De-a lungul istoriei au existat mai multe calamit??i care s-au ab?tut asupra Bucure?tilor . Documentele au p?strat date numai despre o parte dintre acestea.

Incendii [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai vechi insemn?ri despre ?focurile” din Bucure?ti dateaz? de la inceputul secolului al XVII-lea ins? ele se refer? la incendii petrecute in secolul al XVI-lea . Manea Adrian descrie cum turcii au dat foc Bucure?tiului de dou? ori: in timpul detron?rii domnitorului Mircea Ciobanul ?i in octombrie 1595 la retragerea lui Sinan Pa?a , cind biserica Sf. Gheorghe, ridicat? in 1562, este incendiat?.

La mijlocul secolului al XVIII-lea , bucure?tenii foloseau apa din Dambovi?a sau din pu?uri pentru stingerea incendiilor, care erau anun?ate prin ?tragerea clopotelor”. Incendiile se produceau destul de des pentru c? in mahalalele Bucure?tiului, casele erau construite din lemn ?i acoperite cu ?indril? sau trestie. Dintre incendiile mari din Bucure?ti, documentele men?ioneaz?:

• Incendiul din 1704 cind a ars Hanul ?erban Vod?, situat pe locul B?ncii Na?ionale de ast?zi
• Incendiul din 1719 cind au ars Curtea domneasc? ?i m?n?stirea Sf. Gheorghe.
• Incendiul din 1739 cind focul a pornit de la gunoiul din curtea m?n?stirii Sf.Sava. Biserica Col?ea aflat? in apropiere nu este foarte afectat? fiind construit? din piatr?. Un manuscris de la Academia Roman? men?ionind acest incendiu spune: ??i atuncea au ars ?i m?n?stirea (Col?ii) toat?, cu spitalurile, cu spi??riia ce era de doftorii pentru s?racii den spital ?i biserica ?i cu c?te treale paraclisele ?i amvoanele ?i cu am?ndoao pivni?ele”. Au ars 137 de case, 5 chilii de biserici, 40 de m?cel?rii ?i 9 p?r?v?lii ^[1] .
• Incendiul din 1766 cind este distrus o parte din Tirgul Cucului. In urma acestui foc, domnitorul Alexandru Ghica ia m?sura ca in viitor pr?v?liile s? fie ridicate la 60 de col?i dep?rtare de alt? cl?dire.
• Incendiul din 13 septembrie 1804 , focul a creat pagube mari, a distrus hanurile Sf. Gheorghe ?i ?erban Vod? ?i o parte din centrul ora?ului.
• Incendiul din 23 martie 1847 ^{[2] [3] [4] [5]} , in ziua de Pa?ti, cel mai mare incendiu consemnat din Bucure?ti. Focul a izbucnit de la casa culceresei Drug?neasca ?i s-a intins cu repeziciune in toat? partea de est a ora?ului. Incendiu n-a putut fi stins timp de citeva s?pt?mini. Cincisprezece oameni au pierit ?i mul?i au c?p?tat arsuri. Conform raportului intocmit de ?eful poli?iei Capitalei au fost distruse de foc in zona ro?ie (pe atunci Bucure?tiul era imp?r?it administrativ in cinci culori) 130 case, 354 pr?v?lii cu etaj, 713 pr?v?lii f?r? etaj, 10 hanuri, 7 biserici, B?r??ia iar in zona neagr? 31 pr?v?lii cu etaj, 359 pr?v?lii f?r? etaj, 75 hanuri ?i 5 biserici. In total aproape 2000 de cl?diri. Dup? socoteala de atunci, publicat? in ?Vestitorul romanesc” in 1847, pagubele au costat in jur de 55 de milioane de lei din care 20 de milioane casele ?i 35 de milioane lucrurile. Vestea incendiului a f?cut inconjurul Europei ?i mai multe ??ri au trimis ajutor material. ?arul Rusiei, sultanul Turciei, domnitorul Gheorghe Bibescu, mitropolitul, boierii, negustorii ?i binevoitori de diferite na?ionalit??i au ajutat Capitala. Sumele strinse din subscrip?ii publice din ?ar? ?i trimise din str?in?tate s-au ridicat la peste 7 milioane de lei. Intr-o list? a principalelor sume donate, pe primele 5 locuri se situeaz?: domnitorul ??rii Romane?ti Gheorghe Bibescu 230.000 lei, sultanul Turciei 161.000 lei, domitorul Moldovei Mihail Sturdza 35.775 lei, fostul domitor al Serbiei Milo? Obrenovici 31.500, pitarul Evanghelie Zappa 31.500 lei ^[6] .

In 1847 se infiin?eaz? serviciul de pompieri. Pin? in acest an, cei care ajutau la stingerea incendiilor erau voluntarii, in general cet??enii care locuiau in apropiere. Nu s-au mai inregistrat incendii catastrofale pentru ora?.

Cutremure [ modificare | modificare surs? ]

Prima insemnare documentar? a unui cutremur petrecut in Bucure?ti dateaz? din timpul domnitorului ?erban Cantacuzino , din 8 august 1681 . Cutremurul din 1738 din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat a stirnit panic? ?i este men?ionat in mai multe surse. Cronicarul Constantin Dapontes scrie c? in ziua de miercuri 31 mai la orele 3 ?i jum?tate diminea?a zidurile Palatului domnesc s-au cr?pat; intr-o insemnare greceasc? apare c? in luna mai 1738 s-a intimplat un ?cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o alt? insemnare men?ioneaz? c? in 31 mai, la ora 3 diminea?a p?mintul s-a cutremurat ?i chiar ?s-au despicat ?i au e?it ap? cu miros de iarb? de pu?c? ?i de pucioas?”.

Mai sint men?ionate cutremurele din octombrie 1771 , din 1787 , din 26 martie 1789 , din 1793 ?i din 1798 .

Secolul al XIX-lea aduce dou? cutremure mari.

Cutremurul din 26 octombrie 1802 , cu magnitudinea moment de 7,9 ^[7] pe care insemn?rile il numesc cutremurul cel mare ?i care a avut epicentrul in Vrancea . La Bucure?ti, cutremurul a durat 2 minute ?i jum?tate ^[8] , a f?cut 600 de victime umane ^[9] (popula?ia de atunci a Bucure?tiului era de 30.000 de oameni), s-au d?rimat mai multe cl?diri iar altele au cr?pat puternic. Jum?tate din Turnul Col?ei s-a d?rimat, edificiul cel mai inalt al ??rii Romane?ti, de dou? ori mai inalt decit edificiul cel nou construit.

Cutremurul din 11 ianuarie 1838 despre care ziarul ?Romania” spune c? a avut loc la ora nou? f?r? un sfert seara. Domnitorul Alexandru Ghica , care se afla la teatru in timpul cutremurului, a vizitat mai multe p?r?i ale Capitalei. Raporul intocmit de prefectul poli?iei arat? c? au fost 8 mor?i, 14 r?ni?i, 36 case d?rimate in intregime ?i multe cu stric?ciuni serioase. Mai este men?ionat cutremurul din 14 noiembrie 1829 descris in ?Curierul roman” cu o durat? de un minut ?i despre care dasc?lul de la Bati?tea scria ?cu pu?in lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”. De asemenea, este men?ionat cutremurul din 31 august 1894 .

Secolul XX aduce ?i el dou? mari cutremure. Cutremurul din 1940 produs la ora 3.39 in diminea?a zilei de 10 noiembrie care a avut o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter ?i in timpul c?ruia s-a pr?bu?it cea mai inalt? construc?ie de beton armat din Romania, blocul Carlton, situat la intersec?ia Str?zii Regale cu bulevardul B?lcescu . Printre victimele de la blocul Carlton s-a num?rat ?i compozitorul I.Vasilache. Dup? cutremurul din 1940 au ap?rut primele norme seismice in construc?ia cl?dirilor, norme publicate in Monitorul Oficial din 1943 ^[10] . Cutremurul din 4 martie 1977 produs la ora 21:22, a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter ?i a f?cut 1.424 de victime in Bucure?ti (1.578 in toat? ?ara). O serie de personalit??i ale vie?ii culturale au c?zut victime acestui cutremur.

Inunda?ii [ modificare | modificare surs? ]

Informa?ii bazate pe documente despre inunda?iile din Bucure?ti au ap?rut relativ tirziu, pentru c? Bucure?tiul n-a fost a?ezat de la inceput in imediata apropiere a Dambovi?ei. Odat? cu m?rirea ora?ului au ap?rut ?i documente despre rev?rs?rile riului.

In prim?verile ?i toamnele ploioase sau cind topirea z?pezilor se f?cea brusc, Dambovi?a f?cea pagube importante pentru bucure?teni. O alt? cauz? a rev?rs?rilor era faptul c? la intrarea ?i la ie?irea apei in ?i din ora?, erau numeroase mori pe albia Dambovi?ei. Morile potoleau intr-o m?sur? oarecare apa riului dar exercitau ?i o presiune la suprafa?a apei, impingind-o peste maluri. Prima insemnare documentar? despre o inunda?ie mai mare provine din timpul domnitorului Gheorghe Duca ^[11] .

In timpul domniei lui Alexandru Moruzi se iau m?suri pentru repararea podurilor de peste Dambovi?a, poduri care erau ?ubrezite ?i amenin?au s? se pr?bu?easc?. Cele patru poduri au intrat in repara?ii: podul de la ?erban-Vod? in 1793 , podul de la Gorgani in 1794 , podul de la Cotroceni in 1794 , podul de la m?n?stirea Sf.Ioan in 1795 ^[12] .

Dup? inunda?ia din 1814 , pentru protejarea ora?ului, boierii hot?r?sc ?s? se fac? z?gaz ?ap?n umplut cu p?mint inalt de ?ase palme domne?ti ?i lat de doi stinjeni”. Suma necesar? pentru aceast? lucrare impreun? cu terminarea ?an?urilor de-a lungul Dimbovi?ei incepute de pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se ridic? la 12.135 de taleri ^[13] ; suma urma s? fie strins? de la st?pinii care de?ineau mo?ii pe malul riului. Cu toate m?surile, inunda?iile au continuat iar in 1837 ?apte mahalale au fost inundate. Cu toate c? de-a lungul timpului au fost nenum?rate inunda?ii in Bucure?ti, trei dintre aceste au f?cut pagubele cele mai mari:
Inunda?ia din martie 1862 cind vremea ploioas? ?i c?lduroas? au dus la un dezghe? brusc; Capitala a fost acoperit? de ape din Groz?ve?ti pin? la Gr?dina Ci?migiu ^[14] . Fiecare sinistrat a primit 135 de lei.

Inunda?ia din mai 1864 cind au fost inundate mahalalele Antim, Bro?teni, Izvor iar apele au atins doi metri ^[15] . S-au acordat ajutoare de urgen?? constind in alimente ?i bani. Mihail Kog?lniceanu care era ministru de interne a cerut deschiderea de subscrip?ii.
Inunda?ia din martie 1865 a fost cea mai dezastruoas? inunda?ie din secolul al XIX-lea, care a afectat nu numai Capitala ci intreaga ?ar?. In unele p?r?i ale Bucure?tiului, apa a atins nivelul de trei metri. Num?rul sinistra?ilor a fost foarte mare, circula?ia s-a intrerupt, aprovizionarea cu ap? potabil? ?i alimente s-a desf??urat greoi. S-a inceput o puternic? campanie in ziarele vremii impotriva guvernului, acuzat de lipsa de m?suri in ajutorul popula?iei, nepricepere ?i necinste ^[16] . Este votat? legea pentru desfiin?area morilor ?i z?gazurilor de pe apa Dimbovi?ei; lucr?rile prev?zute in lege incep imediat dar ritmul este lent, cu termene aminate, cu lucr?ri superficiale ^[17] .

Canalizarea Dimbovi?ei incepe la sfir?itul anului 1880 ?i cu toate c? lucr?rile au fost terminate, o ultim? inunda?ie are loc in 1892 cind sint afectate cartierele Groz?ve?ti, C?r?midari ?i Cotroceni; Gr?dina Botanic? a fost distrus? aproape in intregime.

Cium? [ modificare | modificare surs? ]

In istoria Bucure?tiului au existat mai multe epidemii de cium? . Din secolul al XV-lea ele apar ?i in insemn?ri. Astfel, in timpul lui Gheorghe Duca apare ciuma din 1676 ; domnitorul se retrage la mo?ia comisului Vlad Cocorescu, caimacamii p?r?sesc ?i ei Capitala pin? in prim?vara anului 1677 cind ciuma inceteaz?. A fost creat? breasla cioclilor, un corp de oameni bine pl?ti?i care proveneau din rindurile fo?tilor ciuma?i despre care se spune c? sint imuni, bresl? care stringea mor?ii, ii ingropa ?i cur??a ora?ul. Ciuma revine in Bucure?ti in mai multe rinduri: in 1689, 1718, 1730. In 1730 domitorul Nicolae Mavrocordat cade victim? epidemiei de cium? ?i este inmormintat ling? m?n?stirea V?c?re?ti ^[18]

In 1735 domitorul Grigore Ghica infiin?eaz? spitalul Pantelimon care avea ?i o sec?ie special? pentru ciuma?i iar in 1752 fixeaz? corpul cioclilor la 20 sub conducerea unui c?pitan ?i le hot?r??te urm?toarele atribu?ii: ingrijirea ciuma?ilor, ridicarea ?i transportarea la spital, izolarea, dezinfectarea caselor, cercetarea mahalalelor pentru a g?si bolnavi. Printre cioclii erau ?i femei iar breasla era scutit? de d?ri. Incepind cu anul 1786 , din cauza nelegiuirilor pe care incepuser? s? le fac? cioclii, se hot?r??te ca ace?tia s? fie inso?i?i de departe de un zapciu care s? vegheze s? nu se intimple nimic bolnavului ^[19] . In 1792 apare o nou? epidemie de cium? in Bucure?ti extins? in toate mahalalele cu excep?ia celei din Mihai Vod?.

In 1812 in timpul domnitorului Ioan Caragea izbucne?te cea mai puternic? epidemie de cium? din ?ar?, cunoscut? sub denumirea de ?ciuma lui Caragea”. Cifra vehiculat? este de 90.000 de decese in toat? ?ara. Boala s-a stins in 1813 dar nu de tot, au existat izbucniri lente cind ?i cind. Ultima mare epidemie de cium? a fost cea inceput? la sfir?itul anului 1828 ?i care a durat pin? la jum?tatea anului 1830 . Bilan?ul a fost de 26.302 mor?i civili, 9.557 de militari. Dup? aceast? dat?, ciuma a ap?rut rar in Bucure?ti ?i a fost lipsit? de violen?? iar dup? 1850 , Capitala nu mai cunoa?te aceast? boal?.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• George Potra, Din Bucure?tii de alt?dat? , ed. ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, 1981
• Radu Oltean Bucure?tii in date ?i intampl?ri , ed. Paideia, 2002

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• De la "Focul cel Mare" la fl?c?rile de la Sf. Pantelimon. O istorie a dezastrelor , 10 ianuarie 2012, Andrei Udi?teanu, Evenimentul zilei
• De la "Focul cel Mare", la cel de la Sf. Pantelimon , 11 ianuarie 2012, Andrei Udi?teanu, Evenimentul zilei
• Ciuma, cea mai teribil? boal? din toate timpurile. Epidemia care a zugr?vit un tablou al durerii ?i al mor?ii in Bucure?ti , 26 mai 2013, M?d?lina Mihalache, Adev?rul
• Ultima mare rev?rsare a Dambovi?ei: Bucure?tiul, acoperit cu ap? de trei metri! Arhivat in 4 ianuarie 2015 , la Wayback Machine ., 2 aprilie 2011, C?t?lina Slujitoru, Emilia Sava, Historia
• VIDEO Dezbatere Historia. Bucure?tiul este capitala cea mai afectat? de cutremure din Europa , 22 noiembrie 2013, Corina Zorzor, Adev?rul
• Dezastrele care au n?ruit Capitala secolului trecut: dou? mari cutremure in doar 40 de ani. Arhitec?ii au fost acuza?i c? nu ?i-au f?cut treaba bine , 17 iunie 2013, Cristina R?du??, Adev?rul

Bombardarea Bucure?tilor in 1944

• MARI DEZASTRE Bombardarea Bucure?tilor in ’44: mii de mor?i ?i sute de cl?diri f?cute praf (Fotografii ?ocante) , 22 februarie 2011, Emilia Sava, Adev?rul
• Atacurile din aprilie '44: Prima oar? cand au venit americanii la Bucure?ti - VIDEO , 1 aprilie 2009, , Adev?rul

Efectele cutremurelor asupra Bucure?tiului

• Turul ghidat digital ?Bucure?tii ?i Cutremurele” , Institutul Na?ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica P?mantului ?i colaboratorii
• Harta interactiv? ?Riscul seismic al Bucure?tiului” , Institutul Na?ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica P?mantului