Cadrilater

Acest articol se refer? la Dobrogea de Sud . Pentru alte sensuri, vede?i Dobrogea (dezambiguizare) .

Coordonate: 43°50′35″N 27°32′20″E ( {{PAGENAME}} ) / 43.842976°N 27.539021°E
Cadrilater
Южна Добруджа
— Regiune —
De sus in jos: Castelul din Balcic, cartierul pesc?resc din Turtucaia , Capul Caliacra , Rezerva?ia natural? Sreb?rna , Farul din ?abla , Parcul Ci?meaua istoric? din Kainardja
Cadrilater (Bulgaria) Pozi?ia geografic? in Bulgaria

?ar?	Bulgaria ( Dobrici , Silistra )

Popula?ie
- Total	358.000 locuitori

Prezen?? online


[[Fi?ier: \|290x290px\|none\|Pozi?ia regiunii Cadrilater]]Pozi?ia regiunii Cadrilater
Modific? date / text

Cadrilaterul (denumit ?i Dobrogea de Sud ?i, in perioada interbelic?, Dobrogea Nou? ) este denumirea romaneasc? a p?r?ii de sud a Dobrogei , aflat? in Bulgaria ?i m?rginit? de Dun?re la NV, raurile Beli Lom ?i Kamchiya la S ?i Marea Neagr? la E. Numele, ap?rut la generalii romani in 1913 , in decursul celui de- al doilea r?zboi balcanic , inseamn? ?patrulater” ?i provine:

fie de la cele patru laturi ale sale (vechea frontier?, Dun?rea, noua frontier? ?i Marea Neagr?) ^[1];
fie de la cele patru cet??i, turce?ti pan? in 1878 , care alc?tuiau un sistem defensiv in nord-estul Bulgariei din 1913 : Silistra , Ruse , ?umen ?i Varna . ^[2]

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Ca urmare a implic?rii Romaniei impotriva Bulgariei in cel de- al doilea r?zboi balcanic , partea Dobrogei delimitat?, la sud, de o linie Turc?mil ( Turk-?mil la apus de Turtucaia )-Ecrina ( Ekrene la sud de Balcic ) este anexat? de Romania in 1913 , in ciuda criticilor unei p?r?i a opozi?iei politice (de exemplu socialistul Constantin Dobrogeanu-Gherea ), care aprecia c? acest act ii va crea Romaniei un nou ?i inver?unat inamic pe mai bine de 600 km de frontier? pe flancul sudic, acolo unde, pan? atunci, avea o ?ar? prieten? a c?rei independen?? fusese ob?inut? simultan cu a sa in acela?i r?zboi . ^[3] De atunci, pentru a denumi teritoriul anexat, se folose?te denumirea de ?Cadrilater”, probabil din comoditate (este mai scurt decat ?Dobrogea de Sud”). Popula?ia ?Cadrilaterului” era atunci majoritar turco-tatar?, popula?ia cre?tin-ortodox? fiind preponderent bulgar?, dar cu minorit??i, in jur de 10%, romane, g?g?uze ?i grece?ti. ^[4] In momentul anex?rii, potrivit statisticilor bulgare, dintr-o popula?ie de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost romani, ei in?i?i, in majoritate, urma?i ai mocanilor m?rgineni sta?iona?i ?i sedentariza?i aici ca urmare a transhuman?ei lor pastorale (locuind indeosebi imprejurul Turtucaiei , Silistrei ?i in valea Batovei , zis? ?Valea f?r? iarn?”, unde pe h?r?ile otomane ap?reau satele ?Vlahlar”. Restul popula?iei era constituit mai ales din turci ?i bulgari. In patronajul cultural ?i educa?ional al romanilor din Dobrogea de Sud, principatul ??rii Romane?ti, apoi Romania, se implicaser? inc? din sec. al XIX-lea.

Inc? dinainte de independen?a Bulgariei ?i Romaniei, autorit??ile otomane din Dobrogea i-au permis c?rturarului Nifon B?l??escu s? reorganizeze ?colile romane?ti ?i s? creeze altele acolo unde nu existau. In sec. al XIX-lea a continuat s? func?ioneze vechea ?coal? romaneasc? din Turtucaia , unde documentele au p?strat numele unei intregi pleiade de inv???tori incepand cu dasc?lul Rusu ?aru in 1774. In Silistra inc? dinainte de 1850 func?iona o ?coal? romaneasc? din care ie?iser? serii intregi de absolven?i. Dasc?lul Petru Mihail nota: ?Anul 1847 martie intaiul: m-am tocmit la ?coal? ca s? inv?? pe copii carte romaneasc?”. C. Petrescu, care in 1866 crease o eforie (un comitet ?colar), a tip?rit cu ajutorul mitropolitului de Silistra in 1874 un abecedar turco-roman. La dotarea ei a participat incepand cu 1877 guvernul Romaniei. La ini?iativa conducerii ?colii normale din Silistra a fost infiin?at? ?Societatea roman? pentru cultur? ?i limb?” care de?inea regulament, statute, registre ?i sigiliu propriu, iar scopul ei era ?de a propaga prin toate mijloacele putincioase intre romanii din aceste p?r?i, inv???tura limbii materne” ?i de ?a conlucra la dezvoltarea educa?iei na?ionale ?i a ap?ra privilegiile ei”. Mai exista ?i ?Comunitatea Bisericii Romane?ti”.

?Cadrilaterul” a r?mas in componen?a Romaniei pan? in 1940 , cand prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirect? a presiunilor politice germane asupra guvernului roman. ^[5]^[6] Procesul de evacuare a popula?iei din Cadrilater a avut loc intre 20 septembrie 1940 ?i 1 octombrie 1940. ^[7]

Ca urmare a incuraj?rii stabilirii aromanilor din Balcani ?i a romanilor din alte provincii in decursul st?panirii romane?ti, ponderea elementului romanesc a crescut mult pan? in 1940. Aici s-au stabilit ?i romani din Timocul bulg?resc ^[8]. Prin 1937 bulgarii erau 37 %, r?manand totu?i mai numero?i decat romanii. In decursul perioadei interbelice, atat jandarmii cat ?i coloni?tii sau romanii autohtoni s-au confruntat in permanen?? cu gherila armat? a comitagiilor bulgari ?i cu rezisten?a pasiv? a popula?iei bulg?re?ti, perioad? evocat? in filmografia romaneasc? de filmul ? O var? de neuitat ” de Lucian Pintilie .

La 15 iunie 1940, Hitler ?i-a exprimat sprijinul fa?? de preten?iile teritoriale ale guvernului de la Sofia. Ca urmare, la 19 august 1940, guvernul regal al Romaniei, la presiunea Germaniei naziste, a inceput la Craiova negocieri cu Bulgaria privind frontiera de sud-est a Romaniei, negocieri suspendate la 30 august 1940 din momentul in care Germania si Italia au garantat noile frontiere ale Romaniei rezultate in urma pred?rii Ardealului de Nord c?tre Ungaria. Dupa abdicarea regelui Carol al II-lea, tratativele au fost reluate la 7 septembrie 1940, cand, in temeiul ordinului telefonic al noului pre?edinte al Consiliului de Mini?tri, Ion Antonescu, acordul a fost semnat de Henri Meitani (membru al delega?iei), nu de ambasadorul Alexandru Cre?ianu, ?eful delega?iei romane la tratative, revenit intre timp in Capital? pentru a primi noi instruc?iuni. La 10 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat sub proprie semn?tur? tratatul de cedare a sudului Dobrogei. ^[9]

La inceputul lunii septembrie 1940 comandantul Armatei a II-a, generalul Gheorghe Arge?anu, a fost trimis de rege la Constan?a pentru a organiza rezisten?a armat? pentru eventualitatea unei invazii a armatei bulgare. Conduc?torul rezisten?ei fiind ins? convocat la sediul Guvernului in noaptea de 5/6 septembrie 1940 ?i arestat din ordinele lui Ion Antonescu , dup? ratificarea Acordului interministerial de la Craiova, bulgarii au reintrat in posesia acestei regiuni pe cale pa?nic?. Una din primele m?suri instituite de noii ocupan?i a fost aceea de a reda localit??ilor denumirea in limba bulgar?. In final, popula?ia roman? din acest teritoriu a fost mutat? in Dobrogea de nord printr-un schimb obligatoriu de popula?ie cu bulgarii. Astfel, din Bulgaria s-au stabilit atunci in Romania circa 110.000 romani (din Cadrilater ?i sudul Dun?rii), iar din Romania au plecat 77.000 bulgari. In schimb, Castelul Reginei Maria de la Balcic a r?mas in proprietatea fostului rege Carol al II-lea, fiind ingrijit de c?tre un reprezentant al acestuia, pan? in 1948 cand domeniul a trecut in proprietatea statului bulgar.

Principalele ora?e din aceast? zon? sunt Silistra (sau Darstor) ?i Turtucaia (in bulgar? Tutrakan ), in fostul jude? Durostor , respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic ?i Cavarna , in fostul jude? Caliacra .

Popula?ia din Cadrilater in 1910 , in 1930 , in 1940 ?i in 2001 :

Etnie	1910	1930	1940 ^{[ necesit? citare ]}	2001 ³
Total	282.007	378.344	407.515	357.217
Bulgari	134.355 (47,6%)	143.209 (37,9%)	150.962 (37,1%)	248.382 (69,53%)
Romani	6.348 (2,3%)	77.728 (20,5%)	106.534 (26,2%)	591 (0,17%)
Turci	106.568 (37,8%)	129.025 (34,1%)	147.196 ¹ (36,1%)	76,992 (21,55%)
T?tari	11.718 (4,2%)	6.546 (1,7%)	(*) ²	4,515 (1,26%)
?igani	12,192 (4,3%)	n/a (0,8%)	(*) ²	25.127 (7,03%)

¹La aceste cifre sunt inclu?i ?i t?tarii, g?g?uzii, ?iganii.

²Sunt inclu?i la rubrica ?turci”.

³Nu este inclus? ?i comuna Aksakovo care face parte ast?zi din Regiunea Varna

Note [ modificare | modificare surs? ]

^ (in francez?) Academie roumaine, coll. "Connaissance de la terre et de la pensee roumaines" vol. IV, La Dobroudja , Bucure?ti 1938.
^ De unde vine numele Cadrilaterului. Dobrogea de la sud de Dun?re a fost pierdut? definitiv de Romania in cel de-Al Doilea R?zboi Mondial, acum exact 75 ani , 7 septembrie 2015, Sinziana Ionescu, Adev?rul , accesat la 19 septembrie 2016.
^ Dobrogeanu-Gherea, Constantin; Opere Complete ; Ed. Politic?; 1976-1983 citat in Durandin, Catherine; Istoria Romanilor ; trad : L. Buruian?-Popovici; Ed. Institutului European; Bucure?ti; 1998.
^ Recens?mantul otoman din 1850.
^ Motivul pentru care musulmanii au emigrat din Dobrogea de Sud. Cum s-au imbog??it bulgarii cu terenurile turcilor , 30 iunie 2016, Mariana Iancu, Adev?rul , accesat la 19 septembrie 2016
^ Suferin?ele pe care le-au indurat romanii din Cadrilater, adu?i cu for?a s? colonizeze satele din Constan?a ?i Tulcea , 5 martie 2016, Mariana Iancu, Adev?rul , accesat la 19 septembrie 2016
^ Ziua in care Dobrogea de Sud a r?mas f?r? romani. Detaliile tratatului dureros prin care am pierdut Cadrilaterul , 20 septembrie 2016, Mariana Iancu, Adev?rul , accesat la 20 septembrie 2016
^ Coloni?tii romani timoceni din Cadrilater ; Magazin Istoric, Anul XL Nr. 12 (477), Decembrie 2006
^ Antonescu ?i dezmembrarea Romaniei ; 19 martie 2002; Observator Cultural

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

?Problema Cadrilaterului - diferendum teritorial ?i repere imagologice (1913-1940) ”, George Ungureanu

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

80 de ani de la colonizarea Cadrilaterului , Ion Vulpe, Editura Semne, 2005

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Hoinarii Balcanilor , 29 august 2005, Paula Mihailov, Jurnalul Na?ional
Cadrilaterul, locul despre care nu vorbe?te nimeni Arhivat in 11 noiembrie 2013 , la Wayback Machine .
Aromanii din Cadrilater
Frontiera - un zid sau un pod , Blagovest Niagulov, Magazin Istoric , 2000, N.1

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

[1] (in francez?) Academie roumaine, coll. "Connaissance de la terre et de la pensee roumaines" vol. IV, La Dobroudja , Bucure?ti 1938.

[2] De unde vine numele Cadrilaterului. Dobrogea de la sud de Dun?re a fost pierdut? definitiv de Romania in cel de-Al Doilea R?zboi Mondial, acum exact 75 ani , 7 septembrie 2015, Sinziana Ionescu, Adev?rul , accesat la 19 septembrie 2016.

[3] Dobrogeanu-Gherea, Constantin; Opere Complete ; Ed. Politic?; 1976-1983 citat in Durandin, Catherine; Istoria Romanilor ; trad : L. Buruian?-Popovici; Ed. Institutului European; Bucure?ti; 1998.

[4] Recens?mantul otoman din 1850.

[5] Motivul pentru care musulmanii au emigrat din Dobrogea de Sud. Cum s-au imbog??it bulgarii cu terenurile turcilor , 30 iunie 2016, Mariana Iancu, Adev?rul , accesat la 19 septembrie 2016

[6] Suferin?ele pe care le-au indurat romanii din Cadrilater, adu?i cu for?a s? colonizeze satele din Constan?a ?i Tulcea , 5 martie 2016, Mariana Iancu, Adev?rul , accesat la 19 septembrie 2016

[7] Ziua in care Dobrogea de Sud a r?mas f?r? romani. Detaliile tratatului dureros prin care am pierdut Cadrilaterul , 20 septembrie 2016, Mariana Iancu, Adev?rul , accesat la 20 septembrie 2016

[8] Coloni?tii romani timoceni din Cadrilater ; Magazin Istoric, Anul XL Nr. 12 (477), Decembrie 2006

[9] Antonescu ?i dezmembrarea Romaniei ; 19 martie 2002; Observator Cultural

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]