Bogdan Zinovi Mihailovici Hmelni?ki Богдан Зинов?й Михайлович Хмельницький
Date personale
N?scut	1595 Subotiv , lang? Cihirin , Ucraina
Decedat	27 iulie / 6 august 1657 (62 de ani) [1] Cihirin , Hetmanatul C?z?cesc
Inmormantat	Illinska ?erkva (Subotiv) [*] [[ Illinska ?erkva (Subotiv) (church building in Subotiv, Ukraine)|​]]
Cauza decesului	accident vascular cerebral
P?rin?i	Michał Chmielnicki [*] ​
C?s?torit cu	Hanna Somkivna, Motrona Czapli?ska, Hanna Zolotarenko
Num?r de copii	9 12
Copii	Timu? Hmelni?ki Katarzyna Chmielnicka [*] [[ Katarzyna Chmielnicka |​]] Elena Khmelnytsky [*] [[ Elena Khmelnytsky |​]] Jerzy Chmielnicki [*] [[ Jerzy Chmielnicki (Hetman of Ukraine)|​]]
Religie	ortodox?
Ocupa?ie	politician warlord [*] [[ warlord |​]] diplomat
Limbi vorbite	limba polonez? [2] limba t?tar? crimeean? [3] limba turc? otoman? j?zyk staroukrai?ski [*] [[ j?zyk staroukrai?ski (Ukrainian variant of Ruthenian language)|​]] j?zyk ruski [*] [[ j?zyk ruski (historical Slavic language, ancestor of Belarusian, Rusyn, and Ukrainian; official, literary and spoken language of the Grand Duchy of Lithuania, Moldavian principality and East Slavic voivodeships of the Polish-Lithuanian Commonwealth)|​]]
Hatman al Ucrainei
In func?ie 30 ianuarie 1648 – 6 august 1657
Precedat de	Dmitro Hunia
Succedat de	Iuri Hmelni?ki
Semn?tur?
Modific? date / text

Bogdan Zinovi Mihailovici Hmelni?ki (in limbile ucrainean? : Богдан Зинов?й Михайлович Хмельницький , polonez? : Bohdan Zenobi Chmielnicki ; rus? : Богда?н Зиновий Хмельни?цкий (* cca 1595 ? †6 august 1657) a fost un hatman al Hetmanatului cazacilor zaporijieni (din Ucraina ) ?i liderul rebeliunii impotriva magna?ilor polono-lituanieni (1648?1654), care a dus la apari?ia statului c?z?cesc. El a incheiat in 1654 tratatul de la Pereiaslav cu ?aratul Rusiei , care avea s? duc? in cele din urm? la pierderea independen?ei Ucrainei in fa?a Imperiului Rus .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Prima parte a vie?ii [ modificare | modificare surs? ]

De?i nu exist? documente care s? ateste data sigur? a na?terii lui Hmelni?ki, istoricul ucrainean Mihailo Maximovici consider? c? cea mai probabil? dat? a na?terii liderului cazac este 27 decembrie 1595, (ziua de Sfantul Teodor Insemnatul . ^[4] ). A?a cum era obiceiul vremii, a primit numele unuia dintre sfin?ii pr?znui?i in acea zi, Sfantul Teodor, mai bine spus cu versiunea ucrainean? a acelui nume, Bogdan.

Al?i istorici precum Smolii ?i Stepankov, consider? c? data de 9 noiembrie (ziua Sfantului Ierarh Mucenic Zenovie) poate fi ziua de na?tere a luni Hmelni?ki ^[5] , ziua de 30 octombrie in calendarul iulian ?i a fost botezat de ziua Sfantului Teodor. ^[6]

Hmelni?ki s-a n?scut cel mai probabil in satul Subotiv , lang? Cihirin , ( Ucraina ), in casa tat?lui s?u, Mihailo Hmelni?ki. ^[7] De?i tat?l lui, Mihailo, era curtean ale marelui catman al coroanei Stanisław ?ołkiewski , era nobil prin na?tere ?i apar?inea clanului ?Massalski”, ?Abdank” sau ?Syrokomla”, au existat ?i continu? s? existe controverse cu privire la statutul de lui ?leahtic . ^[8] Exist? surse istorice care amintesc c? Mihailo Hmelni?ki a fost numit sotnic (ofi?erul comandant al unei sotnii ) in 1590 in slujba starostelui de Korsun-Cihirin Jan Mikołaj Daniłowicz, care era implicat in politica de colonizare a regiunilor ucrainene de pe malurile Niprului . ^[9] In conformitate cu sursele mai inainte men?ionate, Mihailo a fost cel care a fondat proprietatea de Cihirin ?i mai apoi propria propriet??ile de la Subotiv ?i de la Novosel?i. Bogdan Hmelni?ki s-a considerat un nobil, iar statutul tat?lui s?u de adjunct al starostelui Cijirunului i-a f?cut pe contemporani s?-l considere ?leahtic ?i pe Bogdan. Mai tarziu, in timpul r?scoalei, Bogdan avea s? pun? un mare accent pe originile c?z?ce?ti ale mamei sale ?i pe faptele de arme ale tat?lui s?u al?turi de cazacii din Siciul Zaporijian .

Nu exist? dovezi clare in leg?tur? cu educa?ia pe care a primit-o Hmelni?ki in primii s?i ani de via??. Istoricii consider? c? a inv??at no?iunile de baz? de la un preot, dup? care a fost trimis s? studieze la o ?coal? a unei m?n?stiri ortodexe din Kiev . El ?i-a continuat studiile in limba polonez? la un colegiu iezuit , la Jarosław , sau, cel mai probabil, la Lvov , la ?coala fondat? de hatmanul ?ołkiewski. Bogdan ?i-a terminat studiile in 1617. In acel moment, el avea cuno?tin?e bogate de istorie ?i cuno?tea limbile polonez? ?i latin? . Mai tarziu, el a inv??at ?i limbile turc? , t?tar? ?i francez? . Spre deosebire de al?i elevi ai iezui?ilor, Bogdan Hmelni?ki nu s-a convertit la catolicism ci a r?mas ortodox .

Serviciul militar al?turi de cazaci [ modificare | modificare surs? ]

Dup? terminarea studiilor in 1617, Bogdan s-a inrolat in serviciul militar in trupele de cazaci . In 1619, el ?i tat?l lui au fost trimi?i in Principatul Moldovei , dat fiind faptul c? Uniunea statal? polono-lituanian? intrase in r?zboi cu Imperiul Otoman . Participarea lui Bogdan Hmelni?ki la prima sa campanie militar? avea s? fie tragic?. In timpul b?t?liei de la ?u?ora (Cecora) din 17 septembrie 1620, tat?l s?u a fost ucis, iar tan?rul Bogadan, al?turi de al?i militari ai Rzeczpospolitei, printre care ?i viitorul hatman Stanisław Koniecpolski , au fost captura?i de turci. Bogdan a petrecut urm?torii doi ani in captivitate la Constantinopole , cel mai probabil in inchisoarea marinei otomane. ^[10] Exist? ?i surse care pretind c? Bogdan a fost sclav pe galerele otomane, in acest timp reu?ind s? inve?e ?i limba turc? . ^[11]

Nu exist? nicio m?rturie privind modalitatea prin care Bogdan Hmelni?ki a sc?pat din prizonierat: ori a evadat, ori s-a pl?tit o r?scump?rare pentru el. Istoricii se contrazic, presupunand c? s-a pl?tit o r?scump?rare de c?tre mama sa, de c?tre camarazi, de c?tre regele polonez insu?i. Cea mai credibil? variant? ar fi aceea c? Hmelni?ki a fost eliberat dup? ce Krzysztof Zbaraski , ambasador al Rzeczpospolitei in Imperiul Otoman, a pl?tit otomanilor in 1622 o r?scump?rare de treizeci de mii de taleri pentru to?i prizonierii captura?i la 11:29 ?u?ora. Dup? reintoarcerea la Subotiv, Hmelni?ki a preluat conducerea mo?iei tat?lui s?u ?i a devenit cazac inregistrat in regimentul din Cihirin, unde avea s? devin? mai tarziu ofi?er ?pisar”. Incepand cu anul 1625, el a participat la o serie de raiduri ale cazacilor zaporojieni impotriva Constantinopolului. In timpul acestor raiduri, el ?i-a ca?tigat rangul de ?sotnic” (comandant peste o sut? de oameni, sotnie ). Intre timp, mama sa s-a rec?s?torit cu nobilul belarus Vasil Stave?ki ?i s-a mutat pe mo?ia noului s?u so?, l?sandu-l pe Bogdan s? st?paneasc? de unul singur proprietatea de la Subotiv. Bogdan a avut de la mama sa un frate vitreg, Grigori, care a preferat s? poarte tot numele de Hmelni?ki. De?i cei doi au efectuat serviciul militar in subordinea hatmanului Mikołaj Potocki , cei doi nu fra?i nu s-au in?eles bine, iar dup? o vreme, fiecare a urmat c?i diferite in via??. Bogdan Hmelni?ki s-a c?s?torit cu Hanna Somkivna, fiica unui cazac bogat din Pereiaslavl . Prin a doua jum?tate a celui de-al treilea deceniu al secolului al XVII-lea, Bogdan avea deja trei fiice: Stepania, Olena ?i Katerina. Primul s?u fiu, Timofii, s-a n?scut in 1632, iar cel de-al doilea, Iuri in 1640.

In acest timp, Hmelni?ki ?i-a administrat proprietatea ?i a avansat in ierarhia militar?. El a dat dovad? de certe calit??i de negociator, motiv pentru care a fost inclus in delega?ia care a pledat cazul cazacilor la Var?ovia in fa?a regelui Poloniei, Władysław al IV-lea . Indeplinindu-?i serviciul militar sub comanda magnatului polonez, marele hatman Stanisław Koniecpolski, el a participat la campania victorioas? impotriva t?tarilor crimeeni in 1644. In aceast? perioad?, dup? cum arat? documentele vremii, Hmelni?ki a avut o intalnire la Var?ovia cu ambasadorul francez, contele De Bergie, in timpul c?reia s-a discutat posibilitatea particip?rii cazacilor la luptele din Fran?a. Exist? surse care afirm? c? Bogdan Hmelni?ki a plecat in aprilie 1645 in Fran?a pentru a discuta detaliile unui posibil angajament al cazacilor. Istoricii ucraineni sus?in aceast? ipotez?, care ins? este respins? de cercet?torii polonezi. ^[12] In octombrie 1644,aproximativ 2.000 de infanteri?ti originari din Uniunea polono-lituanian? au plecat pe mare de la Gda?sk spre Calais . De?i exist? documente franceze sau din alt? surs?, unii istorici consider? c? infanteri?tii erau cazaci. Cei dou? mii de lupt?tori au participat la asediul ?i cucerirea ora?ului Dunkerque .

Afacerea Czapli?ski [ modificare | modificare surs? ]

Bogdan Hmelni?ki a inceput s? aib? probleme la el acas?. Dup? moartea magnatului Stanisław Koniecpolski, un partizan al tratamentului corect al cazacilor, succesorul acestuia, Aleksander a ?redesenat” grani?ele propriet??ilor sale, pretinzand c? mo?ia lui Hmelni?ki ii apar?inea de drept. Hmelni?ki a incercat s?-?i protejeze averea in fa?a atacului puternicului magnat polonez ?i a scris numeroase apeluri ?i scrisori c?tre mai mul?i reprezenta?i ai coroanei poloneze, dar totul s-a dovedit in van. La sfar?itul anului 1645, statorestele de Cihirin, Daniel Czapli?ski , a primit din partea lui Koniecpolski imputernicirea oficial? s? preia controlul asupra mo?iei Sobotiv. In vara anului 1646, Hmelni?ki, folosindu-se de rela?iile de la curtea polonez?, a ob?inut o audien?? la regele Władysław al IV-lea , in fa?a c?ruia ?i-a pledat cauza. Regele, care era foarte interesat de p?strarea loialit??ii cazacilor in campaniile militare viitoare, i-a dat lui Hmelni?ki o cart? regal? prin care reafirma drepturile imuabile ale cazacului asupra propriet??ii sale. Cu toate acestea, situa?ia politic? din Rzeczpospolita ere a?a de complicat?, incat Koniecpolski ?i-a permis s? ignore hot?rarea regal?. La inceputul anului 1647, Daniel Czapli?ski a inceput s?-l h?r?uiasc? in mod deschis pe Hmelni?ki, in incercarea de-al alunga de pe mo?ie. Subotivul a fost supus unor raiduri militare, in timpul c?rora au fost provocate pagube importante propriet??ii, iar, in timpul unuia dintre aceste raiduri, fiul Iuric a fost grav b?tut. In cele din urm?, in aprilie 1647, Czapli?ski a reu?it s?-l alunge pe Hmelni?ki de pe proprietatea sa. Hmelni?ki s-a mutat cu familia sa la o rud? din Cihirin.

Hmelni?ki ?i-a aranjat o a doua audien?? la rege in mai 1647, dar a aflat c? regele se temea s? intre in conflict deschis cu puternicul magnat. In afar? de pierderea mo?iei, Hmelni?ki ?i-a pierdut ?i prima so?ie, care a murit. El s-a rec?s?torit rapid cu a doua so?ie, Motrona, dar nu s-a bucurat de succes in incercarea de a-?i rec?p?ta pe cale legal? mo?ia. In toat? aceast? perioad?, el s-a intalnit cu mai mul?i lideri polonezi importan?i, pentru a discuta problemele particip?rii cazacilor la r?zboiul cu t?tarii, aceste ocazii fiind folosite ?i pentru pledarea propriului caz, din p?cate pentru el, f?r? succes.

In vreme ce Hmelni?ki nu g?sea niciun fel de sprijin la oficialii polonezi, el ?i-a g?sit in randul cazacilor prieteni ?i subordona?i. Cum problemele cazacilor erau tratate in general incorect de c?tre polonezi, Hmelni?ki a g?sit sprijin nu doar in randurile regimentului din Cihirin, dar ?i in randurile altora, inclusiv a celor din Sici. De-a lungul intregii toamne a anului 1647, Hmelni?ki a c?l?torit de la un regiment la altul ?i a avut numeroase consult?ri cu liderii cazacilor ?i cu membrii de rand ai polkurilor din intreaga Ucrain?. Activitatea sa a provocat suspiciunea autorit??ilor poloneze, care erau deja obi?nuite cu rebeliunile cazacilor. Hmelni?ki a fost arestat. Koniecpolski a ordonat executarea lui, dar polkovnicul cazac care il p?zea pe Hmelni?ki l-a eliberat pe acesta din urm?. Hmelni?ki nu a mai a?teptat s? vad? reac?ia du?manilor s?i ?i a plecat c?tre Siciul Zaporojian al?turi de un grup de alia?i.

R?scoala [ modificare | modificare surs? ]

De?i ar putea p?rea c? ?afacerea Czapli?ski” a fost cauza imediat? a revoltei cazacilor, au fost multe alte cauze pentru Hmelni?ki a devenit conduc?torul nemul?umirii populare din Ucraina. Factorii economici, etnici ?i religio?i ?i-au spus cuvantul hot?rator in aceast? revolt?. In vreme ce Uniunea statal? polono-lituanian? r?m?sese o uniune a dou? na?iuni , polonez? ?i lituanian?, o bun? parte a popula?iei era format? din ruteni ortodoc?i , care erau ignora?i din punct de vedere politic. Ei erau supu?i opresiunii magna?ilor polonezi. Cazacii i?i indreptau deseori ura impotriva arenda?ilor evrei , care se ocupau de exploatarea propriet??ilor aristocra?ilor. Apari?ia mi?c?rii Contrareformei a inr?ut??it ?i mai mult rela?iile dintre bisericile ortodox? ?i catolic?. Numero?i ucraineni ortodoc?i socoteau c? Uniunea de la Brest este o amenin?are la adresa credin?ei ortodoxe. Abuzurile frecvente la adresa clerului ortodox a ad?ugat o dimensiune religioas? a conflictului. Aceast? r?scoal? putea fi una dintre nenum?ratele alte revolte ale cazacilor, dar prezen?a in fruntea mi?c?rii a unui r?zboinic matur, priceput militar ?i negociator precum Hmelni?iki a f?cut ca soarta rebeliunii s? fie diferit?.

Primele succese [ modificare | modificare surs? ]

Hmelni?ki ?i-a incheiat la sfar?itul anului peregrin?rile sale in sud, ajungand la v?rsarea Niprului . Pe 25 ianuarie 1648, deta?amentul s?u de maxim 500 de oameni, ajutat de unii cazaci inregistra?i care i s-au al?turat, a dezarmat forma?iunea militar? polonez? din regiunea Siciului ?i au preluat conducerea fortifica?iei. O incercare a polonezilor de preluare a controlului asupra Siciului a fost respins? de cazacii de sub comanda lui Hmelni?ki. La sfar?itul lunii ianuarie 1648, Rada cazacilor l-a ales in unanimitate pe Hmelni?ki in func?ia de hatman . A inceput o activitate febril? de ridicare la lupt? a cazacilor. Scrisori ale hatmanului fost trimise in numeroase regiuni ale Ucrainei cu chem?ri la lupt? adresate cazacilor ?i ??ranilor ortodoc?i. Hatmanul a reu?it s? cumpere arme ?i muni?ie, iar emisarii s?i au ajuns la hanul t?tarilor , Islam al III-lea Ghirai.

Polonezii au privit cu o oarecare nep?sare ve?tile despre noua revolt? a cazacilor. Cele dou? tabere ?i-au trimis liste cu cereri: polonezii au cerut cazacilor s?-i predea pe liderii rebeliunii ?i s?-?i demobilizeze for?ele, in vreme ce Rada ?i Hmelni?ki au cerut polonezilor ?i lituanienilor s? restaureze vechile drepturi c?z?ce?ti, s? opreasc? ofensiva religioas? a greco-catolicilor ucraineni, s? accepte numirea liderilor ortodoc?i la conducerea Siciului ?i a regimentelor de cazaci inregistra?i ?i s? retrag? trupele uniunii de pe teritoriul Ucrainei. ^[13] Cererile lui Hmelni?ki au fost considerate jignitoare de c?tre magna?ii polonezi, care au trimis o armat? condus? de ?tefan Potocki spre Sici. Cazacii, in loc s?-i a?tepte in pozi?iile fortificate, a?a cum f?cuser? de numeroase ori pan? atunci, au ales in schimb s? ias? in intampinarea polonezilor. Cele dou? armate s-au ciocnit pe 16 mai 1648 la Jovti Vodi , unde, ajuta?i de t?tarii lui Tugai Bei , cazacii au reu?it s?-i infrang? pentru prima oar? in mod hot?rator pe polonezi. Cazacii au reu?it s? ob?in? o nou? victorie impotriva polonezilor la Korsun pe 26 mai 1648. Aceste succese s-au remarcat in primul rand prin m?iestria militar? ?i dipolomatic? a lui Hmelni?ki. Sub conducerea sa, armata c?z?ceasc? s-au deplasat spre campul de lupt? respectand planurile hatmanului, solda?ii au fost hot?ra?i in tipul manevrelor ?i atacurilor ?i, ceea ce a fost mai important, Hmelni?ki nu numai c? reu?it s? conving? un mare num?r de cazaci inregistra?i s? i se al?ture, dar a reu?it ?i s? ob?in? sprijinul hanului t?tarilor. T?tarii aveau s? devin? cel mai important aliat al cazacilor in timpul b?t?liilor care aveau s? vin?.

Fondarea Hetmanatului c?z?cesc [ modificare | modificare surs? ]

In ziua de Cr?ciun a anului 1648, Hmelni?ki ?i-a f?cut o intrare triumfal? in Kiev , unde a fost salutat ca ?Moise, salvatorul, mantuitorul ?i eliberatorul poporului din captivitatea polonez? ... ilustrul carmuitor al rusinilor”. In februarie 1649, in timpul negocierilor ce delega?ia polonez? condus? de senatorul Adam Kysil , negocieri ?inute la Pereiaslav , Hmelni?ki a declarat c? el este ?unicul autocrat al rusinilor” ?i c? are ?suficient? putere in Ucraina, Podolia ?i Volinia ... in p?manturile sale ?i in principatele care se intind pan? la Lviv , Chełm ?i Halici ”. ^[14] Pentru delega?ia polonez? a devenit clar c? Hmelni?ki se erijase nu doar in pozi?ia de lider al cazacilor zaporojeni , ci al intregii Ucraine ?i prezenta preten?ii pentru mo?tenirea Rusiei Kievene . Intr-un panegiric in onoarea lui Hmelni?ki se subliniaz? c? ?Atata vreme cat in Polonia este rege Jan al II-lea Kazimierz Waza, in Rusinia este hatman Bogdan Hmelni?ki”. ^[15]

Dup? o prim? perioad? de victorii militare, a inceput procesul de fondare a unui nou stat. Hmelni?ki ?i-a afirmat personalitatea in toate zonele construc?iei statale: in armat?, administra?ie, finan?e, economie ?i cultur?. Cu o mare perspicacitate politic?, el a transformat Armata zaporojean? de sub conducerea hatmanilor s?i in puterea suprem? in noul stat ucrainean ?i a unificat toate sferele societ??ii ucrainene sub autoritatea sa. Hmelni?ki a construit un nou sistem guvernamental ?i a dezvoltat administra?ia militar? ?i civil?.

In aceast? perioad? a ap?rut o nou? genera?ie de oameni de stat ?i lideri militari: Ivan Vihovski , Pavlo Teteria , Danilo ?i Ivan Neceai , Ivan Bohun , Grihori Huliani?ki . Noua elit? a Hetmanatului s-a n?scut din randul comandan?ilor militari cazaci. aceast? elit? a luptat de-a lungul anilor pentru p?strarea autonomiei Hetmanatului in fa?a agresivit??ii Rusiei. Aceia?i elit? a fost ?coada de topor” a ru?ilor in perioada care a urmat, ? Ruina ”, in timpul c?reia au fost distruse aproape toate realiz?rile epocii lui Hmelni?ki.

Complica?ii [ modificare | modificare surs? ]

Succesele ini?iale ale lui Hmelni?ki au fost urmate de o serie de e?ecuri, in condi?iile in care nici cazacii, nici polonezii nu aveau suficient? for?? s?-?i infrang? in mod hot?rator adversarul. A urmat o perioad? de r?zboi, intrerupt? de cateva tratate de pace, pe care nicio parte semnatar? nu le-a respectat. Situa?ia cazacilor a inceput s? se inr?ut??easc? pentru cazaci incepand cu 1649, odat? cu indesirea atacurilor poloneze incununate de succes. Ca urmare, a fost semnat tratatul de la Zboriv de pe 18 august 1649, care avea prevederi nefavorabile pentru cazaci. Cazacii au fost infran?i mai apoi in b?t?lia de la Berestechko de pe 18 iunie 1651, unde t?tarii l-au tr?dat pe hatman, mai mult chiar, l-au luat prizonier pe Hmelni?ki. In urma infrangerii, cazacii au pierdut aproximativ 30.000 de oameni ?i au fost sili?i s? semneze tratatul de la Bila ?erkva , favorabil statului polono-lituanian. Tratatul a fost repede inc?lcat, iar in anii care aveau s? vin?, cele dou? p?r?i s-au aflat intr-o stare continu? de r?zboi. T?tarii din Crimeea au jucat in aceast? perioad? rolul hot?rator, ne permi?andu-i niciunei p?r?i s? ca?tige in mod decisiv. Interesul t?tarilor era s? impiedice atat Uniunea statal? polono-lituanian? cat ?i Ucraina s? devin? prea puternice ?i s? ca?tige un statut de putere regional?. ^[16]

In aceste condi?ii, Hmelni?ki a inceput s? caute un nou aliat. De?i cazacii i?i ca?tigaser? de facto independen?a fa?? de Polonia, noul stat avea nevoie de recunoa?tere interna?ional?, ?i aceasta nu putea fi asigurat? decat de un monarh str?in. Bogdan Hmelni?ki a c?utat protectoratul Imperiului Otoman in 1651, cand au fost schimbate delega?ii oficiale de ambasadori. Turcii le-au oferit cazacilor statutul de vasalitate in acelea?i condi?ii cu cele ale Hanatului Crimeii , Moldovei ?i ??rii Romane?ti . Ideea subordon?rii unui monarh musulman nu a fost bine primit? de popula?iei.

O alt? posibilitate a fost subordonarea fa?? de ?aratul Rusiei ortodox . Ru?ii priviser? cu mult? precau?ie la evenimentele din Ucraina ?i nu se implicaser? in lupte. In ciuda unui num?r destul de mare de solii trimise de c?tre hatman la Moscova, prin care solicita ajutor in numele credin?ei comune ortodoxe, ?arul a preferat s? a?tepte pan? cand o posibil? uniune ucraineano-otoman? l-a silit s? ac?ioneze in 1653, ^[16] cand ru?ii i-au comunicat lui Hmelni?ki c? ?arul este favorabil ideii lu?rii sub protec?ie a Ucrainei.

Tratatul cu Moscova [ modificare | modificare surs? ]

Dup? o serie de negocieri, s-a c?zut de acord ca ucrainenii s? accepte suzeranitatea Moscovei. Pentru finalizarea tratatului, o delega?ie moscovit? condus? de boierul Vasili Buturlin s-a intalnit cu reprezentan?ii cazacilor la Pereiaslav , unde Rada fusese convocat?. Pe 18 ianuarie 1653, tratatul a fost semnat de cele dou? p?r?i. Istoricii inc? nu s-au pus de acord cu privire la adev?ratele inten?ii ale p?r?ilor semnatare. Cert este c? pentru ?aratul Moscovei ?i ?arul Alexei Mihailovici , tratatul legitima preten?iile asupra teritoriilor Rusiei Kievene ?i int?rea influen?a in regiune. Pentru Hmelni?ki ?i cazaci, acest tratat oferea mai inainte de orice o protec?ie a unui monarh puternic, care era in plus conduc?torul unei for?e regionale ortodoxe. Istoricii nu s-au pus de acord asupra tipului de uniune pe care l-a gandit Hmelni?ki: o uniune militar?, o uniune putere suzeran? ? vasal, sau o incorporare complet? a Ucrainei in ?aratul Rusiei. ^[17] Cele dou? p?r?i au avut p?reri diferite cu privire la prevederile tratatului ?i la caracterul uniunii. Astfel, in timpul depunerii jur?mantului de credin?? c?tre ?ar, cazacii au fost pe punctul de a rupe tratatul, deoarece trimi?ii Moscovei au refuzat s? accepte ca ?arul s? depun? la randul lui un jur?mant fa?? de supu?ii lui, a?a cum se intamplase in cazul rela?iilor cu regii polonezi. In acest moment dificil, Hmelni?ki a p?r?sit furios biserica in care se desf??ura ceremonia ?i a amenin?at c? reziliaz? tratatul. Dup? o serie de tratative, cererea cazacilor ca ?i ?arul s? depun? un jur?mant a fost anulat?, iar tratatul a r?mas in vigoare. Dat fiind faptul c? ambele p?r?i aveau interese divergente in Ucraina, libert??ile care fuseser? asigurate pe perioada vie?ii lui Hmelni?ki au fost constant restranse dup? moartea sa. Pan? in cele din urm?, acest proces avea s? duc? la absorbirea complet? a Ucrainei in ?aratul Rusiei, iar mai tarziu in Imperiul Rus ?i Uniunea Sovietic? .

Ultimii ani [ modificare | modificare surs? ]

Ca urmare a semn?rii tratatului de la Pereiaslav, harta geopolitic? a regiunii s-a schimbat, ap?rand un nou competitor in zona, ?aratul Rusiei, iar fo?tii alia?i ai cazacilor, t?tarii, au trecut de partea polonezilor. Aceasta a dus la intensificarea st?rii de nesiguran?? in zon?, t?tarii nemaiavand nici un motiv s? nu declan?eze raiduri de jaf, ceea ce a dus la depopularea unor intinse regiuni din Ucraina. Cazacii, sprijini?i de armatele ?ariste, au cucerit posesiunile polono-lituaniene din Belarus , reu?ind in 1654 s?-i alunge din aproape intreaga regiune. Situa?ia s-a complicat ?i mai mult cand in conflict a intrat o nou? putere, Suedia . Suedezii erau adversari declara?i atat ai ru?ilor, cat ?i ai polonezilor, dar, in primii ani, t?tarii ?i-au concetrat atacurile impotriva polono-lituanienilor. Hmelni?ki a negociat cu suedezii pentru a-?i coordona ac?iunile impotriva Uniunii polono-lituaniene. In 1656, principele Transilvaniei , Gheorghe Rakoczi al II-lea , s-a al?turat luptei antipoloneze. Uniunea statal? polono-lituanian? a supravie?uit miraculos in fa?a atacurilor concentrice ale inamicilor ei. Suedezii nu s-au limitat la atacurile impotriva Poloniei ?i Lituaniei ?i au inceput r?zboiul ?i cu Rusia. Situa?ia s-a complicat ?i mai mult pentru Hmelni?ki, de vreme ce alia?ii s?i suedezi erau in r?zboi cu ?arul, suzeranul cazacilor. In afar? de tensiunile diplomatice deja existente intre Hmelni?ki ?i ?ar, au ie?it la suprafa?? conflicte care mocniser? pan? atunci, de exemplu amestecul ru?ilor in finan?ele Hetmanatului ?i a Belarusului, eliberat de cazaci cu pu?in timp in urm?. Hatmanul a fost infuriat peste m?sur? de pacea separat? de c?tre ru?i cu polonezii la Vilnius in 1656. Negociatorii lui Hmelni?ki nu au avut nici m?car dreptul s? fie martori la negocieri. Hatmanul a scris cu aceast? ocazie o scrisoare plin? de manie adresat? ?arului, pe care l-a acuzat c? a rupt in?elegerea de la Pereiaslav. In scrisoarea sa, Hmelni?ki a afirmat c? suedezii sunt mai de onoare ?i de incredere decat ru?ii. ^[16] Armata c?z?ceasc? a suferit in acea perioad? o serie de infrangeri in Polonia, in ciuda ajutorului dat de Transilvania. In condi?iile rela?iilor diplomatice dificile cu ru?ii ?i a e?ecurilor in Polonia, Hmelni?ki a fost obligat s? fac? fa?? unei serii de rebeliuni ale cazacilor din subordinea sa. In plus, t?tarii, care deveniser? intre timp alia?ii polonezilor, se preg?teau pentru o nou? invazie in Ucraina. De?i era foarte bolnav, Hmelni?ki a continuat activitatea diplomatic? intens?. ^[18] Pe 22 iulie, Bogdan Hmelni?ki a suferit o hemoragie cerebral? ?i a murit in seara zilei de 27 iulie 1657. Funeraliile au avut loc pe 23 august, iar trupul hatmanului a fost inmormantat in biserica de pe mo?ia lui din Subotiv. In 1664, Stefan Czarniecki a cucerit Subotivul ?i a ordonat ca mormintele hatmanului ?i ale fiului acestuia, Timofi, s? fie profanate. ^[19]

Pozi?ia fa?? de memoria lui Hmelni?ki [ modificare | modificare surs? ]

Contribu?ia lui Hmelni?ki la istoria Europei R?s?ritene poate fi cu greu trecut? cu vederea. El nu numai c? pus bazele viitorului Ucrainei, dar a schimbat in mod hot?rator balan?a puterii in estul continentului. Rolul ?i ac?iunile sale au fost privite in mod diferit de contemporanii s?i, ?i chiar ?i in zilele noastre oamenii au puncte de vedere deosebite cu privire la mo?tenirea l?sat? de hatman, un lucru care se intampl? de altfel cu oricare alt? mare personalitate a istoriei.

Hmelni?ki in istoriografia ucrainean? [ modificare | modificare surs? ]

Hmelni?ki este privit in Ucraina in general ca un erou na?ional, un p?rinte al na?iunii. Un ora? ?i o regiune din Ucraina poart? numele s?u. Chipul s?u apare imprimat pe bancnotele ucrainene, iar in centrul Kievului se afl? un monument al marelui hatman. Una dintre cele mai inalte decora?ii ale Ucrainei ?i ale fostei Uniuni Sovietice poart? numele lui Hmelni?ki . In ciuda tuturor acestor dovezi de pre?uire, chiar in Ucraina exist? nuan??ri ale pozi?iei diferitelor persoane in leg?tur? cu Hmelni?ki. Cele mai multe critici se leag? de uniunea cu Rusia, care este apreciat? de unii drept dezastruoas?. Acest punct de vedere special a fost sus?inut printre al?ii de marele poet ucrainean Taras ?evcenko , care a fost unul dintre cei mai aspri critici ai hatmanului. ^[20] Reputa?ia lui Hmelni?ki a fost zdruncinat? in timpul vie?ii de alian?a cu t?tarii, care au luat in sclavie un mare num?r de ??rani ucraineni. (Se consider? c? a fost vorba de o anumit? indiferen?? a cazacilor ?i a liderilor militari fa?? de ?hlopii”, oamenii simpli ucraineni).

Ca o concluzie, se poate spune c? imaginea lui Hmelni?ki este in Ucraina zilelor noastre mai degrab? una pozitiv?, existand unele critici cu privire la uniunea cu Rusia, care a fost dictat? de necesitatea supravie?uirii intr-o perioad? foarte dificil?.

Hmelni?ki in istoriografia polonez? [ modificare | modificare surs? ]

Rolul lui Hmelni?ki in istoria statului polonez a fost v?zut? in general in cele mai intunecate culori. R?scoala din 1648 s-a dovedit a fi evenimentul care a pus cap?t ? epocii de aur ” a Uniunii statale polono-lituaniene ?i a marcat inceputul declinului ei. Chiar dac? Rzeczpospolita a supravie?uit rebeliunii ?i perioadei ?Potopului” , in aproximativ o sut? de ani, statul polono-lituanian va inceta s? existe fiind imp?r?it intre Rusia, Prusia ?i Austria in timpul parti?iilor Poloniei .

Mul?i l-au blamat pe Hmelni?ki pentru declinul statului polono-lituanian. Au existat polonezi care au considerat c? Hmelni?ki a fost motivat de dorin?a de r?zbunare personal?, declan?and revolta pentru a-?i satisface interese imediate. Este cazul scriitorului Henryk Sienkiewicz , care, in romanul s?u ? Prin foc ?i sabie ” (Ogniem i mieczem), pune accentul tocmai pe nemul?umirile hatmanului generate de ?afacerea Cz…..”. Acest roman a fost scris cu inten?ia declarat? de revigorare a spiritului na?ional in Polonia imp?r?it? de puterile vecine ?i prezint? povestea cazacilor r?zvr?ti?i ?i a lui Bogdan Hmelni?ki din punctul de vedere al ?leahtei (nobilimea) poloneze. De aceea, polonezii sunt prezenta?i ca ni?te eroi, in vreme ce cazacii sunt demoniza?i. Aceast? pozi?ie se deosebe?te de cea a istoricilor polonezi, mult mai echilibrat?. Astfel, istoricul Ludwik Kubala il compar? pe Hmelni?ki cu Oliver Cromwell . ^[21] Astfel, istoricii consider? c? disfunc?ionalit??ile fundamentale ale statului polono-lituanian au fost cele care au generat rebeliunea cazacilor. In ecranizarea romanului ?Prin foc ?i sabie” (1999), autorii ofer? o viziune mai apropiat? de realitatea istoric?, renun?and in mare m?sur? la exager?rile autorului romanului.

Hmelni?ki in istoriografia rus? ?i sovietic? [ modificare | modificare surs? ]

Istoriografia oficial? rus? a pus un accent deosebit pe ideea c? Hmelni?ki a hot?rat s? intre in uniunea cu ?aratul Rusiei ca urmare a dorin?ei de a ?reunifica” Ucraina cu ?patria mam?”. Aceast? viziune corespundea cu teoria oficial? a Moscovei asupra dreptului de a se considera mo?tenitoarea Rusiei Kievene ?i a teritoriilor pe care le st?panise aceasta. Dat fiind acest punct de vedere, Hmelni?ki a fost privit ca un erou na?ional al Rusiei, pentru faptul c? a adus Ucraina in ?uniunea etern?” a ?tuturor Rusiilor”: Rusia Mare, Rusia Mic? ?i Rusia Alb?. Din acest motiv, hatmanul a fost de-a dreptul venerat in Imperiul Rus. El a fost prezentat drept un model, demn de urmat de c?tre to?i ucrainenii. In cinstea lui, sculptorul na?ionalist rus Mihail Iuzefovici i-a ridicat lui Hmelni?ki un monument in centrul Kievului in 1888. ^{[22] [23]} Varianta original? a monumentului a fost respins? de autorit??ile ruse, care au considerat sculptura xenefob? . In varianta original?, sub copitele calului hatmanului erau inf??i?a?i un polonez, un evreu ?i un preot catolic. De aceea, a fost dezvelit? o versiune modificat?. Inscrip?ia de pe soclul monumentului se cite?te: ?Lui Bogdan Hmelni?ki, de la una ?i indivizibila Rusie”. ^[24]

Imaginea lui Hmelni?ki de erou al istoriei Rusiei a fost subliniat? din nou de Mike?in in Monumentul Mileniului Rusiei din Novgorod . ^[25] Istoriografia sovietic? a continuat in multe privin?e teoria ruso-?arist? a ?reunific?rii”, ad?ugand dimensiunea luptei de clas? . Astfel, Hmelni?ki nu era glorificat doar pentru ?reunificarea” Ucrainei cu Rusia, dar ?i pentru organizarea luptei de clas? a ucrainenilor oprima?i de aristocra?ii polonezi.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Orest Subtelny. Ukraine. A history. University of Toronto press. 1994. ISBN 0-8020-0591-0 .
• V. A. Smoliy, V. S. Stepankov. Bohdan Khmelnytsky. Sotsialno-politychnyi portret. Second Edition. Lebid, Kyiv. 1995. ISBN 5-325-00721-1 .

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Statul cazacilor dup? 1649 (hart?)
• Biografia lui Bogdan Hmelni?ki Arhivat in 27 noiembrie 2011 , la Wayback Machine .