Biserica Georgiei
este una din cele mai vechi Biserici cre?tine. Conform tradi?iei, ea i?i are originile in propov?duirea
Sfantului Apostol Andrei
din primul secol al erei cre?tine. Din punct de vedere istoric, adoptarea cre?tinismului de c?tre regatul Georgiei (Iberiei sau Iviriei) s-a realizat prin propov?duirea
Sfintei Nina din Cappadocia
, la inceputul secolului al IV-lea. Ini?ial, Biserica Georgiei f?cea parte din jurisdic?ia
Patriarhiei Antiohiei
, care i-a acordat
autocefalia
in anul 466. De?i a avut mult de suferit in timpul invaziilor diferitelor triburi t?tare din secolele al XIII-lea ?i al XV-lea, Biserica autocefal? a Georgiei a supravie?uit pan? in anul 1811, cand a fost plasat? sub administrarea Sinodului
Bisericii Rusiei
de c?tre autorit??ile ?ariste. Dup? abdicarea ?arului Nicolae al II-lea in urma revolu?iei din februarie 1917,
ierarhii
georgieni au restabilit autocefalia Bisericii, care a fost in cele din urm? recunoscut? de
Constantinopol
?i de
Biserica Ortodox? Rus?
.
Biserica Ortodox? a Georgiei
Patriarhia Georgiei
|
Fondator
| Apostolul
Andrei
,
Simon Zelotul
|
---|
Independen??
| Antiohia, in 486 ; Rusia, in 1917
|
---|
Recunoa?tere
| 486, ?i din nou in 1990
|
---|
Arhiepiscop
| Preafericirea Sa, Ilia al II-lea, Arhiepiscop de M?heta ?i Tbilisi ?i Patriarh-Catolicos al Intregii Georgii
|
---|
Sediu
| Catedrala Sfanta Treime Tbilisi, Georgia
|
---|
Teritoriu
| Georgia
Armenia
|
---|
De?ineri
| Marea Britanie, Europa Occidental?, Turcia, Azerbaidjan
|
---|
Limb?
| Georgian?
|
---|
Credincio?i
| 3,500,000
|
---|
Calendar
| Calendarul iulian
|
---|
Website
| Biserica Georgiei
|
---|
Modific?
text
|
Conform tradi?iei,
Apostolul Andrei
, cel Intai Chemat a propov?duit cre?tinismul in Georgia in primul secol al erei cre?tine. Tradi?ia mai spune c? el a venit aici ducand cu el Icoana Maicii Domnului cea nef?cut? de man? omeneasc?. Aceast? tradi?ie a contribuit la marea evlavie a poporului georgian pentru
Maica Domnului
. In plus, tradi?ia mai aminte?te ?i de propov?duirea altor
apostoli
in Georgia, intre care
Simon Canaaneul
,
Matei
,
Toma
?i
Tadeu
. Crearea primei
dieceze
in Georgia ii este atribuit? tot Sfantului Apostol Andrei.
Partea mai cunoscut? a istoriei cre?tinismului in Georgia incepe dup? anul 303, odat? cu lucrarea misionar? a Sfintei
Nina din Cappadocia
. Pan? in anul 317, m?rturisirea ei a ajuns la st?panitorii regatelor de r?s?rit ?i de apus ale Georgiei, astfel incat Regele Miriam II al Iviriei (din Georgia de R?s?rit) ?i Regina Nana a Georgiei de Apus au adoptat cre?tinismul ca religie de stat. Cre?tinarea Georgiei a avansat apoi de-a lungul secolelor urm?toare.
Intrucat a f?cut parte din Imperiul Roman (Bizantin) tarziu, cre?tinismul georgian a fost puternic influen?at de practicile din spa?iul acestuia. Ini?ial, Bisericile din Georgia se aflau sub jurisdic?ia
Scaunului Apostolic al Antiohiei
. Biserica Georgiei a devenit
autocefal?
atunci cand Patriarhul Antiohiei l-a in?l?at pe
episcopul
de Mtskheta la rangul de Catholicos de Kastli in anul 466, act recunoscut de intreaga Biseric?. Ulterior, Catholicosul a primit titlul complementar de
Patriarh
in anul 1010, astfel incat titlul intaist?t?torului s?u a devenit: "Catholicos-Patriarh al Intregii Georgii".
Ca urmare a invaziilor t?tare din secolele al XIII-lea ?i al XV-lea, Biserica ?i organizarea politic? a Georgiei au avut mult de suferit. Atat regatul cat ?i Biserica au fost imp?r?ite in dou? p?r?i distincte, administrate de doi Patriarhi-Catholicos. In anul 1801, Georgia de R?s?rit, adic? zona Kartli-Kakheti a fost anexat? de c?tre ?arul Rusiei. Pan? in 1811, intreaga Biseric? a Georgiei a fost absorbit? in structurile
Bisericii Ruse
(aflat? in perioada sinodal?, dup? reforma lui Petru cel Mare), punand astfel cap?t autocefaliei sale.
Odat? ce Imperiul rus a inceput s? se dezmembreze, dupa abdicarea ?arului Nicolae al II-lea, ca urmare a Revolu?iei din februarie,
ierarhia
Bisericii Georgiei a pronun?at unilateral restabilirea
autocefaliei
acesteia. Aceast? decizie nu a fost acceptat? ini?ial de
Biserica Ortodox? Rus?
, considerand, odat? cu avansul for?elor sovietice, c? to?i ortodoc?ii din teritoriile sovietice trebuiau s? r?man? in jurisdic?ia sa. Astfel, Biserica Georgiei a fost h?r?uit?, multe biserici au fost inchise, iar alte activit??i ale Bisericii au fost de asemeni interzise.
Clerul
,
monahii
?i cre?tinii credincio?i in general au fost supu?i la numeroase persecu?ii, mul?i fiind uci?i in valurile succesive de epur?ri din urm?toarele zeci de ani.
Cand Stalin, pentru a ob?ine sus?inerea acesteia in lupta impotriva invaziei Uniunii Sovietice de c?tre trupele naziste in 1941, a recunoscut Biserica Ortodox?,
Biserica Rusiei
a recunoscut in 1943 autocefalia Bisericii Georgiei. In 1989, aceasta a fost recunoscut? ?i de c?tre
Patriarhia Ecumenic?
. Astfel a fost recunoscut?
de jure
o autocefalie care
de facto
s-a exercitat incepand din secolul al V-lea.
Dup? c?derea Uniunii Sovietice ?i ob?inerea independen?ei Georgiei, Biserica Ortodox? de aici a cunoscut o mare rena?tere. In anul 2002, peste 80% din georgieni se declarau cre?tini ortodoc?i. Biserica Georgiei este organizat? in 33 de
dieceze
, cu 512 biserici; pentru cei circa 3.5 milioane de credincio?i, exist? circa 730 de
preo?i
.
Titlul complet al
intaist?t?torului
Bisericii Georgiei este: "Sanctitatea Sa, Preafericitul Catholicos-
Patriarh
al intregii Georgii,
Arhiepiscop
de Mtskheta ?i Tbilisi (in limba georgian?: ??????? ??????????? ?????????-????????? ?? ??????-???????? ????????????????, ????????? ?? ?????????)
Intaist?t?tori ai Bisericii Georgiei din secolul al XX-lea
[
modificare
|
modificare surs?
]
- Kirion al II-lea (1917-1918)
- Leonide (1918-1921)
- Ambrosi (1921-1927)
- Christefore al III-lea (1927-1932)
- Kalistrare (1932-1952)
- Melkisedek al III-lea (1952-1960)
- Eprem al II-lea (1960-1972)
- David al V-lea (1972-1977)
- Ilia al II-lea
(1977-prezent)
- Eparhii de pe teritoriul Georgiei
- Episcopia de M?heta ?i Tbilisi
- Episcopia de Alaverdi
- Episcopia de Akhalkalaki ?i Kumurdo
- Episcopia de Batumi ?i Skhalta
- Episcopia de Bodbe
- Episcopia de Bolnisi
- Episcopia de Borjomi ?i Bakuriani
- Episcopia de Chiatura
- Episcopia de Chqondidi
- Episcopia de Dmanisi
- Episcopia de Khoni ?i Samtredia
- Episcopia de Kutais-Gaenati
- Episcopia de Manglisi ?i Tsalka
- Episcopia de Margveti ?i Ubisa
- Episcopia de Mestia ?i Svaneti
- Episcopia de Nikor?minda
- Episcopia de Nikozi ?i ?hinvali
- Episcopia de Poti ?i Khobi
- Episcopia de Rustavi ?i Marneuli
- Episcopia de Samtavisi ?i Gori
- Episcopia de Senaki ?i Chkhorotsqu
- Episcopia de Shemokmedi
- Episcopia de Stephantsminda ?i Khevi
- Episcopia de Tsageri ?i Lentekhi
- Episcopia de Tsilkani ?i Dusheti
- Episcopia de Tskhum-Apkhazeti
- Episcopia de Urbnisi ?i Ruisi
- Episcopia de Vani ?i Bagdati
- Episcopia de Zugdidi and Tsaishi
- Eparhii par?ial in afara teritoriului Georgiei
- Episcopia de Akhaltsikhe, Tao-Klarjeti ?i Lazeti (Turcia)
- Episcopia de Nekresi ?i Hereti (Azerbaidjan)
- Eparhii in afara teritoriului Georgiei
- Episcopia de Agaraki ?i Tashiri (Armenia)
- Episcopia pentru Europa de Vest (Marea Britanie,Germania,Austria,Fran?a etc)
Biserici Ortodoxe
|
|
Biserici autocefale calcedoniene
|
|
|
Biserici autonome
|
|
|
Biserici Traditionale (Stil Vechi)
|
|
|