한국   대만   중국   일본 
Baroc - Wikipedia Sari la con?inut

Baroc

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Barocul
Venus ?i Adonis de Peter Paul Rubens (1635?1640)
Extazul Sfintei Tereza de Gian Lorenzo Bernini (1651)
Palatul de la Versailles din Fran?a ( c. 1660-1715)
Perioad? secolele al XVII-lea ?i al XVIII-lea

Barocul este un stil in arhitectur? , muzic? , dans , pictur? , sculptur? ?i alte arte care au inflorit in Europa de la inceputul secolului al XVII-lea pan? in anii 1740 , ?stingandu-se” in deceniul urm?tor. Pe teritoriile imperiilor spaniol ?i portughez , inclusiv in Peninsula Iberic? , a continuat, impreun? cu noi stiluri, pan? in primul deceniu al anilor 1800 .

A succedat arta renascentist? ?i manierismul , ?i a precedat rococoul ?i neoclasicismul . A fost sus?inut de Biserica Catolic? , ca un mijloc de a combate simplitatea ?i austeritatea arhitecturii, artei ?i muzicii protestante , chiar dac? arta baroc? de tip luteran s-a dezvoltat ?i in anumite p?r?i ale Europei. [1]

Stilul baroc folosea contrastul, mi?carea, detaliile exuberante, culoarea profund?, m?re?ia ?i surpriza ca s? ating? un sentiment de uimire. Stilul a ap?rut la inceputul secolului al XVII-lea, in Roma , apoi r?spandindu-se rapid in Fran?a, Italia de nord, Spania ?i Portugalia, iar mai tarziu in Austria, sudul Germaniei ?i Rusia. Pan? in anii 1730 , evoluase intr-un stil ?i mai flamboiant, numit rocaille sau rococo , care a ap?rut in Fran?a ?i Europa Central? pan? la mijlocul secolului al XVIII-lea.

In artele decorativ? se produce un exces de ornamenta?ie. Indep?rtarea de la clasicismul renascentist are c?i proprii in fiecare ?ar?. Dar o caracteristic? general? e aceea c? peste tot punctul de plecare il constituie elementele ornamentale introduse de Rena?tere . Repertoriul clasic e aglomerat, indesit, suprapus, inc?rcat, cu scopul de a starni efecte de ?oc. Motive noi introduse de baroc sunt: cartu?ul , trofeele ?i armele, co?uri cu fructe sau flori, ?i altele, realizate in marchet?rie, stucaturi , sau sculptate. [2]

Etimologie [ modificare | modificare surs? ]

Pandantiv in form? de siren, f?cut dintr-o perl? baroc? (torsul) cu un set de monturi de aur emailat cu rubine, probabil circa 1860, in Muzeul Metropolitan de Art? (New York City)

Cuvantul romanesc ?baroc” provine direct din francez? . [3] Unii cercet?tori afirm? c? termenul francez provine de la cuvantul portughez ?barroco” (in traducere ?o perl? defectuoas?”), care e posibil s? derive de la latinescul ?verruca”, [4] (?veruc?”) sau de la un cuvant cu sufixul ?-?ccu” (comun in Iberia pre-roman?). [5] [6] [7] Alte surse sugereaz? un termen latin medieval folosit in logic?, ?baroco”, ca fiind cea mai probabil? surs?. [8]

In secolul al XVI-lea , cuvantul latin medieval ?baroco” a trecut dincolo de logica scolastic? ?i era folosit pentru a caracteriza orice care p?rea absurd de complex. Filozoful francez Michel de Montaigne (1533-1592) a asociat termenul ?baroco” cu ?Bizar ?i inutil de complicat”. [9] Alte surse timpurii asociaz? barocul cu magia, complexitatea, confuzia ?i excesul.

Cuvantul ?baroc” a fost asociat ?i cu perlele neregulate inainte de secolul al XVIII-lea . ?Baroque“-ul francez ?i ?barroco”-ul portughez erau termeni asocia?i adesea cu bijuteriile. Un exemplu din 1531 folose?te termenul ca s? descrie perlele intr-un inventar al comorilor a lui Carol al V-lea al Fran?ei . [10] Mai tarziu, cuvantul apare intr-o edi?ie din 1694 a Le Dictionnaire de l’Academie Francaise , care descrie ?broque”-ul ca fiind ?folosit doar pentru perlele care sunt imperfect de rotunde.” [11] Un dic?ionar portughez din 1728 descrie intr-un mod asem?n?tor ?barroco”-ul ca insemnand ?o perla inegal? ?i de proast? calitate”. [12]

O derivare alternativ? a cuvantului ?baroc” sugereaz? numele pictorului italian Federico Barocci (1528?1612), ale c?rui opere au influen?at stilul. [13]

In secolul al XVIII-lea termenul a inceput s? fie folosit ca s? descrie muzica, ?i nu intr-un mod lingu?itor. Intr-o recenzie satiric? anonim? a premierei lui Hippolyte et Aricie , de Jean-Philippe Rameau , in octombrie 1733, care a fost tip?rit? in Mercure de France in mai 1734, criticul a scris c? noutatea in aceast? oper? este ?du barocque”, plangandu-se c? muzica nu avea o melodie coerent?, nu se confrunta cu disonan?ele, schimb? in mod constant cheia ?i contorul, ?i trecea rapid prin fiecare dispozitiv compozi?ional. [14]

In 1762, Le Dictionnaire de l'Academie Francaise a consemnat c? termenul poate s? descrie figurat ceva ?neregulat, bizar sau inegal”. [15]

Jean-Jacques Rousseau , care erau un muzician ?i compozitor, precum ?i filozof, a scris in 1768 in Enciclopedie : ?Muzica baroc? este aceea in care armonia este confundat? ?i inc?rcat? de modul?ri ?i disonan?e. Cantarea este aspr? ?i nefireasc?, intona?ia este dificil? ?i mi?carea limitat?. Se pare c? termenul provine de la cuvantul ?baroco” folosit de logicieni.”. [9] [16]

In 1788, Quatremere de Quincy a definit termenul in Encyclopedie Methodique ca ?un stil arhitectural care e foarte impodobit ?i chinuit”. [17]

Termenii francezi ?style baroque” ?i ?musique baroque” au ap?rut in Le Dictionnaire de l’Academie Francaise in 1835. [18] Pan? la mijlocul secolului al XIX-lea, criticii de art? ?i istoricii au adoptat termenul ?baroc” ca o modalitate de a ridiculiza arta post-renascentist?. ?sta a fost sensul cuvantului folosit in 1855 de istoricul de art? Jacob Burckhardt , care a scris c? arti?tii baroci ?dispre?uiau ?i abuzau detaliile” pentru c? le lipsea ?respectul pentru tradi?ie”. [19]

In 1888, istoricul de art? Heinrich Wolfflin a publicat prima lucrare academic? serioas? asupra stilului, Renaissance und Barock , care a descris diferen?ele dintre pictura, sculptura ?i arhitectura renascentiste ?i cele baroce. [20]

Arhitectura: origini ?i caracteristici [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Arhitectura baroc? .
Quadratura sau trompe l'œil pe un tavan al bisericii Il Gesu din Roma , de Giovanni Battista Gaulli , din 1673-1678 [21]

Barocul in arhitectur? a fost rezultatul doctrinelor adoptate de Biserica Catolic? la Conciliul Tridentin in 1545?1563, ca r?spuns la Reforma Protestant? . Prima faz? a Contrareformei impunea un stil academic sever asupra arhitecturii religioase, care apelase la intelectuali, dar nu la masa credincio?ilor. Conciliul Tridentin a decis in schimb s? apeleze la un public mai popular ?i a declarat c? artele ar trebui s? comunice teme religioase cu implicare direct? ?i emo?ional?. [22] [23] Arta baroc? luteran? s-a dezvoltat ca un semn al identit??ii, ca r?spuns la beeldenstorm al calvini?tilor. [24]

Bisericile baroce sunt proiectate cu un spa?iu central mare, unde credincio?ii ar putea s? fie aproape de altar, cu o cupol? ridicat?, permi?and luminii s? lumineze biserica de dedesubt. Cupola e una dintre tr?s?turile simbolice centrale ale arhitecturii baroce care ilustreaz? unirea dintre ceruri ?i p?mant, interiorul cupolei fiind decorat generos cu picturi cu ingeri ?i sfin?i ?i cu statuete de stuc cu ingeri, dand impresia celor de mai jos c? se uit? spre rai. [25] O alt? tr?s?tur? a bisericilor baroce este quadratura ; picturi trompe-l'œil pe tavan inconjurate de stucaturi, fie reale, fie pictate, aglomerate cu picturi cu sfin?i ?i ingeri ?i conectate prin detalii arhitecturale cu balustrade ?i console . Picturile quadratura cu atlan?i sub corni?e par s? sus?in? tavanul bisericii. Spre deosebire de plafoanele pictate ale lui Michelangelo din Capela Sixtin? , care au combinat diferite scene, fiecare cu propria perspectiv?, ca s? fie privite pe rand, picturile baroce de pe tavane sunt create cu aten?ie, astfel incat privitorul de pe podeaua bisericii s? vad? intregul tavan in perspectiv? corect?, ca ?i cum figurile ar fi reale.

Interioarele bisericilor baroce deveneau din ce in ce mai ornamentate in anumite perioade ?i se concentrau in jurul altarului, de obicei a?ezat sub cupol?. Unele dintre cele mai cunoscute opere decorative baroce sunt Scaunul Sfantului Petru (1647?53) ?i Baldachinul Sfantului Petru (1623?34), ambele de Gian Lorenzo Bernini , in Bazilica Sfantul Petru din Roma . Baldachinul Sfantului Petru este un exemplu al echilibrului contrariilor in arta baroc?; propor?iile gigantice ale operei, cu u?urin?a aparent? a baldachinului; ?i contrastul dintre coloanele r?sucite solide, bronzul, aurul ?i marmura operei cu draperiile curg?toare ale ingerilor de pe baldachin. [26] Frauenkirche din Dresda serve?te ca un exemplu important al artei baroce luterane, care a fost finalizat? in 1743 dup? ce a fost comandat? de consiliul luteran al ora?ului Dresda ?i a fost ?comparat? de observatorii din secolul al XVIII-lea cu Sfantul Petru din Roma”. [1]

Coloanele r?sucite din interiorul bisericilor sunt una dintre principalele tr?s?turile ale barocului. Ofer? atat un sentiment de mi?care, cat ?i un mod dramatic de a reflecta lumina. Cartu?ul e un alt ornament caracteristic ornament?rii baroce. Acestea erau pl?ci mari sculptate din marmur? sau piatr?, de obicei ovale ?i cu o suprafa?? rotunjit?, care con?inea imagini sau text cu litere aurite ?i erau a?ezate ca decora?iuni interioare sau deasupra u?ilor cl?dirilor, transmi?and mesaje celor de mai jos. Au avut o mare varietate de versiuni de-a lungul timpului ?i au fost g?site in toate tipurile de cl?diri, de la catedrale ?i palate pan? la capele mici. [27]

Arhitec?ii baroc foloseau uneori perspectiva for?at? ca s? creeze iluzii. Pentru Palatul Spada din Roma, Borromini a folosit coloane cu dimensiuni in sc?dere, o podea de ingustare ?i statuie in miniatur? din gr?dina de dincolo ca s? creeze iluzia c? un pasaj avea o lungime de 30 de metri, cand avea de fapt doar ?apte metri lungime. O statuie de la sfar?itul pasajului pare s? aib? dimensiuni naturale, chiar dac? are doar 60 de centimetri in?l?ime. Borromini a proiectat iluzia cu ajutorul unui matematician.

Arhitectura baroc? italian? [ modificare | modificare surs? ]

Bazilica Sfantul Petru (Roma), terminat? in 1615, de Donato Bramante , Michelangelo , Carlo Maderno ?i al?ii [28]

Prima cl?dire din Roma care a avut o fa?ad? baroc? a fost Biserica Il Gesu in 1584; era clar dup? standardele baroce de mai tarziu, dar a marcat o ruptur? de fa?adele tradi?ionale renascentiste care au precedat-o. Interiorul acestei biserici a r?mas foarte auster o perioad?, pan? cand a fost ornamentat intens.

La Roma in 1605, Paul al V-lea a devenit primul dintr-o serie de papi care au comandat construirea de bazilici ?i biserici concepute astfel incat sa inspire emo?ia ?i uimirea printr-o proliferare de forme ?i o bog??ie de culori ?i efecte dramatice. [29] Printre cele mai influente monumente ale barocului timpuriu au fost fa?ada Bazilicii Sfantul Petru (1606-1619), precum ?i noua nav? ?i loggia care au legat fa?ada cu cupola lui Michelangelo din biserica anterioar?. Noul proiect a creat un contrast dramatic intre cupola in cre?tere ?i fa?ada dispropor?ionat de lat?, ?i contrastul pe fa?ada ins??i intre coloanele dorice ?i marea mas? a porticului . [30]

In mijlocul secolului al XVII-lea, stilul a atins apogeul. Multe lucr?ri monumentale au fost comandate de papii Urban al VIII-lea ?i Alexandru al VII-lea . Sculptorul ?i arhitectul Gian Lorenzo Bernini a proiectat o nou? colonad? cvadrupl? in jurul Pie?ei Sfantul Petru (1656-1667). Cele trei galerii de coloane dintr-o elips? uria?? echilibreaz? cupola supradimensionat? ?i ii dau bisericii ?i pie?ei o unitate ?i o atmosfer? de teatru uria?. [31]

Un alt inovator major al barocului italian a fost Francesco Borromini , a c?rui principal? lucrare e Biserica San Carlo alle Quattro Fontane (1634?1646). Sim?ul mi?c?rii este dat nu de decorare, ci de pere?ii in?i?i, care se onduleaz? ?i prin elementele concave ?i convexe, inclusiv un turn ?i un balcon ovale introduse intr-o travers? concav?. Interiorul e la fel de revolu?ionar, spa?iul principal al bisericii fiind oval, sub o cupol? oval?. [31]

Tavanele pictate, aglomerate cu ingeri, sfin?i ?i efecte arhitecturale trompe-l'œil , sunt o tr?s?tur? important? a barocului italian. Lucr?ri importante includ Intrarea Sfantului Ignace in Paradis de Andrea Pozzo (1685-1695) din Biserica Sant'Ignazio din Roma ?i Triumful Numelui lui Iisus de Giovanni Battista Gaulli in Biserica Il Gesu din Roma (1669-1683), care prezint? figuri care se revars? din cadru, o iluminare dramatic? oblic? ?i contraste intunecate de lumin?. [32] Stilul s-a r?spandit rapid din Roma in alte regiuni din Italia: A ap?rut in Vene?ia in Bazilica Santa Maria della Salute (1631?1687) de Baldassare Longhena , o form? octogonal? extrem de original? incoronat? cu o cupol? enorm?. A ap?rut ?i in Torino , in special in Capela Sfantului Giulgiu (1668?1694) de Guarino Guarini . Stilul a inceput s? fie folosit ?i la palate; Guarini a proiectat Palazzo Carignano din Torino, in timp ce Longhena a proiectat Ca' Rezzonico pe Canalul Mare , (1657), finalizat de Giorgio Massari , decorat cu picturi de Giovanni Battista Tiepolo . [33] O serie de cutremure masive din Sicilia a f?cut necesar? reconstruc?ia majorit??ii lor ?i mai multe au fost construite in exuberantul baroc tarziu sau in rococo.

Arhitectura baroc? spaniol? [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Arhitectura baroc? spaniol? .

Biserica catolic? din Spania, in special iezui?ii, au fost for?a arhitecturii baroce spaniole. Prima lucrare important? in stil a fost Capela San Isidro din Madrid , inceput? in 1643 de Pedro de la Torre . A contrastat o bog??ie extrem? de ornamente pe exterior, cu simplitate in interior, imp?r?it? in mai multe spa?ii ?i folosind efecte de lumin? cu scopul de a crea un sentiment de mister. [38] Catedrala din Santiago de Compostela a fost modernizat? cu o serie de ad?ug?ri baroce incepand de la sfar?itul secolului al XVII-lea, incepand cu un turn clopotni?? extrem de decorat (1680), apoi flancat de dou? turnuri ?i mai inalte ?i mai ornamentate, numite ?Obradorio”, ad?ugate intre 1738 ?i 1750 de Fernando de Casas Novoa . Un alt reper al barocului spaniol este turnul paraclis al Palatului San Telmo din Sevilla , de Leonardo de Figueroa . [39]

Granada fusese doar eliberat? de mauri in secolul al XV-lea ?i avea propria sa varietate de baroc. Pictorul, sculptorul ?i arhitectul Alonso Cano a proiectat interiorul baroc al Catedralei din Granada intre 1652 ?i pan? la moartea sa in 1657. Prezint? contraste dramatice ale coloanelor albe masive ?i a decorului auriu.

Cea mai puternic ornamentat? ?i fastuoas? form? de arhitectur? baroc? spaniol? e cunoscut? ca stilul Churrigueresque , numit dup? fra?ii Churriguera , care au lucrat in principal la Salamanca ?i Madrid . Lucr?rile lor includ cl?dirile din pia?a principal? a ora?ului, Plaza Mayor din Salamanca (1729). [39] Acest stil baroc extrem de ornamentat a fost foarte influent in multe biserici ?i catedrale construite de spanioli in Americi.

Al?i arhitec?i spanioli notabili ai barocului tarziu sunt Pedro de Ribera , un elev al lui Churriguera, care a proiectat Azilul Regal de la San Fernando din Madrid, ?i Narciso Tome , care a proiectat renumitul altar El Transparente , din Catedrala din Toledo (1729?32), care d? iluzia, intr-o anumit? lumin?, de a pluti in sus. [39]

Arhitec?ii barocului spaniol au avut un efect mult peste Spania; munca lor a fost extrem de influent? asupra bisericilor construite in coloniile spaniole din America Latin? ?i Filipine. Biserica construit? de iezui?i pentru un colegiu din Tepotzotlan , cu fa?ada ?i turnul ornamentate baroc, este un bun exemplu.

Europa Central? [ modificare | modificare surs? ]

Karlskirche ( Viena , Austria ), 1715-1737, de Johann Bernhard Fischer von Erlach [42]

Din 1680 pan? in 1750, multe catedrale, aba?ii ?i biserici de pelerinaj foarte decorate au fost construite in Europa Central?, in Bavaria, Austria, Boemia ?i sud-vestul Poloniei. Unele sunt in stil rococo , un stil distinct, mai flamboiant ?i mai asimetric, care a ie?it din baroc, iar apoi l-a inlocuit in Europa Central? in prima jum?tate a secolului al XVIII-lea, pan? cand a fost inlocuit la randul s?u de neoclasicism . [43]

Prin?ii multitudinii de state din acea regiune au ales, de asemenea, barocul sau rococoul pentru palatele ?i re?edin?ele lor ?i au folosit adesea arhitec?i instrui?i-italian pentru ca s? le construiasc?. [44] Arhitec?i notabili sunt Johann Fischer von Erlach, Lukas von Hildebrandt ?i Dominikus Zimmermann in Bavaria , Balthasar Neumann in Bruhl ?i Matthaus Daniel Poppelmann in Dresda . In Prusia , Frederic al II-lea a fost inspirat de Marele Trianon al Palatului de la Versailles ?i l-a folosit ca model pentru re?edin?a sa de var?, Sanssouci , din Potsdam , conceput pentru el de Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff (1745-1747). O alt? oper? a arhitecturii palatelor baroce este Zwingerul din Dresda , fosta orangerie a palatului ducilor Saxonia , din secolul al XVIII-lea.

Un exemplu reprezentativ de biseric? rococo este Basilika Vierzehnheiligen , sau Bazilica celor Paisprezece Sfin?i Ajut?tori , o biseric? de pelerinaj situat? in apropierea ora?ului Bad Staffelstein , lang? Bamberg , in Bavaria . Bazilica a fost proiectat? de Balthasar Neumann ?i a fost construit? intre 1743 ?i 1772, planul s?u fiind o serie de cercuri care se inf??oar? in jurul unui oval central, cu altarul plasat in centrul exact al bisericii. Interiorul acestei biserici ilustreaz? varful decora?iunii rococo. [45] Un alt exemplu notabil al stilului este Wieskirche , o biseric? de pelerinaj din sudul Bavariei. A fost proiectat? de fra?ii Johann Baptist Zimmermann ?i Dominikus Zimmermann . Este situat? pe poalele Alpilor , in municipalitatea Steingaden , in districtul Weilheim-Schongau din Bavaria (Germania). Construc?ia a fost ridicat? intre anii 1745 ?i 1754, iar interiorul e decorat cu fresce ?i stucaturi in tradi?ia ?colii Wessobrunner . Acum este un patrimoniu mondial UNESCO.

Un alt exemplu notabil este Biserica Sfantul Nicolae (Mala Strana) din Praga (1704?55), construit? de Christoph Dientzenhofer ?i fiul s?u Kilian Ignaz Dientzenhofer . Decora?ia acoper? to?i pere?ii din interiorul bisericii. Altarul este a?ezat in naos sub cupola central? ?i inconjurat de capele, lumina coborand din cupola de deasupra ?i din capelele din jur. Altarul este inconjurat in intregime de arcade, coloane, balustrade curbate ?i pila?tri din piatr? colorat?, care sunt bogat decorate cu statui, creand o confuzie deliberat? intre arhitectura real? ?i ornamenta?ie. Arhitectura este transformat? intr-un teatru de lumin?, culoare ?i mi?care. [26]

In Polonia , barocul polonez de inspira?ie italian? a durat de la inceputul secolului al XVII-lea pan? la mijlocul secolului al XVIII-lea ?i a accentuat bog??ia de detalii ?i culori. Prima cl?dire baroc? din Polonia actual? ?i probabil una dintre cele mai recunoscute este Biserica Sfin?ilor Petru ?i Pavel din Cracovia , proiectat? de Giovanni Battista Trevano . Columna lui Sigismund din Var?ovia , ridicat? in 1644, a fost primul monument baroc laic din lume construit sub forma unei coloane . [46] Stilul de re?edin?? palatial? a fost exemplificat de Palatul Wilanow , construit intre 1677 ?i 1696. [47] Cel mai cunoscut arhitect baroc activ in Polonia a fost olandezul Tylman van Gameren , iar lucr?rile sale notabile includ Biserica Sfantul Kazimierz din Var?ovia ?i Palatul Krasi?ski , Biserica Sfanta Ana din Cracovia ?i Palatul Branicki din Bialystok . [48] Cu toate astea, cea mai celebrat? oper? a barocului polonez este Catedrala Fara din Pozna? , cu detalii de Pompeo Ferrari .

Barocul francez sau Clasicism [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Arhitectura baroc? francez? .
Diverse ornamente ?i elemente arhitecturale baroce franceze

Fran?a a rezistat in mare parte barocului ornat din Italia, Spania, Viena ?i restul Europei. Barocul francez (adesea denumit ?Grand Clasicism” sau pur ?i simplu ?Clasicism” in Fran?a) este strans asociat cu operele construite pentru Ludovic al XIV-lea ?i Ludovic al XV-lea ; prezint? mai mult? ordine geometric? ?i m?sur? decat barocul ?i o decora?ie mai pu?in elaborat? pe fa?ade ?i in interioare. Ludovic al XIV-lea l-a invitat pe un maestru al barocului, Bernini, s? prezinte un design pentru noua arip? a Luvrului , dar a respins-o in favoarea unui design mai clasic de Claude Perrault ?i Louis Le Vau . [53]

Printre principalii arhitec?i ai stilului s-au num?rat Francois Mansart ( Chateau de Balleroy , 1626-1636), Pierre Le Muet (Biserica Val-de-Grace , 1645-1665), Louis Le Vau ( Vaux-le-Vicomte , 1657-1661) ?i mai ales Jules Hardouin Mansart ?i Robert de Cotte , ale c?ror opere au inclus Galerie des Glaces ?i Marele Trianon de la Versailles (1687-1688). Mansart a fost, de asemenea, responsabil pentru clasicismul baroc al Pie?ei Vendome (1686-1699). [54]

Principalul proiect regal al perioadei a fost extinderea Palatului de la Versailles , inceput in 1661 de Le Vau cu decorarea de pictorul Charles Le Brun . Gr?dinile au fost proiectate de Andre Le Notre special ca s? completeze ?i s? amplifice arhitectura. Galerie des Glaces (Sala Oglinzilor), piesa central? a chateau-ului, cu picturi ale lui Le Brun, a fost construit? intre 1678 ?i 1686. Mansart a finalizat Marele Trianon in 1687. Capela, proiectat? de Cotte, a fost terminat? in 1710. Dup? moartea lui Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea a ad?ugat mai intimul Mic Trianon ?i teatrul foarte ornat. Fantanile din gr?dini au fost concepute astfel incat s? fie v?zute din interior ?i ca s? ad?uge un efect dramatic. Palatul a fost admirat ?i copiat de al?i monarhi ai Europei, in special Petru cel Mare al Rusiei, care a vizitat Versaillesul la inceputul domniei lui Ludovic al XV-lea ?i ?i-a construit propria versiune la Palatul Peterhof , lang? Sankt Petersburg , intre 1705 ?i 1725. [55]

Barocul portughez [ modificare | modificare surs? ]

Arhitectura baroc? in Portugalia a durat aproximativ dou? secole (sfar?itul secolului al XVII-lea ?i secolul al XVIII-lea). Domnia lui Ioan al V-lea ?i cea a lui Iosif I au avut importuri crescute de aur ?i diamante, intr-o perioad? numit? Absolutism Regal, care i-a permis barocului portughez s? infloreasc?.

Arhitectura baroc? din Portugalia se bucur? de o situa?ie special? ?i o cronologie diferit? de restul Europei. E condi?ionat? de mai mul?i factori politici, artistici ?i economici, care genereaz? mai multe faze ?i diferite tipuri de influen?e exterioare, rezultand intr-un amestec unic. [66] Este o form? unic? portughez?. Un alt factor cheie este existen?a arhitecturii iezuite, numit? ?i ?stil simplu” (Estilo Chao sau Estilo Plano) [67] care, dup? cum sugereaz? numele, este mai simpl? ?i pare oarecum auster?.

Cl?dirile sunt bazilici cu o singur? camer?, capela principal? adanc?, cu capele laterale (cu u?i mici pentru comunicare), f?r? decora?iuni interioare sau exterioare, cu un portal foarte simplu ?i ferestre. Este o cl?dire foarte practic?, care ii permite s? fie construit? in intregul imperiu cu mici ajust?ri ?i preg?tit? ca s? fie decorat? mai tarziu sau cand o s? fie disponibile resurse economice.

De fapt, primul baroc portughez nu lipse?te din cl?dire, deoarece ?stilul simplu” este u?or de transformat, prin decorare (pictur?, decorare cu pl?cu?e de faian??, etc.), transformand zonele goale in scenarii baroce pompoase ?i elaborate. Acela?i lucru poate s? fie aplicat ?i la exterior. Ulterior, este u?or s? adaptezi cl?direa la gustul timpului ?i al locului ?i s? adaugi noi caracteristici ?i detalii. Practic ?i economic.

Cu mai mul?i locuitori ?i resurse economice mai bune, nordul, in special zonele Porto ?i Braga , [68] [69] [70] au asistat la o reinnoire arhitectural?, vizibil? in marea list? de biserici, m?n?stiri ?i palate construite de aristocra?ie.

Porto este ora?ul barocului in Portugalia. Centrul s?u istoric face parte din lista Locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO .

Multe dintre operele baroce din zona istoric? a ora?ului ?i nu numai, apar?in lui Nicolau Nasoni , un arhitect italian care locuia in Portugalia, desenand cl?diri originale cu amplasamente scenografice, cum ar fi biserica ?i turnul lui Clerigos , [71] logia Catedralei din Porto , biserica din Misericordia, Palatul Sao Joao Novo , [72] Palatul Freixo , [73] Palatul Episcopal (in portughez? : Paco Episcopal do Porto ) [74] impreun? cu mul?i al?ii.

Barocul rus [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Barocul Nari?kin , Barocul petrin ?i Barocul siberian .

Debutul barocului rus sau barocul petrin e rezultatul unei lungi vizite a lui Petru cel Mare in vestul Europei intre 1697 ?i 1698, unde a vizitat Chateaux de la Fontainebleu ?i Palatul de la Versailles, precum ?i alte monumente. El a decis, la intoarcerea in Rusia, s? construiasc? monumente asem?n?toare in Sankt Petersburg, care a devenit noua capital? a Rusiei in 1712. Monumentele majore ale barocului petrin includ Catedrala Petru ?i Pavel ?i Palatul Menshikov din Sankt Petersburg .

In timpul domniei imp?r?tesei Ana ?i celei a Elisabetei , arhitectura rus? a fost dominat? de o form? luxurioas? a stilul baroc a lui Bartolomeo Rastrelli , originar din Italia, care s-a dezvoltat in barocul elisabetan. Cl?dirile specifice lui Rastrelli includ Palatul de Iarn? , Palatul Ecaterina ?i M?n?stirea Smolnii . Un alt monument al barocului elisabetan e ?i Poarta Ro?ie . [79]

La Moscova , barocul Nari?kin a devenit r?spandit, in special in arhitectura bisericilor ortodoxe de la sfar?itul secolului al XVII-lea. Era o combina?ie intre barocul vest-european cu stilurile populare tradi?ionale ruse?ti .

Barocul in Americile Latine Coloniale [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Barocul in Brazilia , Barocul andean ?i Churrigueresque .
Fa?ada Bisericii Iezuite din Arequipa ( Peru ), 1698-1699, de Diego de Adrian ?i al?ii [83]

Datorit? coloniz?rii Americii de c?tre ??rile europene, barocul a ap?rut in mod natural ?i in Lumea Nou? , g?sind un teren deosebit de favorabil in regiunile dominate de Spania ?i Portugalia, ambele ??ri fiind centralizate ?i monarhii catolice. Arti?ti europeni au migrat in America, au f?cut ?coal? ?i, odat? cu p?trunderea pe scar? larg? a misionarilor catolici , mul?i dintre ei fiind arti?ti pricepu?i, au creat un baroc multiform adesea influen?at de gustul popular. Me?terii creoli ?i amerindieni au f?cut multe pentru crearea acestui caracteristic baroc unic. Principalele centre de cultivare a barocului american, care sunt inc? in picioare, sunt (in ordinea asta) Mexic , Brazilia , Peru , Ecuador , Cuba , Columbia , Bolivia , Guatemala ?i Puerto Rico .

De remarcat, este a?a-numitul ?baroc misionar”, dezvoltat in cadrul reducerilor spaniole in zonele care se extind din Mexic ?i por?iuni de sud-vest ale actualelor State Unite pan? in sudul Argentinei ?i Chile, a?ez?ri indigene organizate de spanioli catolici misionari, cu scopul de a-i converti la credin?a cre?tin? ?i de a-i acultura in via?a occidental?, formand un baroc hibrid influen?at de cultura autohton?, in care au inflorit mul?i artizani ?i muzicieni indieni sau creoli, chiar alfabetiza?i, unii cu o mare pricepere ?i talent. Relat?rile misionarilor repet? adesea c? arta occidental?, in special muzica, a avut un impact hipnotic asupra silvicultorilor, iar imaginile sfin?ilor erau privite ca avand mari puteri. Mul?i indieni au fost converti?i ?i a fost creat? o nou? form? de devotament, de intensitate pasional?, inc?rcat? de misticism, supersti?ie ?i teatralitate, care a incantat in masele festive, concertele sacre ?i misterele. [84] [85]

Arhitectura baroc? colonial? din America spaniol? se caracterizeaz? printr-o decorare adanc? (portalul Bisericii La Profesa din Ciudad de Mexico ; fa?ade acoperite cu azulejouri in stilul puebla, ca la Biserica San Francisco Acatepec din San Andres Cholula ), care va fi exacerbat in a?a-numitul stil Churrigueresque (Fa?ada Catedralei Metropolitane din Ciudad de Mexico, de Lorenzo Rodriguez; Biserica San Francisco Javier, din Tepotzotlan ; Biserica Santa Prisca din Taxco ). In Peru, construc?iile dezvoltate in cea mai mare parte in ora?ele Lima , Cusco , Arequipa ?i Trujillo incepand cu 1650 prezint? caracteristici originale care sunt avansate chiar ?i in barocul european, ca folosirea coloanelor solomonice ( Biserica Companiei de Jesus din Cusco; Bazilica ?i M?n?stirea San Francisco din Lima). [86] Alte ??ri includ: Catedrala Mitropolitan? din Sucre , in Bolivia ; Bazilica Catedral? din Esquipulas , in Guatemala ; Catedrala din Tegucigalpa , in Honduras ; Catedrala Leon din Nicaragua ; Biserica la Compania de Jesus din Quito ( Ecuador ); Biserica San Ignacio din Bogota ( Columbia ); Catedrala din Caracas , in Venezuela ; Cabildo din Buenos Aires , in Argentina ; Biserica Santo Domingo din Santiago ( Chile ); ?i Catedrala din Havana , in Cuba . De asemenea, merit? amintite bisericilor misiunilor iezuite Spaniole din Bolivia, cele ale misiunilor iezui?ilor spanioli in Paraguay , cele ale misiunilor spaniole in Mexic ?i cele ale misiunilor spaniole franciscane din California. [87]

In Brazilia , la fel ca in metropola, Portugalia , arhitectura are o anumit? influen?? italian?, de obicei de tip borrominesc , a?a cum se observ? la Catedrala din Recife (1784) ?i Biserica din Nossa Senhora da Gloria do Outeiro, din Rio de Janeiro (1739). In regiunea Minas Gerais , a fost eviden?iat? opera lui Aleijadinho , autorul unui grup de biserici care se remarc? prin planimetria lor curb?, fa?adele cu efecte dinamice concave-convexe ?i un tratament plastic al tuturor elementelor arhitecturale ( Biserica Sao Francisco de Assis din Ouro Preto , 1765?1788).

Barocul in coloniile spaniole ?i portugheze din Asia [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Bisericile Baroce din Filipine .

In coloniile portugheze din India ( Goa , Daman ?i Diu ) a inflorit un stil arhitectural de forme baroce amestecate cu elemente hinduse, cum ar fi Catedrala din Goa . Setul de biserici ?i m?n?stiri din Goa a fost declarat patrimoniu mondial in 1986.

In Filipine , care a f?cut parte din Imperiul Spaniol pentru o lung? perioad? de timp, se p?streaz? un num?r mare de construc?ii baroce, inclusiv Bisericile Baroce din Filipine , care patru dintre acestea, al?trui de ora?ul baroc ?i neoclasic Vigan , sunt ambele locuri de patrimoniu UNESCO . De asemenea, a fost foarte remarcabil Ora?ul cu Zid din Manila (Intramuros).

Pictura [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Pictura baroc? .
Las Meninas (domni?oarele de onoare); de Diego Velazquez ; 1656?1657; ulei pe panz?; 318 × 276 cm; Muzeul Prado , Madrid , Spania

Pictorii baroc au lucrat in mod deliberat pentru a se separa de pictorii din perioada Rena?terii ?i cea a manierismului. In paleta lor, foloseau culori intense ?i calde, in special culorile primare ro?u, albastru ?i galben, punandu-le frecvent pe toate cele trei in apropiere. [97] Evitau lumina uniform? a picturii renascentiste ?i foloseau contraste puternice de lumin? ?i intuneric pe anumite p?r?i ale operei cu scopul de a direc?iona aten?ia asupra ac?iunilor sau personajelor centrale. In compozi?iile lor, evitau scenele lini?tite ale picturilor renascentiste, alegand cele mai dinamice ?i dramatice momente. Spre deosebire de fe?ele lini?tite ale picturilor renascentiste, fe?ele din picturile baroce exprimau clar emo?ii. Adesea foloseau asimetria, cu ac?iune care se desf??oar? departe de centrul imaginii, creand axe care nu erau nici verticale, nici orizontale, ci inclinate spre stanga sau spre dreapta, dand un sentiment de instabilitate ?i mi?care. Impresia de mi?care era sporit? prin costumele personajelor suflate de vant sau mi?cate de propriile gesturi. Impresiile generale erau mi?carea, emo?ia ?i drama. [98] Un alt element esen?ial al picturii baroce e alegoria; fiecare tablou spunea o poveste ?i avea un mesaj, adesea criptat in simboluri ?i personaje alegorice, pe care un spectator educat era de a?teptat s? le cunoasc? ?i s? le citeasc?. [99]

Exemplare timpurii ale ideilor baroce italiene in pictur? au avut loc la Bologna , unde Annibale Carracci , Agostino Carracci ?i Ludovico Carracci au c?utat s? readuc? artele vizuale la clasicismul ordonat al Rena?terii. Cu toate acestea, arta lor a incorporat idei centrale ale Contrareformei; ele incluzand emo?ii intense ?i imagini religioase care apelau mai mult la inim? decat la intelect. [100]

Un alt pictor influent din epoca barocului a fost Michelangelo Merisi da Caravaggio . Abordarea sa realist? asupra figurii umane, pictat? direct din via?? ?i reflectat? dramatic pe un fundal intunecat, i-a ?ocat pe contemporanii s?i ?i a deschis un nou capitol in istoria picturii. Al?i pictori majori asocia?i strans cu stilul baroc sunt Artemisia Gentileschi , Guido Reni , Domenichino , Andrea Pozzo ?i Paolo de Matteis in Italia; Francisco de Zurbaran ?i Diego Velazquez in Spania; Adam Elsheimer in Germania; ?i Nicolas Poussin ?i Georges de La Tour in Fran?a (chiar dac? Poussin ?i-a petrecut cea mai mare parte a vie?ii sale in care a muncit in Italia). Poussin ?i La Tour au adoptat un stil baroc ?clasic”, cu mai pu?in accent pe emo?ie ?i o aten?ie mai mare pe linia personajelor din tablou decat la culoare.

Peter Paul Rubens a fost cel mai important pictor al barocului flamand. Compozi?iile foarte inc?rcate de Rubens fac referire la aspectele erudite ale istoriei clasice ?i cre?tine. Stilul s?u baroc unic ?i extrem de popular a accentuat mi?carea, culoarea ?i senzualitatea, care sem?na cu stilul artistic dramatic promovat de Contrareform? . Rubens s-a specializat in crearea de altare, portrete, peisaje ?i picturi istorice ale unor subiecte mitologice ?i alegorice.

O tehnic? important? a picturii baroce e Quadratura sau pictura in trompe-l'oeil , care ?p?c?lesc ochiul” la propriu. Erau, de obicei, pictate pe stucaturile plafoanelor sau al pere?ilor superiori ?i al balustradelor, dand impresia celor de pe p?mant care se uit? in sus, c? vedeau cerurile populate cu mul?imi de ingeri, sfin?i ?i alte figuri cere?ti, a?ezate pe cerul pictat ?i arhitectur? imaginar?. [43]

In Italia, arti?tii au colaborat adesea cu arhitec?i la decorarea interioarelor. Pietro da Cortona a fost unul dintre pictorii secolului al XVII-lea care a folosit modul ?sta iluzionist de a picta. Printre cele mai importante opere ale sale se num?r? frescele pe care le-a pictat pentru Palatul familiei Barberini (1633?39), care glorific? domnia Papei Urban al VIII-lea . Compozi?iile lui Pietro da Cortona au fost cele mai mari fresce decorative executate la Roma de la operele lui Michelangelo din Capela Sixtin? . [101]

Francois Boucher a fost o figur? important? in rococoul francez, mai delicat, ap?rut in perioada barocului tarziu. A creat designuri pentru tapiserii, covoare ?i decoruri de teatru, precum ?i picturi. Opera sa a fost extrem de popular? cu Madame de Pompadour , amanta regelui Ludovic al XV-lea al Fran?ei . Picturile sale prezint? teme romantice mitologice ?i u?or erotice. [102]

Americile Coloniale [ modificare | modificare surs? ]

Exemplu de pictur? bolivian? (al ?colii de la S Cusco ): un Angel arcabucero , din secolul al XVII-lea

In Americile sub conducere Spaniol?, primele influen?e au fost de la tenebrismul sevillan , in special de la Francisco de Zurbaran - unele dintre ale c?rui lucr?ri sunt inc? p?strate in Mexic ?i Peru - a?a cum se poate observa in opera mexicanilor Jose Juarez ?i Sebastian Lopez de Arteaga , ?i a bolivianului Melchor Perez de Holguin . ?coala de pictur? din Cusco a ap?rut dup? sosirea pictorului italian Bernardo Bitti in 1583, care a introdus manierismul in Americi. Acesta a eviden?iat opera lui Luis de Riano , discipol al italianului Angelino Medoro , autorul picturilor murale ale Bisericii San Pedro din Andahuaylillas . De asemenea, au fost eviden?iat pictorii amerindieni ( quechua ) Diego Quispe Tito ?i Basilio Santa Cruz Pumacallao , precum ?i Marcos Zapata , autorul celor cincizeci de panze mari care acoper? arcadele inalte ale Catedralei din Cusco . In Ecuador , s-a format ?coala Quito , reprezentat? in principal de metisul Miguel de Santiago ?i creolul Nicolas Javier de Goribar .

In secolul al XVIII-lea altarele sculptate au inceput s? fie inlocuite de picturi, dezvoltand notabil pictura baroc? in Americi. In mod similar, se creeaz? cererea de lucr?ri civile, in principal portrete ale claselor aristocratice ?i ale ierarhiei ecleziastice.

Sculptura [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Sculptura baroc? .

Figura dominant? in sculptura baroc? a fost Gian Lorenzo Bernini . Sub patronajul papei Urban al VIII-lea , el a realizat o serie remarcabil? de statui monumentale de sfin?i ?i figuri ale c?ror fe?e ?i gesturi ?i-au exprimat in mod viu emo?iile, precum ?i busturi de un realism excep?ional, ?i lucr?ri decorative pentru Vatican, inclusiv impun?torul Scaun al Sfantului Petru sub cupola din Bazilica Sfantul Petru din Roma . In plus, a proiectat fantani cu grupuri monumentale de sculpturi pentru decorarea unor pie?e importante ale Romei. [111]

Sculptura baroc? e inspirat? de statuile romane antice, in special de celebra statuie Laocoon ?i fiii s?i din secolul I d.Hr., care a fost e in Muzeele Vaticane . Cand a vizitat Parisul in 1665, Bernini s-a adresat studen?ilor de la Academia de pictur? ?i sculptur?. El a sf?tuit elevii s? lucreze bazandu-se pe modele clasice, mai degrab? decat pe natur?. Le-a spus elevilor: ?Cand am avut probleme cu prima mea statuie, l-am consultat pe Antinous ca un oracol”. [112]

Printre sculptorii barocului francez tarziu se num?r? Etienne Maurice Falconet ?i Jean Baptiste Pigalle . Pigalle a fost ins?rcinat de Frederic cel Mare s? realizeze statui pentru propria versiunea a lui Frederic a Versaillesului, la Sanssouci , in Potsdam (Germania). Falconet a primit, de asemenea, o important? comisie str?in?, creand celebra statuie a lui Petru cel Mare pe cal care e in Sankt Petersburg .

In Spania, sculptorul Francisco Salzillo a lucrat exclusiv pe teme religioase, folosind lemn policromat. Unele dintre cele mai fine me?te?uguri sculpturale baroce sunt altarele cu stucaturi aurite ale bisericilor din coloniile spaniole ale Lumii Noi, realizate de me?teri locali; exemple includ Capela Rozariului care e in Biserica Santo Domingo din Oaxaca (Mexic), 1724?1731.

Mobila [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Mobila Ludovic al XIV-lea .

Principalele motive folosite sunt: ?? cornul abunden?ei , festoane , ingera?i bebelu?i (amora?i) , capete de lei care ?in in bot un inel metalic, capete feminine inconjurate de ghirlande, cartu?e ovale, frunze de acant , coloane clasice , cariatide , frontoane ?i alte elemente de arhitectur? clasic? sculptate pe unele piese de mobilier, [114] co?uri cu fructe sau flori, scoici, armuri ?i trofee, capete de Apollo sau de Bacchus ?i volute in form? de C. [115]

In prima perioad? a domniei lui Ludovic al XIV-lea , mobilierul a urmat stilul anterior al lui Ludovic al XIII-lea, fiind fost masiv, ?i decorat cu ornamente sculptate ?i aurire. Dup? 1680, mul?umit? in mare parte designerului de mobil? Andre Charles Boulle , a ap?rut un stil mai original ?i mai delicat, cunoscut uneori sub numele de marchet?rie Boulle. S-a bazat pe incrusta?ii de abanos ?i alte tipuri rare de lemn, o tehnic? folosit? pentru prima dat? la Floren?a in secolul al XV-lea, care a fost rafinat? ?i dezvoltat? de Boulle ?i al?ii care lucrau pentru Ludovic al XIV-lea. Mobila era incrustat? cu pl?ci de abanos, cupru ?i lemn exotic de diferite culori. [116]

Au ap?rut tipuri de mobil? noi ?i deseori de durat?; comoda , cu dou?-patru sertare, a inlocuit vechiul coffre (cuf?r). Canape , sau canapeaua, ap?rea, sub forma unei combina?ii de dou? sau trei fotolii. Au ap?rut noi tipuri de fotolii, inclusiv fauteuil en confessionale sau ?fotoliul confesional”, care aveau perne c?ptu?ite de o parte ?i de alta a sp?tarului scaunului. De asemenea, consola ?i-a f?cut prima apari?ie, fiind proiectat? ca s? fie a?ezat? pe un perete. Un alt tip de mobil? nou a fost table a gibier , o mas? cu blat de marmur? pentru a ?ine vesela. Au ap?rut tipuri timpurii de birouri; biroul Mazarin avea o sec?iune central? a?ezat? in spate, intre dou? randuri de sertare, cu patru picioare pe fiecare rand. [117]

Muzica ?i baletul [ modificare | modificare surs? ]

Articole principale: Muzica baroc? ?i Dansul baroc .
Antonio Vivaldi (1678?1741)

Termenul ?baroc” este folosit ?i pentru stilul muzicii compuse intr-o perioad? care se suprapune cu cea a artei baroce. Primele folosiri ale termenului ?baroc” pentru muzic? au fost criticile. Intr-o recenzie anonim?, satiric?, a premierei din octombrie 1733 a Hippolyte et Aricie a lui Rameau, tip?rit? in Mercure de France in mai 1734, criticul a presupus c? noutatea acestei opere este ?du barocque”, plangandu-se c? muzica nu avea melodie coerent?, era plin? de disonan?e neintrerupte ?i a fost schimbat? constant cheia. [123] Jean-Jacques Rousseau , care era un muzician ?i un compozitor remarcat, precum ?i filozof, a f?cut o observa?ie foarte asem?n?toare in 1768 in celebra Encylopedie a lui Denis Diderot: ?Muzica baroc? este aceea in care armonia este confundat? ?i inc?rcat? de modul?ri ?i disonan?e. Cantarea este aspr? ?i nefireasc?, intona?ia este dificil? ?i mi?carea limitat?. Se pare c? termenul provine de la cuvantul ?baroco” folosit de logicieni.”. [16]

Folosirea comun? a termenului pentru muzica din perioada asta a inceput abia in 1919, de Curt Sachs [124] ?i abia in 1940 a fost folosit pentru prima dat? in englez? intr-un articol publicat de Manfred Bukofzer . [123]

Ludovic al XIV-lea costumat pentru Ballet Royal de la Nuit (1653)

Perioada baroc? a fost una de experimentare ?i inova?ie muzical?. Au fost inventate forme noi, inclusiv concertul ?i sinfonia . Opera s-a n?scut in Italia la sfar?itul secolului al XVI-lea (cu Dafne a lui Jacopo Peri , in cea mai mare parte pierdut?, produs? la Floren?a in 1598) ?i s-a r?spandit la pu?in timp prin restul Europei: Ludovic al XIV-lea a creat prima Academie Regal? de Muzic?, in 1669, poetul Pierre Perrin a deschis o academie de oper? la Paris, primul teatru de oper? din Fran?a deschis publicului ?i a premiat Pomone , prima mare oper? in limba francez?, cu muzica de Robert Cambert , cu cinci acte ?i balet. [125] Heinrich Schutz in Germania, Jean-Baptiste Lully in Fran?a ?i Henry Purcell in Anglia, au contribuit cu to?ii la stabilirea tradi?iilor lor na?ionale in secolul al XVII-lea.

Baletul clasic i?i are originea ?i in epoca baroc?. Stilul dansului de curte a fost adus in Fran?a de Maria de Medici , iar la inceput membrii in?i?i au fost dansatorii. Ludovic al XIV-lea a cantat in public in mai multe balete. In martie 1662, Academie Royale de Danse a fost fondat? de rege. A fost prima ?coal? ?i o companie profesionist? de dans ?i a stabilit standardele ?i vocabularul pentru baletul din toat? Europa in perioada respectiv?. [125]

In perioada asta au fost introduse cateva instrumente noi, inclusiv pianul. Inven?ia pianului este creditat? lui Bartolomeo Cristofori (1655-1731) din Padova (Italia) care a fost angajat de Ferdinando de' Medici, Mare Prin? de Toscana , ca P?str?tor al Instrumentelor. [126] [127] Cristofori a numit instrumentul ?un cimbalo di cipresso di piano e forte” (?o tastatur? de chiparos cu moale ?i tare”), prescurtat de-a lungul timpului ca ?pianoforte”, ?fortepiano” ?i mai tarziu, pur ?i simplu, pian. [128]

Compozitori ?i exemple [ modificare | modificare surs? ]

Teatrul [ modificare | modificare surs? ]

Decor scenic pentru Andromede de Pierre Corneille (1650)
Design pentru un decor scenic creat de Giacomo Torelli pentru baletul Les Noces de Thetis , din Decorations et machines aprestees aux nopces de Tetis, Ballet Royal

Perioada baroc? a fost o epoc? de aur pentru teatrul din Fran?a ?i Spania; dramaturgii vremii includ Pierre Corneille , Jean Racine ?i Moliere in Fran?a; ?i Lope de Vega ?i Pedro Calderon de la Barca in Spania.

In perioada baroc?, arta ?i stilul teatrului au evoluat rapid, al?turi de dezvoltarea operei ?i a baletului. Proiectarea de teatre mai noi ?i mai mari, folosirea mai larg? a avanscenei , care a incurajat mai multe efecte scenice ?i spectacole. [129]

Barocul a avut un caracter catolic ?i conservator in Spania, dup? un model literar italian in perioada Rena?terii. [130] Teatrul baroc hispanic a vizat un con?inut public cu o realitate ideal? care a manifestat trei sentimente fundamentale: religia catolic?, mandria monarhic? ?i na?ional?, ?i onoarea originare din lumea cavalereasc?. [131]

Dou? perioade sunt cunoscute in teatrul baroc spaniol, divizarea avand loc in 1630. Prima perioad? este reprezentat? in principal de Lope de Vega , ?i de Tirso de Molina , Gaspar Aguilar , Guillen de Castro , Antonio Mira de Amescua , Luis Velez de Guevara , Juan Ruiz de Alarcon , Diego Jimenez de Enciso , Luis Belmonte Bermudez , Felipe Godinez , Luis Quinones de Benavente sau Juan Perez de Montalban . A doua perioad? e reprezentat? de Pedro Calderon de la Barca ?i dramaturgii Antonio Hurtado de Mendoza , Alvaro Cubillo de Aragon , Jeronimo de Cancer , Francisco de Rojas Zorrilla , Juan de Matos Fragoso , Antonio Coello y Ochoa , Agustin Moreto ?i Francisco Bances Candamo . [132] Clasific?rile astea sunt vagi deoarece fiecare autor avea propriul s?u stil. S-ar putea chiar ca ?maniera” lui Lope s? fie mai liberal? ?i mai structurat? decat cea a lui Calderon. [133]

Lope de Vega a introdus prin noua sa carte Arte nuevo de hacer comedias en este tiempo (1609) ?noua comedie”. El a stabilit o nou? formul? dramatic? care a rupt cele trei unit??i ale lui Aristotel ale ?colii italiene de poezie (ac?iune, timp ?i loc) ?i o a patra unitate a lui Aristotel, care se refer? la stil, amestecand elemente tragice ?i comice care prezint? diferite tipuri de versete ?i strofe peste ceea ce e reprezentat. [134] De?i Lope cunoa?tea foarte bine artele plastice, nu le-a folosit in cea mai mare parte a carierei sale, nici in teatru sau in scenografie. Comedia lui Lope a acordat un al doilea rol aspectelor vizuale ale reprezent?rii teatrale. [135]

Tirso de Molina, Lope de Vega, ?i Calderon sunt cei mai importan?i scriitori de piese de teatru din Epoca de Aur a Spaniei. Lucr?ri lor, cunoscute pentru inteligen?a lor subtil? ?i pentru in?elegerea profund? a umanit??ii unei persoane, ar putea s? fie considerate un punct de leg?tur? intre comedia primitiv? a lui Lope ?i comedia mai complex? a lui Calderon. Tirso de Molina este cel mai cunoscut pentru dou? lucr?ri, Suspiciunile Condamnate ?i Seduc?torul din Sevilla ?i Oaspetele de Piatr? , una dintre primele versiuni ale mitului lui Don Juan . [136]

La sosirea sa la Madrid, Cosimo Lotti a adus la curtea spaniol? cele mai avansate tehnici teatrale din Europa. Tehnicile ?i cuno?tin?ele sale de mecanic? au fost aplicate in expozi?ii la palate, numite ?Fiestas” ?i in expozi?ii fastuoase pe rauri sau fantani artificiale numite ?Naumaquias”. El a fost responsabil pentru amenajarea Gr?dinilor din Parcul Buen Retiro, de la Palatul Zarzuela , de la Palatul Regal din Aranjuez ?i de construirea cl?dirii teatrale a Coliseo del Buen Retiro. [137] Libertatea, vitalitatea ?i deschiderea lui Lope au dat un pas in reflexia intelectual? ?i precizia formal? a lui Calderon. In comedia sa a reflectat inten?iile sale ideologice ?i doctrinale, mai presus de pasiune ?i ac?iune. [138] Genul Comedia este politic, multi-artistic ?i intr-un sens hibrid. Textul poetic impletit cu Media ?i resurse provenind din arhitectur?, muzic? ?i pictur? s-au format din lipsa de peisaj ?i angajarea dialogului de ac?iune. [139]

Cel mai cunoscut dramaturg german a fost Andreas Gryphius , care a folosit modelul iezuit al olandezului Joost van den Vondel ?i Pierre Corneille . A existat ?i Compania Velthen care a combinat tradi?iile comedian?ilor englezi ?i commedia del'arte cu teatrul clasic al lui Corneille ?i Moliere . Compania sa de turism a fost poate cea mai semnificativ? ?i mai important? din secolul al XVII-lea.

Gr?dinile [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Gr?dina baroc? .

Gr?dina baroc? , cunoscut? ?i sub numele de jardin a la francaise sau gr?din? formal? francez?, a ap?rut pentru prima dat? la Roma in secolul al XVI-lea, apoi mai ales in Fran?a, in secolul al XVII-lea, in gr?dinile Castelului Vaux-le-Vicomte ?i in cele ale Palatului de la Versailles . Gr?dinile baroce au fost construite de regi ?i prin?i in Germania, Olanda, Austria, Spania, Polonia, Italia ?i Rusia pan? la mijlocul secolului al XVIII-lea, cand au inceput s? fie create gr?dinile in stilul englezesc de peisaj mai natural.

Scopul gr?dinilor baroce era s? ilustreze puterea omului asupra naturii ?i gloria constructorilor lor, gr?dinile fiind dispuse in forma unor modele geometrice, a?a cum sunt camerele unei case. De obicei, erau v?zute cel mai bine din exterior, fie dintr-un castel sau de la o teras?. Elementele unei gr?dini baroce includ un parterres de paturi de flori, garduri vii joase t?iate in modele baroce ornamentate, sau benzi drepte ?i alei de pietri? care imp?r?eau ?i incruci?au gr?dina. Terasele, rampele, sc?rile ?i cascadele sunt amplasate acolo unde exist? diferen?e de in?l?ime ?i ofer? puncte de vedere. In iazurile circulare sau dreptunghiulare, sau in bazinele de ap? sunt a?ezate fantani ?i statui. Tufi?urile ?i crengile t?iate cu grij? sau randurile de copaci identici, dau aspectul de ziduri de verdea?? ?i sunt fundaluri pentru statui. Pe margini, de obicei, gr?dinile aveau pavilioane, oranjeri ?i alte structuri in care vizitatorii pot s? se ad?posteasc? de soare sau ploaie. [140]


Gr?dinile baroce au necesitat un num?r enorm de gr?dinari, tuns continuu ?i ap? abundent?. In partea mai tarzie a perioadei baroce, elementele formale au inceput s? fie inlocuite cu tr?s?turi mai naturale, inclusiv c?i ?erpuite, palcuri de diver?i copaci l?sa?i s? creasc? nem?rginit; arhitectur? rustic? ?i structuri pitore?ti, cum ar fi temple romane sau pagode chineze?ti, precum ?i ?gr?dini secrete” de pe marginile gr?dinii principale, pline de verdea??, unde vizitatorii pot s? citeasc? sau s? aib? conversa?ii lini?tite. La mijlocul secolului al XVIII-lea, majoritatea gr?dinilor baroce au fost par?ial sau integral transformate in varia?ii ale gr?dinii peisajului englez. [140]

Pe lang? cele ale Palatului de la Versailles ?i ale Castelului Vaux-le-Vicomte , gr?dinile baroce celebre care mai p?streaz? o mare parte a aspectului ini?ial includ cele pe care le au Palatul Regal din Caserta , lang? Napoli ; Castelul Nymphenburg ?i Castelele Augustusburg ?i Falkenlust din Germania; Palatul Het Loo din Olanda; Palatul Belvedere din Viena; ?i Palatul Peterhof din Sankt Petersburg (Rusia). [140]

Diferen?e intre rococo ?i baroc [ modificare | modificare surs? ]

Urm?toarele sunt caracteristici ale rococoului , pe care barocul nu le are:

  • abandonarea par?ial? a simetriei, totul fiind compus din linii gra?ioase ?i curbe, asem?n?toare cu cele Art Nouveau
  • cantitatea imens? de curbe asimetrice ?i volute in form? de C
  • folosirea foarte larg r?spandit? a florilor in ornamenta?ie, un exemplu fiind festoanele f?cute din flori
  • motivele japoneze ?i chineze?ti
  • culori pastelate calde [145] (alb-galben, crem, griuri perlate, bleuri foarte deschise) [146]

Sfar?itul stilului, condamnarea ?i redescoperirea academic? [ modificare | modificare surs? ]

Madame de Pompadour , amanta lui Ludovic al XV-lea , a contribuit la declinul stilurilor baroc ?i rococo. In 1750 ?i-a trimis nepotul, Abel-Francois Poisson de Vandieres , intr-o misiune de doi ani de studiere a evolu?iile artistice ?i arheologice in Italia. A fost inso?it de mai mul?i arti?ti, printre care gravorul Nicolas Cochin ?i arhitectul Jacques-Germain Soufflot . S-au intors la Paris cu o pasiune pentru arta clasic?. Vandieres a devenit marchizul de Marigny ?i a fost numit director regal al cl?dirilor in 1754. A f?cut ca neoclasicismul s? fie tendin?a principal? a arhitecturii franceze oficiale. Cochin a devenit un important critic de art?; a cerut un stil grandios, cu un nou accent pe antichitate ?i nobilime in academiile de arhitectur?. [147]

Istoricul de art? ?i arheologul german pionier Johann Joachim Winckelmann a condamnat, de asemenea, stilul baroc ?i a l?udat valorile superioare ale artei ?i arhitecturii clasice. Pan? in secolul XIX, Barocul era o ?int? a ridicolului ?i a criticii. Criticul neoclasic Francesco Milizia a scris: ?Borrominini in arhitectur?, Bernini in sculptur?, Pietro da Cortona in pictur?... sunt o cium? pe bunul gust, care a infectat un num?r mare de arti?ti”. [148] In secolul al XIX-lea, critica a mers chiar mai departe; criticul britanic John Ruskin a declarat c? sculptura baroc? nu este numai rea, ci ?i corupt? din punct de vedere moral. [148]

Istoricul de art? elve?ian Heinrich Wolfflin (1864-1945) a inceput reabilitarea cuvantului Baroc in opera sa Renaissance und Barock (1888); Wolfflin a identificat barocul drept ?mi?carea importat? in mas?”, o art? antitetic? artei renascentiste. El nu a f?cut distinc?iile intre manierism ?i baroc pe care le fac scriitorii moderni ?i a ignorat faza ulterioar?, barocul academic care a durat in secolul al XVIII-lea. Arta ?i arhitectura barocului au devenit la mod? intre cele dou? R?zboaie Mondiale ?i au r?mas in mare parte in favoarea critic?. Termenul de ?baroc” poate s? fie folosit in continuare, de obicei peiorativ, care descrie lucr?ri de art?, me?te?uguri sau design care se consider? c? au o ornamentare excesiv? sau o complexitate a liniei.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Portal icon Portal Art?
Portal icon Portal Cre?tinism

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b Heal, Bridget ( ). ? ' Better Papist than Calvinist': Art and Identity in Later Lutheran Germany”. German History (in English). German History Society. 29 (4): 584?609. doi : 10.1093/gerhis/ghr066 .  
  2. ^ Graur, Neaga ( ). Stiluri in arta decorativ? . Cerces. p. 153, 154 & 156.  
  3. ^ https://dexonline.ro/definitie/baroc .   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  4. ^ ?Origem da palavra BARROCO - Etimologia” . Dicionario Etimologico .  
  5. ^ ?BAROQUE : Etymologie de BAROQUE” . www.cnrtl.fr . empr. au port. barroco ≪ rocher granitique ≫ et ≪ perle irreguliere ≫, atteste dep. le xiiie s. sous la forme barroca ( Inquisitiones , p. 99, Portugaliae Monumenta Historica , 1856 sqq. dans Mach.), d'orig. obsc., prob. preromane en raison du suff. -?ccu tres repandu sur le territoire iberique  
  6. ^ Wikisource  ? Baroque ”. Encyclopædia Britannica . 3 (ed. 11). .  
  7. ^ Wiktionary. ?Baroque ? Etymology” . Accesat in .  
  8. ^ Robert Hudson Vincent, ?Baroco: The Logic of English Baroque Poetics” .   Modern Language Quarterly, Volume 80, Issue 3 (September 2019)
  9. ^ a b ?BAROQUE : Etymologie de BAROQUE” . www.cnrtl.fr . Accesat in .  
  10. ^ Michael Meere, French Renaissance and Baroque Drama: Text, Performance, Theory , Rowman & Littlefield, 2015, ISBN: 1611495490
  11. ^ "se dit seulement des perles qui sont d'une rondeur fort imparfaite". Le Dictionnaire de l'Academie Francaise (1694) Arhivat in , la Wayback Machine .
  12. ^ Bluteau, Raphael ( ). Vocabulario Portuguez & Latino . 2 . p. 58. Arhivat din original la . Accesat in .  
  13. ^ ?Baroque” . Online Etymological Dictionary . Accesat in .   : "But Klein suggests the name may be from Italian painter Federico Barocci (1528?1612), whose work influenced the style."
  14. ^ Claude V. Palisca, "Baroque". The New Grove Dictionary of Music and Musicians , a doua edi?ie, editat? de Stanley Sadie ?i John Tyrrell (London: Macmillan Publishers, 2001).
  15. ^ "se dit aussi au figure, pour irregulier, bizarre, inegale." Le Dictionnaire de l'Academie Francaise (1762) Arhivat in , la Wayback Machine .
  16. ^ a b Encyclopedie ; Lettre sur la Musique Francaise sub conducerea lui Denis Diderot
  17. ^ Quatremere de Quincy, Encyclopedie Methodique , 'Architecture , volume 1, cited by , B. Migliorini, Manierismo, barocco, rococo , Rome, 1962, p. 46
  18. ^ ?dictionnaires d'autrefois public access collection” . artflsrv03.uchicago.edu . Arhivat din original la . Accesat in .  
  19. ^ Burckhardt, Jacob ( ). Der Cicerone : eine Anleitung zum Genuss der Kunstwerke Italiens . Schweighauser. p.  356 . OCLC   315796790 .  
  20. ^ Hopkins, Owen, Les Styles en Architecture (2014), p. 70.
  21. ^ Denizeau, Gerard ( ). Zapping Prin Istoria Artelor . rao. p. 117. ISBN   978-606-006-149-6 .  
  22. ^ Hughes, J. Quentin (1953). The Influence of Italian Mannerism Upon Maltese Architecture Arhivat in , la Wayback Machine .. Melitensiawath . Retrieved 8 July 2016. pp. 104?110.
  23. ^ Helen Gardner, Fred S. Kleiner, and Christin J. Mamiya, Gardner's Art Through the Ages (Belmont, CA: Thomson/Wadsworth , 2005), p. 516.
  24. ^ Heal, Bridget ( ). ?The Reformation and Lutheran Baroque” (in English). Oxford University Press . Accesat in . However, the writings of theologians can go only so far towards explaining the evolution of confessional consciousness and the shaping of religious identity. Lutheran attachment to religious images was a result not only of Luther’s own cautious endorsement of their use, but also of the particular religious and political context in which his Reformation unfolded. After the reformer’s death in 1546, the image question was fiercely contested once again. But as Calvinism, with its iconoclastic tendencies, spread, Germany’s Lutherans responded by reaffirming their commitment to the proper use of religious images. In 1615, Berlin’s Lutheran citizens even rioted when their Calvinist rulers removed images from the city’s Cathedral.  
  25. ^ Ducher, pg. 102
  26. ^ a b Ducher (1988) p. 106-107
  27. ^ Ducher (1988), pg. 102
  28. ^ a b Bailey 2012 , pp. 211.
  29. ^ Cabanne (1988) page 12
  30. ^ Ducher (1988)
  31. ^ a b Ducher (1988) p. 104.
  32. ^ Cabanne (1988) page 15
  33. ^ Cabanne (1988), pages 18?19.
  34. ^ Hodge 2019 , p. 29.
  35. ^ Jones 2014 , p. 226.
  36. ^ Bailey 2012 , pp. 213.
  37. ^ Hopkins 2014 , p. 73.
  38. ^ Cabanne (1988) page 48-49
  39. ^ a b c Cabanne (1988) pgs. 48?51
  40. ^ Hopkins 2014 , p. 82.
  41. ^ Bailey 2012 , pp. 12.
  42. ^ Jones 2014 , p. 230.
  43. ^ a b Ducher (2014) , p. 92.
  44. ^ Cabanne (1988), pp. 89?94.
  45. ^ Ducher (1988) pp. 104?105.
  46. ^ ?Kolumna Zygmunta III Wazy w Warszawie” . Culture.pl . Accesat in .  
  47. ^ ?WILANOW PALACE” . www.anothertravelguide.com . Accesat in .  
  48. ^ ?Tylman z Gameren ? architekt Warszawy: Polak z wyboru, Holender z pochodzenia -” . CODART . Accesat in .  
  49. ^ Bailey 2012 , p. 216.
  50. ^ Bailey 2012 , pp. 188.
  51. ^ Hopkins 2014 , p. 77.
  52. ^ Bailey 2012 , pp. 231.
  53. ^ Cabanne (1988) pages 25?32.
  54. ^ Cabanne (1988), pgs. 25?28.
  55. ^ Cabanne (1988), pgs. 28?33.
  56. ^ Hopkins 2014 , p. 85.
  57. ^ Hopkins 2014 , p. 86.
  58. ^ Martin, Henry ( ). Le Style Louis XIV (in francez?). Flammarion. p. 39.  
  59. ^ Larbodiere, Jean-Marc ( ). L'Architecture de Paris des Origins a Aujourd'hui (in francez?). Massin. p. 73. ISBN   978-2-7072-0915-3 .  
  60. ^ Bailey 2012 , pp. 238.
  61. ^ Martin, Henry ( ). Le Style Louis XIV (in francez?). Flammarion. p. 31.  
  62. ^ Martin, Henry ( ). Le Style Louis XIV (in francez?). Flammarion. p. 21.  
  63. ^ Martin, Henry ( ). Le Style Louis XIV (in francez?). Flammarion. p. 18.  
  64. ^ Martin, Henry ( ). Le Style Louis XIV (in francez?). Flammarion. p. 15.  
  65. ^ Martin, Henry ( ). Le Style Louis XIV (in francez?). Flammarion. p. 37.  
  66. ^ ?Age of the Baroque in Portugal” . www.nga.gov .  
  67. ^ http://www.resumos.net/files/caracterizacaodaarquiteturacha.doc
  68. ^ Bury, J. B. ( ). ?Late Baroque and Rococo in North Portugal”. Journal of the Society of Architectural Historians . 15 (3): 7?15. doi : 10.2307/987760 . JSTOR   987760 .  
  69. ^ ?Um Roteiro pelo Barroco bracarense” . Taste Braga . .  
  70. ^ ?Noticias - Direcao Regional de Cultura do Norte” . culturanorte.gov.pt . Arhivat din original la . Accesat in .  
  71. ^ ?Architecture and the Baroque” . www.torredosclerigos.pt .  
  72. ^ ?Church of S. Joao Novo” . www.upt.pt .  
  73. ^ ?DGPC | Pesquisa Geral” . www.patrimoniocultural.gov.pt .  
  74. ^ ?DGPC | Pesquisa Geral” . www.patrimoniocultural.gov.pt .  
  75. ^ Bailey 2012 , p. 269.
  76. ^ Bailey 2012 , p. 245.
  77. ^ van Lemmen, Hans ( ). 5000 Years of Tiles (in englez?). The British Museum Press. p. 129. ISBN   978-0-7141-5099-4 .  
  78. ^ Bailey 2012 , p. 246.
  79. ^ William Craft Brumfield ( ). ?Chapter Eight: The Foundations of the Baroque in Saint Petersburg”. A History of Russian Architecture Necesită înregistrare gratuită. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN   978-0-521-40333-7 .  
  80. ^ Bailey 2012 , p. 360.
  81. ^ Bailey 2012 , p. 354.
  82. ^ Bailey 2012 , p. 358.
  83. ^ Bailey 2012 , p. 366.
  84. ^ Thomas da Costa Kaufmann ( ). ?12 / East and West: Jesuit Art and Artists in Central Europe, and Central European Art in the Americas” . In John W. O'Malley; Gauvin Alexander Bailey; Steven J. Harris; T. Frank Kennedy. The Jesuits: Cultures, Sciences, and the Arts, 1540?1773, Volume 1 . University of Toronto Press. pp. 274?304.  
  85. ^ Gauvin Alexander Bailey ( ). Art on the Jesuit Missions in Asia and Latin America, 1542?1773 . University of Toronto Press. pp. 4?10. ISBN   9780802085078 .  
  86. ^ Jose Maria Azcarate Ristori; Alfonso Emilio Perez Sanchez; Juan Antonio Ramirez Dominguez ( ). ?Historia Del Arte” .  
  87. ^ Larousse ( ). DICCIONARIO ENCICLOPEDICO LAROUSSE. 12 TOMOS . Barcelona: Editorial Planeta.  
  88. ^ Hopkins 2014 , p. 81.
  89. ^ Sara Castro-Klaren ( ). A Companion to Latin American Literature and Culture . New Jersey: John Wiley & Sons . p. 169. ISBN   978-1118492147 .  
  90. ^ Rough Guides ( ). The Rough Guide to Bolivia (Travel Guide eBook) (ed. Fifth). London: Apa Publications . ISBN   978-1786719980 .  
  91. ^ ?Iglesia de Santo Domingo” . Ministry of Tourism of Chile website (in spaniol?).   [ nefunc?ional? ]
  92. ^ Hopkins 2014 , p. 83.
  93. ^ Bailey 2012 , pp. 226.
  94. ^ Bailey 2012 , pp. 378.
  95. ^ Bailey 2012 , pp. 387.
  96. ^ Bailey 2012 , pp. 380.
  97. ^ Prater and Bauer, La Peinture du baroque (1997), pg. 11
  98. ^ Prater and Bauer, La Peinture du baroque (1997), pgs. 3?15
  99. ^ Prater and Bauer, La Peinture du baroque (1997), pg. 12
  100. ^ "Elements of the Baroque Style." In Arts and Humanities Through the Eras , edited by Edward I. Bleiberg, James Allan Evans, Kristen Mossler Figg, Philip M. Soergel, and John Block Friedman, 466?470. Vol. 5, The Age of the Baroque and Enlightenment 1600?1800. Detroit, MI: Gale, 2005.
  101. ^ Ducher (1988) pages 108?109
  102. ^ Cabanne (1988) pp. 102?104
  103. ^ Hodge 2017 , p. 23.
  104. ^ Fortenberry, Diane ( ). THE ART MUSEUM (in englez?). Phaidon. p. 246. ISBN   978 0 7148 7502 6 .  
  105. ^ Fortenberry 2017 , p. 244.
  106. ^ Morrill, Rebecca ( ). Great Women Artists (in englez?). Phaidon. p. 150. ISBN   978-0-7148-7877-5 .  
  107. ^ Fortenberry 2017 , p. 243.
  108. ^ Fortenberry 2017 , p. 256.
  109. ^ Morrill, Rebecca ( ). Great Women Artists (in englez?). Phaidon. p. 425. ISBN   978 0 7148 7877 5 .  
  110. ^ Morrill, Rebecca ( ). Great Women Artists (in englez?). Phaidon. p. 304. ISBN   978 0 7148 7877 5 .  
  111. ^ Boucher (1998) , p. 146.
  112. ^ Boucher (1998) , p. 16.
  113. ^ Fortenberry 2017 , p. 252.
  114. ^ Graur, Neaga ( ). Stiluri in arta decorativ? . Cerces. p. 168.  
  115. ^ Graur, Neaga ( ). Stiluri in arta decorativ? . Cerces. p. 176 & 177.  
  116. ^ Renault and Laze, Les Styles de l'architecture et du mobilier (2006), pg. 59
  117. ^ Renault and Laze, Les Styles de l'architecture et du mobilier (2006), pg. 59
  118. ^ Jacquemart, Albert ( ). Decorative Art (in englez?). Parkstone. p. 44. ISBN   978-1-84484-899-7 .  
  119. ^ https://www.artic.edu/artworks/93997/pier-table .   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  120. ^ Jacquemart, Albert ( ). Decorative Art (in englez?). Parkstone. p. 70. ISBN   978-1-84484-899-7 .  
  121. ^ Bailey 2012 , p. 287.
  122. ^ https://www.artic.edu/artworks/187069/slant-front-desk .   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  123. ^ a b Palisca 2001 .
  124. ^ Sachs, Curt ( ). Barockmusik [ Baroque Music ]. Jahrbuch der Musikbibliothek Peters (in German). 26 . Leipzig: Edition Peters. pp. 7?15.  
  125. ^ a b Bely (2005) , pp. 152?54.
  126. ^ Erlich, Cyril ( ). The Piano: A History . Oxford University Press , USA; Revised edition. ISBN   0-19-816171-9 .  
  127. ^ Powers, Wendy (octombrie 2003). ?The Piano: The Pianofortes of Bartolomeo Cristofori (1655?1731)” . Heilbrunn Timeline of Art History . New York: The Metropolitan Museum of Art . Accesat in .  
  128. ^ Isacoff (2012) , p. 23.
  129. ^ ?Baroque theatres and staging” . Encyclopædia Britannica . Accesat in .  
  130. ^ Gonzalez Mas (1980) , pp. 1?2.
  131. ^ Gonzalez Mas (1980) , p. 8.
  132. ^ Gonzalez Mas (1980) , p. 13.
  133. ^ Gonzalez Mas (1980) , p. 91.
  134. ^ Lope de Vega, 2010, Comedias: El Remedio en la Desdicha. El Mejor Alcalde El Rey, pp. 446?447
  135. ^ Amadei-Pulice (1990) , p. 6.
  136. ^ Wilson, Edward M.; Moir, Duncan (1992). Historia de la literatura espanola: Siglo De Oro: Teatro (1492?1700). Editorial Ariel, pp. 155?158
  137. ^ Amadei-Pulice (1990) , pp. 26?27.
  138. ^ Molina Jimenez, Maria Belen (2008). El teatro musical de Calderon de la Barca: Analisis textual. EDITUM, p. 56
  139. ^ Amadei-Pulice (1990) , pp. 6?9.
  140. ^ a b c Kluckert, Ehrenfried ( ). ?Les Jardins Baroques”. L'Art Baroque ? Architecture- Sculpture- Peinture . Cologne: H.F. Ulmann. pp. 152?160. ISBN   978-3-8480-0856-8 .   (French translation from German)
  141. ^ Bailey 2012 , pp. 328.
  142. ^ Bailey 2012 , pp. 332.
  143. ^ Bailey 2012 , pp. 334.
  144. ^ Bailey 2012 , pp. 336.
  145. ^ Graur, Neaga ( ). Stiluri in arta decorativ? . Bucharest: Cerces. p. 160 & 163.  
  146. ^ Graur, Neaga ( ). Stiluri in arta decorativ? . Bucharest: Cerces. p. 192.  
  147. ^ Cabanne (1988) , p. 106.
  148. ^ a b Boucher (1998) , p. 9.

Surse [ modificare | modificare surs? ]

  • Amadei-Pulice, Maria Alicia ( ). Calderon y el barroco: exaltacion y engano de los sentidos . Purdue University monographs in Romance languages (in italian?). 31 . Amsterdam; Philadelphia: John Benjamins Publishing Company. ISBN   978-9-02-721747-9 .  
  • Bailey, Gauvin Alexander ( ). Baroque & Rococo . Phaidon. ISBN   978-0-7148-5742-8 .  
  • Bely, Lucien ( ). Louis XIV ? Le Plus Grand Roi du Monde (in francez?). Editions Jean-Paul Gisserot. ISBN   978-2-87-747772-7 .  
  • Boucher, Bruce ( ). Italian Baroque Sculpture . World of Art. Thames & Hudson. ISBN   0-500-20307-5 .  
  • Cabanne, Pierre ( ). L'Art Classique et le Baroque (in francez?). Paris: Larousse. ISBN   978-2-03-583324-2 .  
  • Causa, Raffaello, L'Art au XVIII siecle du rococo a Goya (1963), (in francez?) Hachcette, Paris ISBN: 2-86535-036-3
  • Ducher, Robert ( ). Caracteristique des Styles . Paris: Flammarion. ISBN   2-08-011539-1 .  
  • Ducher, Robert ( ). La Caracteristique des Styles .  
  • Gardner, Helen, Fred S. Kleiner, ?i Christin J. Mamiya. 2005. Gardner's Art Through the Ages , a 12-a edi?ie. Belmont, CA: Thomson/Wadsworth . ISBN: 978-0-15-505090-7 (copert? cartonat?)
  • Gonzalez Mas, Ezequiel ( ). Historia de la literatura espanola: (Siglo XVII). Barroco , Volumen 3 . La Editorial, UPR.  
  • Hodge, Susie ( ). The Short Story of Art . Laurence King Publishing. ISBN   978-1-78067-968-6 .  
  • Hodge, Susie ( ). The Short Story of Architecture (in englez?). Laurence King Publishing. ISBN   978-1-7862-7370-3 .  
  • Hopkins, Owen ( ). Architectural Styles: A Visual Guide (in englez?). Laurence King. ISBN   978-178067-163-5 .  
  • Isacoff, Stuart ( ). A Natural History of the Piano: The Instrument, the Music, the Musicians ? From Mozart to Modern Jazz and Everything in Between . Knopf Doubleday Publishing.  
  • Prater, Andreas, ?i Bauer, Hermann, La Peinture du baroque (1997), (in francez?), Taschen, Paris ISBN: 3-8228-8365-4
  • Tazartes, Maurizia, Fontaines de Rome , (2004), (in francez?) Citadelles, Paris ISBN: 2-85088-200-3

Lecturi suplimentare [ modificare | modificare surs? ]

  • Andersen, Liselotte. 1969. Baroque and Rococo Art , New York: H. N. Abrams. ISBN: 978-0-8109-8027-3
  • Bailey, Gauvin Alexander . 2012. Baroque & Rococo , London: Phaidon Press. ISBN: 978-0-7148-5742-8
  • Bazin, Germain , 1964. Baroque and Rococo . Praeger World of Art Series. New York: Praeger. (Originally published in French, as Classique, baroque et rococo . Paris: Larousse. English edition reprinted as Baroque and Rococo Art , New York: Praeger, 1974)
  • Buci-Glucksmann, Christine . 1994. Baroque Reason: The Aesthetics of Modernity . Sage.
  • Downes, Kerry, "Baroque" , Grove Art Online , Oxford Art Online, Oxford University Press, Web. 23 Oct. 2017. [ verificare necesar? ] (necesit? abonare)
  • Hills, Helen (ed.). 2011. Rethinking the Baroque . Farnham, Surrey; Burlington, VT: Ashgate. ISBN: 978-0-7546-6685-1 .
  • Hortola, Policarp, 2013, The Aesthetics of Haemotaphonomy: Stylistic Parallels between a Science and Literature and the Visual Arts . Sant Vicent del Raspeig : ECU. ISBN: 978-84-9948-991-9 .
  • Kitson, Michael . 1966. The Age of Baroque . Landmarks of the World's Art. London: Hamlyn; New York: McGraw-Hill.
  • Lambert, Gregg , 2004. Return of the Baroque in Modern Culture . Continuum. ISBN: 978-0-8264-6648-8 .
  • Martin, John Rupert . 1977. Baroque . Icon Editions. New York: Harper and Rowe. ISBN: 0-06-435332-X (cloth); ISBN: 0-06-430077-3 (pbk.)
  • Palisca, Claude V. ( ) [1961]. Baroque Music . Prentice Hall History of Music (ed. 3rd). Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall. ISBN   0-13-058496-7 . OCLC   318382784 .  
  • Riegl, Alois ( ). Hopkins, Andrew, ed. The Origins of Baroque Art in Rome (Texts and Documents) . Getty Research Institute. ISBN   978-1-6060-6041-4 .  
  • Wolfflin, Heinrich ( ) [Originally published in German, 1888]. Renaissance and Baroque . Tradus de Simon, Kathrin. ISBN   0-0021-7349-2 .  
  • Vuillemin, Jean-Claude , 2013. Episteme baroque: le mot et la chose . Hermann. ISBN: 978-2-7056-8448-8 .
  • Wakefield, Steve. 2004. Carpentier's Baroque Fiction: Returning Medusa's Gaze . Coleccion Tamesis. Serie A, Monografias 208. Rochester, NY: Tamesis. ISBN: 1-85566-107-1 .
  • Massimo Colella, Il Barocco sabaudo tra mecenatismo e retorica. Maria Giovanna Battista di Savoia Nemours e l’Accademia Reale Letteraria di Torino, Fondazione 1563 per l’Arte e la Cultura della Compagnia di San Paolo, Torino (“Alti Studi sull’Eta e la Cultura del Barocco”, IV-1), 2019, pp. 180.
  • Massimo Colella, Separatezza e conversazione. Sondaggi intertestuali attorno a Ciro di Pers, in ≪Xenia. Trimestrale di Letteratura e Cultura≫ (Genova), IV, 1, 2019, pp. 11?37.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de baroc
v   ?   d   ?   m
Istoria Europei
Preistorie
Antichitate
Evul Mediu
Inceputul erei moderne
Modernitate
Vezi ?i
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baroc&oldid=16222675