B?t?lia de la Waterloo
de
William Sadler
.
O
b?t?lie
este manifestarea
luptei
dintr-un
r?zboi
la care particip? dou? sau mai multe p?r?i, fiecare incercand s? o inving? pe cealalt?. B?t?liile au de obicei loc in timpul r?zboaielor sau campaniilor militare ?i pot fi bine definite din punct de vedere spa?ial, temporal ?i de ac?iune. R?zboaiele ?i
campaniile militare
sunt ghidate de
strategia militar?
, in timp ce b?t?liile sunt stadii in care se folosesc
tacticile militare
. Strategul german
Carl von Clausewitz
a afirmat c? "folosirea b?t?liilor pentru a ca?tiga r?zboiul pan? la sfar?it" este esen?a strategiei.
Istoricul militar
britanic
Sir John Keegan
a sugerat o defini?ie aproape ideal? a b?t?liei ca fiind "ceva care se petrece intre dou?
armate
?i care duce la dezintegrarea moral? ?i mai apoi fizic? a uneia sau alteia dintre ele". Cu toate acestea, originile ?i efectele b?t?liilor pot fi rareori rezumate a?a de limpede.
"Scopul" unei b?t?lii este de a ajunge la un rezultat favorabil, (rezultatul ideal este victoria), dar strategia ?i circumstan?ele cer deseori un compromis. Unul dintre beligeran?i este considerat victorios cand inamicul s?u se recunoa?te invins, for?ele sale fiind impr??tiate, obligate s? se retrag?, sau cand acestea au devenit incapabile de a continua lupta. O lupt? se poate sfar?i ?i prin ceea ce se nume?te
Victoria lui Pirus
, care pan? in cele din urm? ii favorizeaz? pe invin?i.
Pan? in
secolul al XX-lea
, majoritatea b?t?liilor aveau o durat? scurt?, cele mai multe durand o zi sau chiar mai pu?in. (
B?t?lia de la Gettysburg
a fost un caz deosebit, deoarece a durat trei zile.) Cauza principal? pentru durata scurt? a b?t?liilor era in principal dificultatea de a asigura o aprovizionare corespunz?toare a armatelor pe campul de lupt?. In mod obi?nuit, motivele pentru prelungirea unei lupte era
asediul
. Imbun?t??irile aduse in
transport
?i apari?ia
r?zboiului de tran?ee
, cu asem?n?rile lui cu r?zboiul de asediu, a f?cut s? creasc? durata luptelor la s?pt?mani sau luni, ajungandu-se la cele mai lungi b?t?lii in timpul
primului r?zboi mondial
. Dar, in b?t?liile lungi, rotirea unit??ilor din spatele frontului pe linia intai f?cea ca perioada in care fiecarea soldat o petrecea in lupt? s? aib? tendin?a s? r?man? scurt?.
B?t?liile pot fi de amploare mic?, implicand doar o man? de indivizi, la nivelul a catorva deta?amente, pan? la incle?t?rile in care sunt antrenate armate intregi, cand se lupt? sute ?i mii de solda?i intr-o singur? faz? a b?t?liei. Aria pe care se desf??oar? b?t?lia depinde de raza de ac?iune a armelor folosite. Pan? la apari?ia
artileriei
?i a
avioanelor
, b?t?liile se duceau cu cei doi combatan?i fa?? in fa??. Adancimea de desf??urare a b?t?liilor a crescut in timp, existand in zonele din spatele frontului unit??i de aprovizionare, artilerie, medicale, etc, care in zilele noastre dep??esc num?rul lupt?torilor din linia intai.
B?t?liile sunt ca intreg sunt formate dintr-o multitudine de lupte individuale, fiecare soldat fiind de obicei martor ?i actor doar intr-o mic? parte a evenimentelor. Pentru un
infanterist
s-ar putea s? existe diferen?e intre lupta care este parte a unui raid minor sau a unei ofensive majore, f?r? ca acesta s? poat? anticipa cursul pe care il va lua b?t?lia. Infanteri?tii britanici, care aveau s? inceap? lupta in
prima zi pe Somme
?
1 iulie
1916
, ar fi fost incapabili s? anticpeze c? aveau s? lupte in aceea?i b?t?lie timp de cinci luni. Pe de alt? parte, unii dintre infanteri?tii alia?i care participaser? la infrangerea francezilor in
b?t?lia de la Waterloo
se a?teptau s? intre in lupt? ?i in ziua urm?toare.
B?t?lia de la Gettysburg
,
3 iulie
1863
, de Currier ?i Ives
Bat?liile pot fi date pe p?mant, pe mare ?i in aer.
B?t?liile navale
au ap?rut inc? din
secolul al V-lea i.Hr
.
B?t?liile aeriene
sunt pu?ine la num?r, cele mai importante fiind
B?t?lia Angliei
din
1940
, dar de la
al doilea r?zboi mondial
, pu?ine b?t?lii terestre sau navale s-au dat f?r? un sprijin aerian corespunz?tor. In timpul
b?t?liei de la Midway
, cinci portavioane au fost scufundate f?r? ca flotele opozan?ilor s? fi venit in contact direct
Exist? numeroase tipuri de b?t?lii:
- "B?t?liile de intalnire" - sunt angajamente in care combatan?ii se cionesc in teren f?r? ca una sau chiar amandou? p?r?ile s? se fi preg?tit pentru atac sau ap?rare.
- B?t?liile de uzur? - scopul " b?t?liilor de uzur?" este de a cauza pierderi mai mari inamicului decat i?i poate el produce. Multe lupte din
primul r?zboi mondial
au fost in mod inten?ionar, (
B?t?lia de la Verdun
), sau neinten?ionat ,(
B?t?lia de pe Somme
), b?t?lii de uzur?.
- "B?t?liile de str?pungere" - au ca scop spargerea ap?r?rii inamicului, expunandu-i astfel acestuia flacurile vulnerabile la inv?luire.
- "B?t?liile de incercuire" ?
Kesselschlacht
din
Blitzkriegul
german
? inconjoar? inamicul inghesuindu-l intr-o
pungi
.
- "B?t?liile de inv?luire" implic? un atac pe unul sau pe amandou? flancurile ? exemplul clasic fiind dubla inv?luire din
B?t?lia de la Cannae
. *"B?t?liile de anihilare" sunt acelea in care invin?ii sunt practic distru?i total pe campul de lupt?, a?a cum a fost cazul flotei franceze in
B?t?lia de pe Nil
.
- "B?t?liile decisive" - sunt lupte de o importan?? deosebit?, deoarece pun cap?t ostilit??ilor, precum
B?t?lia de la Hastings
, sau reprezint? un punct de cotitur? in desf??urarea r?zboiului, precum
B?t?lia de la Var?ovia
?i cea
de la Stalingrad
. O b?t?lie decisiv? poate s? aib? impact militar, dar ?i politic, prin schimbarea echilibrului de putere sau prin redesenarea frontierelor intre beligeran?i. Conceptul "b?t?lie decisiv?" a devenit cunoscut odat? cu publicarea in
1815
a lucr?rii lui
Edward Creasy
Cele cinsprezece b?t?lii decisive ale lumii
.
Istoricii militari
J.F.C. Fuller
(
B?t?liile decisive ale lumii occidentale
) ?i
B.H. Liddell Hart
(
R?zboaiele decisive ale istoriei
), printre mul?i al?ii, au scris c?r?i in stilul lui lucr?rii lui Creasy.
B?t?lia de la Gibraltar
din
1607
de
Hendrick Cornelisz Vroom
.
B?t?liile sunt in mod obi?nuit denumite dup? cateva caracteristici geografice ale campului de lupt?, a?a cum ar fi numele unui ora?, p?dure sau rau. Mai rar b?t?liile sunt numite dup? data la care au avut loc, precum
Gloriosul 1 iunie
, (cunoscut? ?i sunb numele de
A treia b?t?lie de la Ushant
). In
evul mediu
se considera c? este important s? stabile?ti un nume potrivit pentru o b?t?lie, care s? poat? fi u?or folosit de
cronicari
. De exemplu, dup? ce
Henry al V-lea al Angliei
i-a invins pe francezi pe
25 octombrie
1415
, el s-a intalnit cu un important mesager francez, cu care a c?zut de acord s? numeasc? lupta dup? numele
castelului
din apropiere, pan? in ziua de azi lupta fiind cunoscut? ca
B?t?lia de la Azincourt
. In alte cazuri, fiecare parte a adoptat un alt nume pentru aceea?i b?t?lie.
B?t?lia de la Gallipoli
este cunoscut? in Turcia ca
B?t?lia de la Canakkale
. Unele denumiri au devenit sinonime cu b?t?liile care au avut loc aici, a?a cum sunt
Passchendaele
,
Pearl Harbor
sau
Alamo
.
Opera?iunile militare
, dintre care multe au ca rezultat b?t?lii, primesc cate un
nume de cod
, care nu are in mod obligatoriu vreo semnifica?ie sau nu dau un indiciu care s? fac? leg?tura cu loca?ia in care urmeaz? s? se desf??oare luptele.
Opera?iunea Market Garden
sau
Opera?iunea Rolling Thunder
sunt exemple de b?t?lii cunoscute dup? numele militar de cod.
Cand un camp de lupt? este locul in care s-au desf??urat mai multe b?t?lii din acela?i r?zboi, se face distinc?ia intre acestea folosind
numeralele ordinale
, a?a ca in cazul
prima
?i
a doua b?t?lie de la Bull Run
. Un caz extrem este cel al celor
dou?sprezece b?t?lii de la Isonzo
dintre
Italia
?i
Austro-Ungaria
din
Primul R?zboi Mondial
, (lupte numite in ordine
prima
pan? la
a dou?sprezecea b?t?lie de la Isonzo
).
Unele b?t?lii sunt numite pentru u?urarea muncii
istoricilor militari
, astfel incat perioadele de lupt? s? fie clar definite pentru fiecare lupt?. Dup? incheierea primului r?zboi mondial, s-a format
Comitetul britanic pentru denumirile b?t?liilor
pentru a decide numele tuturor luptelor ?i al ac?iunilor adi?ionale. Pentru solda?ii care au luat parte efectiv la incle?t?rile de la
Beaumont Hamel
din
13 noiembrie
1916
, a fost probabil o surpriz? s? afle c? s-au luptat in ceea ce sus-numitul colectiv a denumit "
B?t?lia de la Ancre
".
Multe lupte sunt prea mici pentru a primi un nume. Termeni precum "ac?iune", "ambuscad?", "schimb de focuri", "raid" sau "patrulare ofensiv?" sunt folosi?i pentru a descrie ciocnirile de mic? anvergur?. Aceste lupte au de cele mai multe ori loc in cadrul general al unei b?t?lii importante. De multe ori solda?ii nu sunt capabili s? m?soare imediat importan?a unei lupte. In ziua ce a urmat
b?t?liei de la Waterloo
, unii ofi?eri britanici nu ?tiau cum s? denumeasc? evenimentuul la care fuseser? p?rta?i: "bat?lie" sau "ac?iune".