B?t?lia de la Wagram ( 5 ? 6 iulie 1809 ) a fost cea mai important? confruntare militar? a R?zboiului celei de-a Cincea Coali?ii , desf??urandu-se pe campia Marchfeld, in apropierea insulei dun?rene Lobau ?i in dreptul localit??ii Deutsch-Wagram , la 10 km nord-est de Viena . B?t?lia a opus o armat? franco - germano - italian? , condus? de Imp?ratul Napoleon I , unei armate austriece , comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen . Cele dou? zile de lupte s-au incheiat cu victoria decisiv? a armatei franco-aliate.

In urma insuccesului de la Aspern-Essling ( 21 ? 22 mai 1809 ), Napoleon r?mane cu armata pe malul drept (meridional) al Dun?rii ?i i?i concentreaz? o mare parte din trupe pe insula Lobau, la nord-est de capitala austriac? ocupat?. Pe 4 iulie , la ora 21, profitand de o furtun? violent?, for?ele franco-aliate incep s? traverseze bra?ul nordic al fluviului. In ziua urm?toare, pe 5, francezii ?i alia?ii lor lanseaz? o violent? ofensiv?, dar nu pot disloca excelentul dispozitiv prev?zut de arhiducele Carol, desf??urat in spatele liniei fortificate construite de-a lungul raului Russbach. Pe data de 6, in timpul dimine?ii, austriecii lanseaz? o contraofensiv? decis? dar imprecis coordonat?, care aproape disloc? centrul inamic, dar aripile acestuia rezist? ?i, prin desf??urarea unei ?Mari Baterii” ?i organizarea unei ofensive puternice pe stanga austriecilor ?i in centru, Napoleon reu?e?te s? oblige armata austriac? s? se retrag? treptat, inc? de la inceputul dup?-amiezii, ostilit??ile incheindu-se in jurul orei 20. Armata francez?, epuizat?, este incapabil? s? lanseze o urm?rire eficace iar armata austriac? se retrage in relativ? ordine. In mar? spre campul de b?t?lie, arhiducele Ioan de Austria , aflat la comanda unei armate austriece de mici propor?ii, nu a reu?it s? intervin? in timp util pentru a sus?ine armata principal?. Pierderile au fost oarecum similare de ambele p?r?i, dar Napoleon a ca?tigat un avantaj strategic decisiv, separand for?ele demoralizate ale austriecilor ?i obligandu-le s? se retrag? incontinuu in zilele ce au urmat b?t?liei. ^[4]

Arhiducele Carol decide replierea in Boemia , in direc?ia Znaim , unde cele dou? armate se ciocnesc inc? odat?, pe 10 ?i 11 iulie , inainte ca arhiducele s? cear?, pe propria r?spundere, semnarea unui armisti?iu . B?t?lia de la Wagram a fost probabil ultima victorie decisiv? strategic pe care a ob?inut-o Imp?ratul Napoleon, ^[4] austriecii cerand semnarea armisti?iului la nici o s?pt?man? dup? b?t?lie. B?t?lia a fost de propor?ii uria?e, fiind a doua b?t?lie din R?zboaiele napoleoniene ca num?r de solda?i implica?i (dup? ?B?t?lia Na?iunilor” de la Leipzig ). ^[4] Pierderile enorme de ambele p?r?i au fost cauzate in special de folosirea unei artilerii foarte numeroase, b?t?lia fiind prima mare infruntare de artilerie din istorie. ^[5]

Context istoric [ modificare | modificare surs? ]

In 1809 , Primul Imperiu Francez se afla la apogeu ?i doar Regatul Unit se mai opunea hegemoniei sale. Pentru a aplica mai bine blocada continental? impotriva insulelor britanice, Fran?a ocup? Portugalia in 1807 ?i apoi opereaz? o schimbare dinastic? in Spania , trimi?and din in ce mai multe trupe in peninsula iberic? , pentru a lupta impotriva insurec?iilor antifranceze. Anii 1808 ? 1809 marcheaz? o schimbare major? de context politic pe continentul european, marcat? de r?cirea rela?iilor franco-ruse ?i de o implicare din ce in ce mai semnificativ? a Fran?ei in afacerile peninsulei , fapt ce sl?be?te prezen?a militar? francez? in Germania central? . Nemul?umit de noua ordine european?, instaurat? dup? r?zboiul celei de-a Treia Coali?ii ?i r?zboiul celei de-a Patra Coali?ii , Imperiul Austriac incepe s? i?i mobilizeze for?ele impotriva Fran?ei, bazandu-se pe neimplicarea Rusiei ?i poate pe cooptarea Prusiei in cadrul unei noi Coali?ii antifranceze. Regatul Unit incurajeaz? politica belicoas? a Austriei, promi?and subsidii ?i sus?inere militar?. ^{[6] [7] [8]}

Ca atare, la inceputul lui 1809 , Austria decide s? i?i accelereze reformele militare ?i mobilizarea, concepand un plan de campanie pe mai multe teatre de opera?iuni, urm?rind s? atace alia?ii Fran?ei: o armat? principal?, sub comanda Arhiducelui Carol de Austria urmeaz? s? atace Bavaria , iar armatele secundare austriece s? atace Ducatul Var?oviei , Italia , Dalma?ia , Regatul Saxoniei ?i s? instige o revolt? pro-austriac? in Tirolul bavarez . ^[9]

Campania premerg?toare [ modificare | modificare surs? ]

In martie 1809 , r?zboiul era iminent ?i arhiducele Carol de Austria i?i maseaz? armata de 200 000 de oameni in Boemia , sperand c? Prusia se va al?tura Coali?iei ?i c? va putea, deci, face jonc?iunea cu armata prusac?. Prusia decide totu?i s? r?man? neutr? ?i atunci Viena decide s? i?i mute trupele in lunca Dun?rii , pentru a acoperi mai bine capitala, pierzand astfel o lun? intreag?. ^{[10] [11]}

Pe 9 aprilie 1809 , armata Arhiducelui Carol invadeaz? Bavaria , starnind o revolt? pro-austriac? in Tirol . Austriecii au lansat apoi atacuri pe toate celelalte teatre de opera?iuni, ob?inand o serie de succese semnificative. Comandantul for?elor franceze ?i aliate din Germania central? (?Marea Armat? din Germania”), mare?alul Berthier reac?ioneaz? lent in a-?i concentra trupele, dar pe 17 aprilie sose?te Imp?ratul Napoleon I , care preia comanda armatei. Reorganizat?, ?Marea Armat? din Germania” trece la ofensiv?, operand manevra Landshut , cu scopul de a t?ia liniile de comunica?ie austriece. Cu mult? abilitate, Arhiducele Carol reu?e?te s? ias? din aceast? situa?ie periculoas?, dar cu pre?ul unor mari sacrificii ale arierg?rzii austriece la Abensberg ?i mai ales Eckmuhl . Arhiducele Carol izbute?te ins? s? p?streze o armat? numeroas?, retr?gandu-se in Boemia, pe malul stang al Dun?rii, in timp ce Napoleon se indreapt? spre Viena, pe malul drept al fluviului. Intrand in capitala austriac? pe 12 mai , Napoleon g?se?te podurile peste fluviu distruse ?i incearc?, prin urmare, s? il traverseze la 5 km in aval, prin dreptul insulei Lobau . O prim? tentativ? de a traversa este respins? de austrieci in 21 ? 22 mai , in cadrul sangeroasei b?t?lii de la Aspern-Essling . ?Marea Armat? din Germania” r?mane pe malul drept al fluviului, preg?tind o nou? traversare. ^{[11] [12]}

In acest timp, francezii ?i alia?ii lor luptau cu succes impotriva insurec?iei tiroliene ?i a celei saxone , cat ?i pe teatrele secundare de opera?iuni, ob?inand succese pe toate fronturile ?i impingand inapoi armatele austriece respective. Crucial pentru b?t?lia ce se anun?a la nord de Viena a fost succesul Viceregelui Italiei , Prin?ul Eugene , care a invins ?Armata Austriei Interioare”, condus? de arhiducele Ioan de Austria , reu?ind s? se al?ture pe 5 ?i 6 iunie , impreun? cu subordonatul s?u, generalul Marmont , armatei principale franco-germane, masat? in jurul Vienei. ^[13]

Cele dou? armate [ modificare | modificare surs? ]

Armata austriac? [ modificare | modificare surs? ]

Pe parcursul celor dou? zile de lupte, arhiducele Carol nu va putea conta pe trupele armatei ?Austriei Interioare”, fratele s?u, arhiducele Ioan , ajungand pe campul de b?t?lie prea tarziu, spre sfar?itul celei de-a doua zi. Astfel, trupele pe care austriecii le-au avut la dispozi?ie pentru b?t?lia de pe 5 ? 6 iulie au fost de aproximativ 145 000 de oameni, cu 414 de piese de artilerie. Armata austriac? era imp?r?it? dup? cum urmeaz?: avangarda, comandat? de feldmare?alul Nordmann , Corpul I al lui Bellegarde , Corpul al II-lea al lui Hohenzollern-Hechingen , Corpul al III-lea al lui Kollowrat , Corpul al IV-lea al lui Rosenberg , Corpul al VI-lea al lui Klenau ?i Corpul de rezerv?, sub comanda prin?ului von Liechtenstein , cuprinzand o divizie de grenadieri de rezerv? sub comanda feldmare?alului d'Aspre, o divizie de infanterie ?i un Corp de cavalerie de rezerv?, alc?tuit din trei divizii de cavalerie: divizia de cuirasieri a lui Hessen-Homburg ?i cele dou? divizii de cavalerie u?oar?, dragoni ?i husari ale lui Schwarzenberg ?i Nostitz. ^[14] Corpul al V-lea de 9 000 de oameni al Feldzeuigmeister Reuss nu va participa la b?t?lie, fiind desf??urat nu departe de campul de lupt?, pe in?l?imile Bisamberg pentru a acoperi ruta de retragere spre Boemia ?i Moravia . ^[15]

Armata francez? [ modificare | modificare surs? ]

Spre deosebire de adversarul s?u, Napoleon avea la dispozi?ie ?i armata din Italia, adus? prin manevre excelente de c?tre fiul s?u vitreg, Eugene de Beauharnais , vicerege al Italiei . Cu toate acestea, ultimele int?riri franceze au sosit dup? prima zi de lupte, spre sfar?itul dimine?ii zilei de 6 iulie . In aceste momente, trupele franceze ?i aliate totalizau aproximativ 166 000 de oameni, cu 433 de piese de artilerie, imp?r?i?i dup? cum urmeaz?: Garda Imperial? , cu dou? divizii de infanterie ?i o divizie de cavalerie, Corpul al II-lea al generalului Oudinot , Corpul al III-lea al mare?alului Davout , Corpul al IV-lea al mare?alului Massena , Corpul al IX-lea franco-saxon al mare?alului Bernadotte ?i rezerva de cavalerie comandat? de mare?alul Bessieres , format? din trei divizii de cavalerie grea ale armatei franceze: divizia de cuirasieri ?i carabinieri c?lare a lui Nansouty ?i diviziile de cuirasieri ale lui Saint-Sulpice ?i Arrighi (aceasta din urm? a fost deta?at? in diminea?a zilei de 6 ?i pus? sub ordinele lui Davout). Acestora li se ad?ugau dou? armate de mici dimensiuni: ?Armata din Italia”, comandat? de viceregele Eugene ? cuprinzand Corpul al V-lea al generalului MacDonald , Corpul al VI-lea al generalului Grenier ?i Garda Regal? Italian? a generalului Fontanelli ? ?i, in fine, veteranii ?Armatei Dalma?iei”, de fapt un singur Corp de armat? (al XI-lea) comandat de generalul Marmont . ^[16] Napoleon a masat de asemenea o important? artilerie pe insula Lobau: 28 de piese de 18 livre, 24 de 12 livre, 17 mortiere grele de 28 cm, 10 obuziere ?i o serie de tunuri de calibru mai mic, in special de 4 ?i 6 livre, toate plasate ini?ial sub comanda generalului Aubry, apoi sub cea a generalului Reynier . ^[17] Aceste baterii, impreun? cu un regiment ?i 5 batalioane deta?ate pentru a le ap?ra, nu aveau s? ia parte direct la b?t?lie, dar bateriile aveau s? deschid? un puternic baraj de artilerie in jurul amiezii, pe 6 iulie, impotriva for?elor austriece ce se aventuraser? in raza lor de ac?iune. ^[18] Corpul al VIII-lea al generalului Vandamme nu a participat la aceast? b?t?lie, fiind ins?rcinat cu ap?rarea Vienei ?i a malului sudic al Dun?rii in amonte de capitala austriac?. ^[19]

Topografia ?i condi?iile meteorologice [ modificare | modificare surs? ]

B?t?lia de la Wagram s-a dat pe campia Marchfeld, o zon? intins? ?i plat?, cu excep?ia sectorului Markgrafneusiedl , unde se g?sea un turn de observa?ie. Campul de b?t?lie, lung de aproximativ 9 kilometri, este delimitat de Kagran la vest ?i Glinzerdorf la est, m?surand in jur de 6 kilometri in adancime, intre Aspern la sud ?i Deutsch-Wagram la nord. Pe tot parcursul b?t?liei, vremea a fost frumoas? ?i cald?. ^[1] Aspern ?i Essling erau unite printr-o ridic?tur? de p?mant ?i o fos?, vestigii ale unui dig ridicat in trecut pentru protejarea podgoriilor de lang? Dun?re . La nord de localit??ile Aspern ?i Essling se intindea campia cerealier? Marchfeld. Luptele din 5 ?i 6 iulie 1809 s-au derulat aici. Campia se intinde pe 36 de kilometri de la est la vest. In partea de vest, colina Bisamberg, inalt? de 350 de metri, marcheaz? limita. Ea permite observarea unei p?r?i a Dun?rii, in amonte fa?? de Viena, ?i pe pantele acesteia Carol ?i-a dispus o mare parte din armat?, dup? ce a sosit sub zidurile Vienei. Inspre est, campia se intindea pan? la raul March. Pressburg (Bratislava) nu se afla decat la opt kilometri dep?rtare, pe malul stang al Dun?rii. Campia nu prezenta aproape nici o ondula?ie a terenului ?i numai in?l?imea graului din luna iulie putea ascunde vederii anumite sectoare ale campului de b?t?lie. Numeroase sate, aflate la trei sau patru kilometri dep?rtare unul de altul, se intindeau pe aceast? campie in 1809. ^[20]

In nordul campiei, la zece kilometri de insula Lobau, curge un curs de ap? numit Russbach, cu orientarea nord-vest, sud-est. Pu?in impresionant, el se va dovedi totu?i un redutabil obstacol pentru francezi din cauza debitului mare, in special in timpul luptelor din seara zilei de 5 iulie. In spatele raului Russbach se intinde un platou pu?in inalt, intre Wagram ?i Markgrafneusiedl, ins? pe un camp de b?t?lie atat de pu?in accidentat el constituie un bun punct de observa?ie ?i o pozi?ie defensiv? solid?. Russbach formeaz? un fel de ?an? inundat la baza platoului. De-a lungul cursului de ap?, trei sate au jucat un rol important in cadrul sistemului defensiv austriac: Deutsch-Wagram, Baumersdorf ?i Markgrafneusiedl, dominat de turnul p?trat al morii. Terenul se preta deci perfect pentru dispunerea a dou? mari armate, pentru manevre, ?arje de cavalerie ?i utilizarea masiv? a artileriei, in particular a redutabilului rico?eu al ghiulelelor. Din p?cate pentru Napoleon, prima sa tentativ? de a pune piciorul pe malul stang al Dun?rii nu i-a permis s? avanseze pe Marchfeld pentru a profita de aceste atuuri. Ele vor fi valorificate in iulie, in timpul b?t?liei de la Wagram. ^[20]

Desf??urarea b?t?liei [ modificare | modificare surs? ]

Insula Lobau ca ramp? de lansare [ modificare | modificare surs? ]

Dup? b?t?lia de la Aspern-Essling , r?mas? f?r? consecin?e politice sau militare majore, francezii p?streaz? marea insul? Lobau ?i o serie de insule minore aflate la vest ?i la sud de aceasta, insule care sunt redenumite, luand numele unora dintre comandan?ii armatei franceze. Odat? aflat pe insula Lobau, Imp?ratul dispunea de dou? solu?ii pentru a traversa pe malul stang: fie spre vest, pentru a se dispune intre Aspern ?i Essling , lucru pe care il f?cuse in mai, fie spre est, intre Enzersdorf ?i Muhlleiten . Prima solu?ie era mai avantajoas?, deoarece permitea desf??urarea pe un fel de peninsul?, cu l?rgimea de doi kilometri, care la randul ei oferea un acces c?tre campia Marchfeld, controlat? de satele Aspern ?i Essling. Era deci natural? folosirea acestui cap de pod. Ocuparea celor dou? sate de c?tre francezi a constituit sangeroasa miz? a b?t?liei din 21 ?i 22 mai 1809. Un alt avantaj al travers?rii Dun?rii la vest de insula Lobau era reprezentat de faptul c? trupele franceze ajungeau pe campia Marchfeld mai aproape de pozi?iile inamice. ^[20] In cele ?ase s?pt?mani ce despart b?t?lia de la Aspern-Essling de cea de la Wagram, Napoleon transform? insula Lobau, rebotezat? ?Insula Napoleon”, intr-o vast? baz? de opera?iuni: cei 20 000 de r?ni?i sunt transfera?i aici ?i o garnizoan? de 40 000 de solda?i ?i auxiliari este men?inut? in permanen?? pentru a ap?ra insula. Aici sunt construite spitale de campanie, bar?ci, depozite de hran?, efecte ?i muni?ii ?i sunt instalate baterii de coast?, acoperind tot necesarul incartiruirii unei armate. ^[21] In cazul in care austriecii ar fi cedat ini?iativa, dup? cum era de a?teptat, faptul c? francezii controlau insulele minore la vest de insula Lobau le oferea un avantaj strategic important, deoarece nu se putea ?ti pe unde pl?nuiesc francezii s? traverseze. Eforturile acestora din urm? au fost concentrate de asemenea pe construirea de poduri rezistente, care s? nu poat? fi distruse u?or, pentru a evita repetarea situa?iei de la Aspern-Essling, cand partea armatei franceze care reu?ise s? traverseze ajunsese s? fie izolat? din cauz? c? austriecii, profitand de debitul ridicat al Dun?rii, au izbutit s? distrug? podurile. Napoleon a reu?it, de asemenea, gra?ie generalului de artilerie Lariboisiere , s? asambleze un parc de artilerie impresionant, inclusiv artileria de camp a G?rzii , adus? de colonelul Drouot spre sfar?itul lui iunie. ^[22]

Pentru a in?ela inamicul, Napoleon i-a ordonat generalului de divizie Legrand din Corpul Massena s? traverseze fluviul la Muhlau, prin acela?i loc pe unde armata francez? traversase in mai, ?i s? stabileasc? acolo un cap de pod, lucru pe care generalul il reu?e?te, dup? ce respinge trei batalioane austriece din zon?. ^[23] La inceputul lui iulie, chiar inainte de b?t?lie, moralul celor dou? armate este foarte diferit: in timp ce armata austriac? ?i ofi?erii superiori ai acesteia i?i pierd pe zi ce trece increderea in propriul comandant ?i dorin?a de a lupta, cea francez? are moralul foarte ridicat. In acest sens, sunt reprezentative dou? episoade ce au avut loc la inceputul lunii iulie: in timp ce Massena, de?i sufer? un accident destul grav care il impiedic? s? mai urce pe cal, refuz? s? i?i p?r?seasc? postul, generalul austriac Hiller, comandantul Corpului al VI-lea, profund nemul?umit de strategia adoptat?, i?i p?r?se?te postul pe motiv de boal?. ^[24] Pe data de 4 iulie , arhiducele Carol realizeaz? c? se preg?te?te un eveniment important ?i, spre ora 19, ii scrie fratelui s?u, arhiducele Ioan de Austria , s? i?i aduc? trupele in apropierea armatei principale: ?B?t?lia de aici de la Marchfeld va determina soarta dinastiei noastre... V? solicit s? m?r??lui?i imediat, pentru a v? al?tura aripii mele stangi, l?sand in urm? orice bagaje sau alte obiecte ce v-ar putea incetini.” Arhiducele Ioan se afla in apropiere de Pressburg , la nici 40 de kilometri distan??, cu peste 13 000 de oameni. ^[25]

Planurile de b?t?lie [ modificare | modificare surs? ]

De partea francez?, dup? ce ace?tia au construit poduri ranforsate ?i o flotil? de vase de desant, ei reu?esc s? captureze ?i o flotil? dun?rean? de zece canoniere , mijloace ce vor fi utilizate pentru traversare. In urma unor diversiuni spre nord ?i nord-vest, prev?zute pentru 2 ?i 4 iulie , inamicul ar urma s? fie nesigur cu privire la locul travers?rii, planificat? pentru data de 5 iulie, in timpul nop?ii, in dreptul bra?ului Stadlau. Atacuri amfibii asupra Hansel-Grund erau prev?zute pentru a preg?ti trecerea, care, odat? realizat?, urma s? fie exploatat? prin dispunerea armatei pe trei linii de b?t?lie. Armata urma apoi s? intoarc? pozi?iile inamicului de-a lungul fluviului ?i, pivotand pe Gross Enzersdorf , s? il incercuiasc? ?i s?-l distrug?. ^[26]

De cealalt? parte, arhiducele Carol era hot?rat s? duc? un r?zboi defensiv, sperand c? se va reu?i incheierea p?cii. In acest scop, el ?i-a retras trupele pe linia Russbach-Bisamberg, construind un lan? de ?aisprezece redute care g?zduiau 72 de piese de artilerie, concentrate intre Gross Enzersdorf ?i Aspern. De?i ar fi fost fezabil, arhiducele nu a adus artileria grea din arsenalele din Boemia ?i Moravia pentru a int?ri linia defensiv? ?i nici nu a fortificat micile sate din jurul localit??ii Deutsch-Wagram. Planul austriac presupunea intarzierea inaint?rii franceze de c?tre avangarda lui Nordmann, care urma apoi s? se retrag?, permi?and francezilor s? avanseze, pentru ca apoi Carol s? trimit? for?e puternice pentru a distruge unul din flancurile franceze. ^[26]

Opera?iunile din ziua de 5 iulie [ modificare | modificare surs? ]

Traversarea Dun?rii [ modificare | modificare surs? ]

Dup? ce trupele s-au concentrat pe insul?, preparativele pentru traversare au fost finalizate. Spre sfar?itul zilei de 4 iulie 1809 , sub acoperirea unei furtuni iminente, Napoleon a emis ordinul de incepere a complexelor opera?iuni de traversare, minu?ios preg?tite ?i coordonate de ?eful Statului Major al armatei, mare?alul Berthier . ^[27]

La ora 21, c?pitanul Baste a pornit in fruntea flotilei sale. Dou?zeci de vase transportand cei 1 500 de oameni ai brig?zii Conroux (divizia 1 din Corpul al II-lea) au p?r?sit podul de la Ebersdorf escortate de opt canoniere ?i s-au l?sat purtate de curent pan? la insula Hansel-Grund. Se f?cuse deja noapte cand flotila s-a apropiat de insul?. La 21:30, austriecii ?i-au dat seama de prezen?a francezilor ?i au deschis focul. Canonierele au replicat, marcand astfel inceputul b?t?liei. Bateriile franceze de pe insulele aflate pe micul bra? al Dun?rii au deschis ?i ele focul. Austriecii nu au r?mas pe pozi?ii ?i au abandonat insula Hansel-Grund, l?sand trei piese de artilerie oamenilor lui Conroux. Imediat, trei poduri au fost intinse peste bra? pentru a permite trecerea diviziei Tharreau pe malul stang. Aceasta a ocupat rapid satul Muhlleiten ?i i-a urm?rit pe ap?r?tori pan? la ora 23. Partea dreapt? a capului de pod fusese par?ial securizat?. ^[27]

In amonte, colonelul Sainte-Croix, aghiotant al lui Massena , a imbarcat 1 500 de oameni pe cinci bacuri, a dep??it insula Alexandre ?i a debarcat pe malul stang. F?r? intarziere, sub o ploaie toren?ial?, pontonierii au pornit la lucru pentru a face posibil? traversarea restului armatei. Dup? cum a fost prev?zut, cu ajutorul curentului, ei au pivotat un pod preg?tit dinainte ?i l-au fixat pe cel?lalt mal. In cinci minute, un prim punct de trecere fusese asigurat. Divizia Boudet din Corpul al IV-lea, apoi cele ale lui Molitor ?i Carra Saint-Cyr ?i-au inceput mar?ul. Pentru a crea o diversiune, divizia Legrand a utilizat podul morii ?i a inaintat c?tre Aspern ?i Essling . Oamenii s?i au trebuit s? indure focul artileriei austriece, Legrand afirmand c? p?mantul tremura sub picioarele sale. ^[28] Sub focul austriecilor, un al doilea pod de 22 de pontoane a fost terminat pe 5 iulie, la ora 2 diminea?a pe insula Alexandre ?i a permis cavaleriei ?i artileriei lui Massena s? treac? Dun?rea. Intr-un timp record, Corpul al IV-lea se afla pe malul stang. Atunci cand Bertrand l-a anun?at pe Imp?rat c? un pod fusese construit ?i c? armata traversa Dun?rea f?r? a intalni o opozi?ie puternic?, Imp?ratul a fost atat de surprins incat a pornit c?tre locul de traversare pentru a se convinge de reu?ita manevrei sale. ^[29]

Un al treilea pod de 12 vase a fost finalizat la ora 1, f?cand posibil? traversarea pentru infanteria din Corpurile al II-lea ?i al III-lea. Dup? ?ase ore de munc?, un al patrulea pod de 160 de metri lungime, compus din 14 plute, a permis cavaleriei ?i artileriei din aceste dou? Corpuri s? treac? la randu-le. Totul s-a derulat dup? cum prev?zuse Napoleon ?i totu?i acesta considera c? sunt inc? motive de ingrijorare. P?strand in minte b?t?lia de la Aspern-Essling , el nu se va lini?ti complet decat atunci cand intreaga armat? va fi trecut pe malul stang. Judecand c? podurile deja construite vor fi insuficiente, el i-a ordonat lui Lariboisiere s? mai construiasc? inc? trei, ins?, din lips? de materiale, al doilea nu a fost terminat decat la ora 14; or, la acel moment al zilei, aproape toat? armata traversase deja Dun?rea. Al treilea nu a devenit practicabil decat la ora 21. Aceast? munc? suplimentar? poate fi considerat? de prisos, dar Napoleon nu dorea s?-?i asume niciun risc, pentru a evita repetarea evenimentelor de pe 21 ?i 22 mai. ^[30]

Primele ciocniri [ modificare | modificare surs? ]

Opera?iunile de traversare au avut loc sub protec?ia bateriilor de pe insule. Suferind din cauza focului puternic al acestora ?i pus in fa?a unui num?r din ce in ce mai mare de batalioane franceze, generalul Nordmann , comandantul avang?rzii, s-a repliat c?tre nord. Numai castelul Sachsengang ?i satul Enzersdorf mai rezistau de fiecare parte a capului de pod. La dreapta, dup? ce a cucerit Muhlleiten, Oudinot ?i-a transferat diviziile pe malul stang ?i s-a indreptat apoi spre Sachsengang, ap?rat de dou? batalioane austriece cu cateva piese de calibru mic. V?zand apropierea francezilor, acestea au deschis focul. Dup? ce a explorat imprejurimile, generalul Tharreau a mutat in fa?? obuzierele, ale c?ror proiectile, trase de la mic? distan??, au anihilat dorin?a de a rezista a ap?r?torilor. Comandantul acestora a capitulat in jurul orei 8. ^[31]

La stanga, oamenii lui Massena dep??iser? deja Enzersdorf, dar satul continua s? reziste. Totu?i, ap?r?torii, cele dou? batalioane din regimentul Bellegarde , se aflau intr-o situa?ie disperat?, aflandu-se sub focul bateriilor de pe insule. Dup? ce a cercetat cu aten?ie satul, inconjurat de un zid ?i protejat de redute, Napoleon era convins c? acesta putea rezista suficient de mult timp pentru a jena dispunerea lui Massena ?i risca s? compromit? succesul travers?rii Dun?rii. Imp?ratul a concentrat deci un num?r maxim de piese grele pe insulele Espagne ?i Lannes pentru a-l zdrobi. 22 de piese de 18 livre, 14 mortiere ?i 10 obuziere au aruncat peste o mie de proiectile asupra cl?dirilor, care au fost inghi?ite curand de fl?c?ri. Observand situa?ia disperat? a ap?r?torilor, generalul Klenau , comandantul Corpului al VI-lea, a incercat s? le vin? in ajutor, ins? cavaleria lui Marulaz s-a impotrivit ?i tentativa a e?uat. In fruntea regimentului 46 de linie (divizia Carra Saint-Cyr), Sainte-Croix a capturat satul ?i a luat 400 de prizonieri. Al?turi de el, Boudet a ocupat Essling ?i i-a urm?rit pe austrieci, care s-au retras ?i din Aspern. ^[31]

La ora 10 diminea?a, capul de pod fusese asigurat pe ambele p?r?i ?i o mare parte a armatei traversase deja Dun?rea. Toate tentativele austriecilor de a distruge podurile cu ajutorul copacilor d?rama?i sau a barjelor au fost dejucate de flotila francez?. Arhiducele Carol nu a intreprins nici o ac?iune pentru a-i sprijini pe Nordmann sau Klenau, cei doi generali ordonand replierea, primul c?tre Russbach, in nord, iar al doilea spre Breitenlee , in vest. Napoleon i?i putea dispune armata pentru mar? in direc?ia pozi?iilor austriece. ^[32]

Massena a format aripa stang?, ancorat? la Essling ?i Enzersdorf ?i divizia de cavalerie a lui Lasalle , din rezerva de cavalerie, i-a fost incredin?at? pentru a-i sus?ine mar?ul. El trebuia s? formeze pivotul in jurul c?ruia toat? armata avea s? se roteasc? spre stanga. La dreapta Corpului al IV-lea, Oudinot ?i-a dispus Corpul al II-lea pe trei linii, cu divizia a doua a generalului Frere in fa??, urmat? de cele ale lui Grandjean ?i Tharreau. Corpul al II-lea alc?tuia centrul armatei. Flancul drept il forma Davout , al c?rui flanc era protejat de cavaleria lui Montbrun . ^[33]

In linia a doua, de la stanga la dreapta, s-au pozi?ionat Corpul al IX-lea al lui Bernadotte , infanteria G?rzii ?i ?Armata din Italia”, preg?tite s? astupe golurile care se vor forma inevitabil intre cele trei Corpuri din prima linie in timpul mar?ului in evantai spre pozi?iile austriece. Intreaga armat? a fost format? in coloane pe batalioane ?i escadroane, artileria inaintand in fa??, cu piesele regimentelor in intervaluri. Aceast? dispunere a fost destul de anevoioas?, deoarece Corpul al III-lea a trebuit s? parcurg? un drum mai lung pentru a se stabili pe pozi?ii. La amiaz?, armata era a?ezat? pe pozi?iile precizate, preg?tit? pentru a incepe faza a doua a acestei zile. ^[33]

Inaintarea francez? [ modificare | modificare surs? ]

Pe m?sur? ce francezii avansau, avangarda austriac?, condus? de Feldmarschalleutnant Nordmann ?i sus?inut? de Corpul al VI-lea austriac al lui Klenau , in total 25 000 de oameni, se retr?gea ordonat, in mase, pentru a se proteja de cavaleria francez?, suferind ins? pierderi grele din cauza focului artileriei franceze. Pe tot parcursul celor dou? zile de lupte, austriecii vor fi mai tot timpul dispu?i in mase, forma?ie care facilita manevrele ?i oferea protec?ie impotriva cavaleriei, dar care era foarte vulnerabil? in fa?a focului de artilerie. Repliat? in jurul orei 13 in dreptul localit??ilor Grosshofen ?i Markgrafneusiedl , avangarda lui Nordmann, ce num?ra inainte de inceperea atacului doar 12 000 de oameni, nu putea spera s? mai incetineasc? inamicul prea mult timp, existand de asemenea temerea c? numeroasa cavalerie francez? ar putea s? ii intoarc? flancul. Con?tient de pozi?ia precar? a avang?rzii sale, arhiducele Carol ordonase deja unor elemente din cavaleria lui von Liechtenstein s? protejeze retragerea avang?rzii, acesta din urm? avansand rapid cu cinci regimente spre est, inspre Glinzendorf , ins? f?r? s? intreprind? nimic mai apoi. In jurul orei 15, atunci cand austriecii au lansat prima tentativ? de anvergur? pentru a incetini inaintarea inamic?, era deja prea tarziu, iar francezii, foarte numero?i, au zdrobit rezisten?a inamicilor prin atacul condus de mare?alul Davout , al c?rui puternic Corp de armat?, sus?inut de nu mai pu?in de trei divizii de cavalerie ata?ate, nu a avut nici o problem? in a se pozi?iona intre Glinzendorf ?i Raasdorf , apropiindu-se astfel de Corpul lui Oudinot . ^[34]

La stanga lui Oudinot inaintase Corpul franco-saxon al lui Bernadotte , care ins? intampina o rezisten?? hot?rat? din partea brig?zii lui Riese, ce primise sus?inerea trupelor grenzer valaho - ilire ?i a regimentului Chasteler. Cu toate acestea, regimentul 5 u?or reu?e?te s?-i disloce pe austrieci, astfel c? Bernadotte este liber s? inainteze spre Aderklaa , unde, in jurul orei 15:30, are loc o prim? confruntare important? de cavalerie. Aceasta a opus brigada de cuirasieri austrieci a lui Roussel d'Hurbal cavaleriei saxone din regimentul Prinz Klemens Chevaulegers , ata?at Corpului lui Bernadotte. Ini?ial, austriecii, condu?i de generalul de origine francez? d'Hurbal, au respins ?arja saxonilor prin procedeul neobi?nuit al tragerii unei salve de carabin?, dar saxonii au revenit, dispersand cavaleria grea austriac?. Saxonii au fost ins? curand nevoi?i s? se opreasc? atunci cand brigada de cavalerie austriac? a lui Lederer a intervenit pentru a-i acoperi pe oamenii lui d'Hurbal. Dup? aceast? confruntare, prin?ul de Liechtenstein, con?tient c? a pierdut pe parcursul zilei un num?r prea mare de oameni in mod inutil, a decis s? i?i retrag? cea mai mare parte din cavalerie in spatele liniei dintre Wagram ?i Gerasdorf , l?sand totu?i cinci regimente Corpului al IV-lea la Markgrafneusiedl. ^[35]

In acest timp, Nordmann ?i avangarda austriac? reu?eau s? se extrag? din pozi?ia periculoas? in care se aflaser?, ajungand intr-o pozi?ie relativ sigur?, in spatele localit??ii Markgrafneusiedl. Aceast? unitate fusese men?inut? intr-o pozi?ie avansat? mult prea mult timp ?i apoi fusese practic sacrificat?, pierzand circa jum?tate din efective, in principal pentru a permite retragerea in siguran?? a Corpului lui Klenau, in timp ce rezerva de grenadieri ?i cea de cavalerie austriac? nu au intervenit pentru a sus?ine aceast? opera?iune. Redus? la doar 6 000 de oameni, avangarda va fi integrat? in ziua urm?toare in Corpul al IV-lea austriac al lui Rosenberg . Austriecii erau acum desf??ura?i pe un arc de cerc lung de 19 kilometri dup? cum urmeaz?: aripa stang? (de la dreapta la stanga, Corpurile I, al II-lea ?i al IV-lea), in spatele liniei Russbach, intre Wagram ?i Markgrafneusiedl; centrul ?i dreapta erau formate din Corpul al III-lea ?i, respectiv Corpul al VI-lea al lui Klenau, cu rezervele de cavalerie ?i de grenadieri in e?alon secund. ^[36]

De cealalt? parte, in jurul orei 18, armata francez? era complet desf??urat? ?i preg?tit? s? ia cu asalt linia defensiv? Russbach: Corpul lui Massena acoperea o zon? intins? intre Dun?re ?i Sussenbrunn ; divizia Dupas din Corpul lui Bernadotte era la Aderklaa, iar Oudinot ?i Davout continuau dispozitivul spre dreapta, ajungand dincolo de Glinzendorf. Restul trupelor franco-aliate, inclusiv Garda Imperial? ?i rezerva de cavalerie a lui Bessieres , erau in rezerv?, in timp ce Corpul lui Marmont ?i divizia a II-a bavarez? a lui de Wrede se aflau inc? la o distan?? apreciabil? fa?? de campul de b?t?lie. Napoleon ocupa pozi?ia central? ?i avea o linie mult mai scurt?, dar exista un oarecare risc s? fie incercuit. ^[37]

Atacul asupra liniei Russbach [ modificare | modificare surs? ]

Nemul?umit probabil de rezultatele primelor ciocniri ?i temandu-se c? austriecii se vor retrage, Napoleon decide, in ciuda oboselii trupelor sale, s? continue ofensiva prin luarea cu asalt a liniei de redute Russbach, in zona central? de la Wagram . Cu toate acestea, Imp?ratul francezilor nu a trasat obiective clare ?i a incredin?at atacul trupelor celor mai slabe ?i mai obosite, adic? Corpului al II-lea al lui Oudinot ?i Corpului al IX-lea al lui Bernadotte . ^[38] Dup? un prim bombardament de circa o jum?tate de or?, intre 19:00 ?i 19:30, Oudinot a lansat atacul impotriva Corpului al II-lea austriac al lui Hohenzollern-Hechingen , care era ins? preg?tit s? ii primeasc?: solda?ii austrieci erau desf??ura?i pe dou? linii, in spatele unui puternic ecran de tiraliori ?i ocupau o pozi?ie defensiv? unde se executaser? lucr?ri de terasament ?i fortifica?ii. Nu mai pu?in de 68 de piese de artilerie ii sus?ineau pe oamenii lui Hohenzollern; cu toate acestea, francezii au reu?it s? treac? raul Russbach, avand ca varf de lance divizia Frere , care ajunge la c?tunul Baumersdorf . Aceast? localitate, care la vremea respectiv? nu cuprindea mai mult de 30 de case de lemn ?i un pod, a luat curand foc din cauza tirului de artilerie. Totu?i, ap?r?torii din brigada Ignaz Hardegg au luptat cu determinare pentru men?inerea pozi?iei. Impotriva lor, Oudinot lansase faimosul regiment 57 de linie (?Teribilul”) ?i regimentul 10 u?or. Ini?ial, francezii din regimentul 57 de linie au avansat cu darzenie pan? in c?tun, dar apoi au fost opri?i; in acela?i timp, regimentul 10 u?or, care manevrase paralel cu raul ?i il traversase in aval, incerca s? urce platoul, moment in care o puternic? canonad? a fost dezl?n?uit? asupra lor; mai apoi, insu?i prin?ul Hohenzollern a condus o ?arj? de cavalerie, impreun? cu cei 500 de c?l?re?i din regimentul Vincent Chevaulegers . Izola?i, solda?ii din regimentul francez 10 u?or au intrat in panic? ?i au rupt-o la fug?, antrenand in fuga lor ?i regimentul 57 de linie. Cele dou? regimente s-au reformat apoi in ordine atunci cand au intalnit coloanele calme ale G?rzii . Era ora 20, incepuse s? se innopteze ?i Oudinot fusese respins cu pierderi semnificative. ^[39]

Cam in aceste momente, la vest, oamenii lui Bernadotte, mai exact divizia mixt? franco-saxon? condus? de generalul Dupas , a avut ?ansa de a p?trunde exact intre spa?iul dintre Corpurile austriece I ?i al II-lea, putand avansa ?i ataca divizia austriac? a lui Dedovich la Wagram , dinspre est. Suferind pierderi grele, mica divizie francez? nu avea ins? ?anse prea mari de reu?it?; dar a fost curand sus?inut? de divizia Lamarque , condus? personal de comandantul Corpului, generalul MacDonald , ?i de alte elemente ale ?Armatei din Italia” (diviziile Seras ?i Durutte , cat ?i cavaleria lui Sahuc ), care au ocupat platoul din jurul localit??ii. Rezultatul imediat a fost c? artileri?tii austrieci ?i-au abandonat piesele iar regimentele de infanterie austriac? 35 ?i 47 s-au retras in dezordine. In aceste momente, General der Kavallerie Bellegarde , comandantul Corpului I austriac, a intervenit pentru a restabili ordinea ?i a reu?it s? manevreze astfel incat s? nu expun? flancul inamicului. Aceast? manevr?, cat ?i fumul des produs de focul de artilerie, au contribuit la incetinirea ofensivei franceze. In aceast? situa?ie confuz?, francezii condu?i de MacDonald, aflat in mijlocul trupelor cu sabia in man?, au confundat uniformele albe ale alia?ilor lor saxoni din divizia Dupas cu uniformele albe ale austriecilor ?i au deschis focul, f?cand trupele saxone obosite s? se retrag? precipitat. Un al doilea atac, condus de divizia Seras, a fost respins prin interven?ia personal? a arhiducelui Carol , care a restabilit ordinea ?i a lansat regimentul 42 Erbach la atac. In plus, Hohenzollern, impreun? cu regimentul Vincent Chevaulegers ?i husarii Hessen-Homburg, au intervenit in for??, dand peste cap toate trupele franceze din acest sector ?i impingandu-le pe pozi?iile lor ini?iale, dincolo de linia Russbach, dincolo de care austriecii nu au continuat urm?rirea. In opinia lui MacDonald, dac? austriecii ar fi continuat inaintarea, diviziile franceze, demoralizate ?i sl?bite, ar fi fost complet distruse. Un al doilea atac, intarziat, asupra localit??ii Wagram, de data aceasta dat dinspre vest de divizia a II-a a Corpului al IX-lea francez al lui Bernadotte, a e?uat la randul s?u in jurul orei 21:30, saxonii fiind din nou lua?i drept trupe inamice. Complet demoraliza?i, saxonii din Corpul al IX-lea francez s-au retras intr-o dezordine de nedescris, intre 22:30 ?i 23:00, toate incerc?rile comandantului de a-i ralia e?uand. ^[40]

In fine, un ultim atac a fost dat incepand cu ora 21 de Corpul al III-lea francez al lui Davout impotriva excelentei pozi?ii defensive de la Markgrafneusiedl , acoperite de Corpul al IV-lea austriac al lui Rosenberg . Francezii din Corpul al III-lea erau obosi?i dup? multe ore de mar?, in timp ce austriecii erau odihni?i ?i beneficiau de o pozi?ie defensiv? extrem de favorabil?, int?rit? printr-o serie de redute. In plus, atacul lui Davout a fost demarat cu intarziere ?i precedat de un bombardament prea scurt, care nu a provocat prea multe pagube. In timp ce diviziile Gudin ?i Puthod atacau frontal, celelalte dou? divizii, Morand ?i Friant , traversau linia Russbach in josul raului, francezii atacand in acela?i timp Markgrafneusiedl, Baumersdorf ?i Wagram . Realizand inutilitatea acestor atacuri, Davout a decis din proprie ini?iativ? s? se replieze in ordine in jurul orei 22, ceea ce ii va atrage critici nemeritate din partea lui Napoleon . ^[41]

In jurul orei 23, intregul sector era lini?tit ?i, chiar dac? a sus?inut pierderi semnificative, mai ales in randurile ?Armatei din Italia”, Napoleon ?tia c? a reu?it s? fixeze armata austriac?. Ambii comandan?i intuiau c? ziua ce urma s? vin? avea s? fie decisiv?. ^[41] Noaptea dintre 5 ?i 6 iulie a fost extrem de friguroas?, iar solda?ii celor dou? armate au aprins focuri pentru a se inc?lzi in timp ce i?i consumau modestele ra?ii. ^[42]

Opera?iunile din ziua de 6 iulie [ modificare | modificare surs? ]

Planurile celor doi comandan?i [ modificare | modificare surs? ]

In acest timp, cei doi comandan?i i?i trasau planurile de b?t?lie pentru ziua decisiv? ce urma. Napoleon era lang? Raasdorf impreun? cu comandan?ii s?i de Corp ( Bernadotte era singurul absent, aflandu-se lang? Aderklaa , in incercarea de a-?i reorganiza trupele) ?i trasa un plan de b?t?lie care prevedea reluarea ofensivei inc? din zori. Astfel, planul Imp?ratului se baza pe atacuri date de Corpul al IX-lea (Bernadotte) ?i al II-lea ( Oudinot ), care urmau s? fixeze trupele austriece in centru, in jurul satului Wagram , in timp ce atacul principal urma s? fie dat impotriva aripii stangi austriece de puternicul Corp al III-lea al mare?alului Davout . ^[43] In acest scop, Davout, ?Mare?alul de Fier”, a r?mas al?turi de Imp?rat mult dup? ce ceilal?i ?efi de Corp plecaser?, cei doi discutand indelung despre misiunea dificil? ?i complex? pe care urma s? o aib? Corpul al III-lea. Napoleon observase c? pozi?ia esen?ial? care trebuia cucerit? era localitatea fortificat? Markgrafneusiedl , care domin? intreg platoul ?i care era u?or de observat datorit? marelui turn din centrul s?u. Odat? ce Davout ar fi reu?it s? cucereasc? Markgrafneusiedl, francezii puteau considera c? au sub control intregul platou aflat in spatele raului Russbach, intorcand flancul austriac ?i t?ind orice posibilitate de comunicare intre armata lui Carol ?i posibilele int?riri pe care le-ar fi putut aduce Ioan de Austria . Tocmai pentru a sus?ine acest atac principal ?i a se men?ine in linie cu Davout, au fost concepute atacurile lui Oudinot ?i ale ?Armatei din Italia”, conduse de Eugene . ^[44] Imp?ratul era con?tient de faptul c? era probabil ca Ioan de Austria cu cei 13 000 de solda?i ai ?Armatei Austriei Interioare” s? soseasc? pe campul de b?t?lie ?i, de aceea, i-a ordonat lui Massena s? i?i aduc? Corpul al IV-lea de armat? mai aproape de centru, adic? de Aderklaa , l?sand doar divizia Boudet in urm?, lang? Aspern , pentru a ap?ra podurile ?i liniile de comunica?ie cu insula Lobau . Aceast? repozi?ionare de trupe era menit? s? scurteze linia francez? ?i astfel s? o int?reasc?. De asemenea, in timpul nop?ii, francezii au primit int?riri: Corpul al XI-lea de veterani francezi condus de Marmont , dou? divizii ale ?Armatei din Italia”, ( Broussier ?i Pactod ), cat ?i divizia bavarez? a lui de Wrede , de?i aceste trupe mai aveau de parcurs o distan?? semnificativ? inainte de a putea s? se al?ture cu efective complete dispozitivului general al armatei. Aceste unit??i nu urmau deci s? fie disponibile inainte de mijlocul zilei de 6 iulie . ^[43]

De partea cealalt?, arhiducele Carol de Austria , obosit ?i r?nit u?or, tocmai intors la cartierul s?u general de la Wagram, putea s? fac? un bilan? mai degrab? pozitiv: de?i francezii reu?iser? s? se desf??oare nea?teptat de repede pe campia Marchfeld , totu?i planul s?u fusese intotdeauna s? infrunte inamicul aici. Cu excep?ia avang?rzii lui Nordmann , armata sa nu suferise pierderi semnificative ?i, in plus, luptase foarte bine. Carol era ins? con?tient ?i convins de faptul c? Napoleon urma s? atace in ziua urm?toare ?i, avand in vedere c? terenul nu oferea foarte multe obstacole naturale, superioritatea numeric? a infanteriei ?i mai ales a cavaleriei inamice ?i-ar fi spus cuvantul. Arhiducele decide deci s? ia ini?iativa ?i s? dea un atac general in jurul orei 4 diminea?a, profitand de faptul c? linia sa era mult mai intins? decat a lui Napoleon (18 kilometri fa?? de doar 10) ?i pl?nuind s? ia astfel armata francez? in dubl? inv?luire. Atacurile principale urmau s? aib? loc pe ambele flancuri, Corpurile al VI-lea ( Klenau ) ?i al III-lea ( Kollowrat ), urmand s? avanseze aliniate impotriva stangii franceze; Corpul al IV-lea ( Rosenberg ), apoi Corpul I ( Bellegarde ), urmau s? atace dreapta francez?, in timp ce rezerva de grenadieri ?i cea de cavalerie urmau s? sus?in? centrul. Ofensiva era probabil singura op?iune viabil?, dar planul lui Carol se dovedea greu de dus la indeplinire prin faptul c? era foarte dificil pentru statul major austriac s? coordoneze atacuri pe un front atat de intins. ^[45] De?i anumi?i autori ader? la aceast? versiune, faptul c? ?eful de Stat Major Wimpffen ?i Primul Adjutant Grunne i-ar fi impus acest plan de b?t?lie unui arhiduce Carol aflat in plin? criz? de epilepsie, r?mane totu?i doar o legend?. ^[46] Arhiducele nu a prev?zut nici o rezerv? de lupt?, l?sand Corpul al V-lea in afara ac?iunii din ziua de 6, ca o rezerv? strategic? pentru acoperirea unei eventuale retrageri. Carol se baza de asemenea pe int?ririle aduse de fratele s?u, arhiducele Ioan, ?Armata Austriei Interioare” urmand s? fie un element-cheie in atacarea aripii drepte franceze. Planul a mai fost viciat ?i de faptul c? ordinele au parvenit anumitor ?efi de Corp nu la ora 1 diminea?a, cum ar fi fost necesar, ci spre ora 3, fapt ce va intarzia in mod fatal opera?iunile Corpurilor al III-lea ?i al VI-lea ?i pe cele ale rezervei de grenadieri. ^[45]

Rosenberg impotriva lui Davout [ modificare | modificare surs? ]

F?r? a fi con?tien?i de intarzierile semnificative inregistrate de celelalte Corpuri, Corpurile austriece de armat? I ?i al IV-lea ?i-au inceput inaintarea la timp, in vederea atac?rii liniei franceze. Primul care a intrat in contact cu inamicul a fost Corpul al IV-lea al lui Rosenberg , care ?i-a inceput inaintarea in jurul orei 4, grupat pe trei coloane. Prima coloan?, brigada Hessen-Homburg (6 batalioane) a inaintat spre Grosshofen . A doua coloan?, num?rand 16 batalioane (dintre care 4 batalioane Landwehr ), se indrepta spre Glinzendorf . Aceste coloane de infanterie erau precedate de o avangard? de 10 batalioane, condus? de Feldmarschalleutenant Radetzky, sus?inut? de 10 escadroane de husari. In fine, a treia coloan? se afla la stanga infanteriei ?i era format? din nu mai pu?in de 30 de escadroane de cavalerie sub comanda Feldmarschalleutenant Nostitz, indreptandu-se spre Leopolsdorf . Austriecii inaintau oarecum in dezordine ?i cu foarte mult? g?l?gie, in ciuda directivelor clare care cereau lini?te deplin? pentru ca ordinele s? poat? fi auzite. Preg?tirile lor au sc?pat practic neobservate, colonelul Lejeune, unul dintre aghiotan?ii ?efului de Stat Major Francez, Mare?alul Berthier , trimis in recunoa?tere, avand oarecare dificult??i in a trece de pichetele austriece pentru a culege informa?ii. ^[47]

Cu toate acestea, francezii lui Davout se preg?teau la randul lor de atac, cu puternica divizie Friant pe stanga, sus?inut? in e?alon secund de cea a lui Morand , in timp ce Puthod avea un regiment la Grosshofen, iar Gudin era cu divizia sa la Glinzendorf. Cavaleria francez?, 19 escadroane sub comanda lui Montbrun ?i 21 de escadroane sub comanda lui Grouchy , se afla pe dreapta. Prima ciocnire a avut loc in jurul orei 5 la Grosshofen, unde avangarda austriac? a lui Radetzky reu?e?te s? p?trund?, dup? ce d?duse peste cap avanposturile franceze, doar pentru ca Puthod, atacand frontal ?i Gudin atacand din flanc s? oblige for?ele austriece la o repliere rapid?. Urm?rit oarecum cu precau?ie de inamic, Radetzky a acoperit retragerea, dispunand brigada Provencheres intr-o linie puternic? de tiraliori, in spatele c?reia restul infanteriei era dispus in mase, sus?inut de cavalerie ?i artilerie. In jurul orei 6, austriecii se intorseser? de unde au plecat, cu pre?ul pierderii a 1 100 de oameni ?i sc?derii moralului trupelor. ^[48]

Auzind bubuitul tunurilor de pe flancul s?u drept, Imp?ratul Napoleon ?i-a intrerupt imediat micul dejun ?i s-a indreptat in grab? spre cartierul general al lui Davout, temandu-se c? Arhiducele Ioan de Austria a ajuns pe campul de b?t?lie cu ?Armata Austriei Interioare”. In urma Imp?ratului, s-au pus in mi?care la ordinul s?u intreaga Gard? Imperial? ?i diviziile grele Nansouty ?i Arrighi din Rezerva de Cavalerie. Atunci cand Imp?ratul a ajuns in acest sector al campului de b?t?lie, a putut ins? s? constate cu satisfac?ie c? austriecii se retr?geau ?i c? Arhiducele Ioan nu era in apropiere. Ca atare, Napoleon i-a reconfirmat lui Davout faptul c? dorea ca acesta s? ia cu asalt platoul ?i Markgrafneusiedl, dar, in loc s? dea un mare atac frontal, dup? cum ii ordonase ini?ial, Mare?alului i se ordon? s? trimit? dou? divizii intr-un asalt frontal in timp ce celelalte dou?, impreun? cu cavaleria ar fi trebuit s? traverseze raul Russbach in aval ?i s? ia cu asalt panta lin? a platoului, lovind astfel flancul inamic. Punerea in practic? a acestor noi ordine de atac necesita reorganizarea trupelor ?i construirea unui pod pentru artilerie peste Russbach, fapt ce intarzie atacul francez cu circa dou? ore. Intre timp, Napoleon se indreptase spre cartierul s?u general, ordonand G?rzii ?i diviziei grele a lui Nansouty s? fac? stanga-imprejur, dar l?sandu-i lui Davout ca int?riri divizia de cuirasieri a lui Arrighi ?i o baterie de tunuri grele de 12 livre. Pe drumul s?u de intoarcere, Napoleon se opre?te s? se consulte cu generalul Oudinot , moment in care un obuz austriac explodeaz? in apropierea Imp?ratului. Ingrozit, Oudinot exclam?: ?Sire, se trage asupra statului major general!”, la care Imp?ratul r?spunde calm : ?Ei, in r?zboi, orice accident este posibil.” ?i apoi se indrept?, in uralele trupelor, c?tre micul dejun intrerupt de canonada de pe flancul drept. ^[49]

Aderklaa [ modificare | modificare surs? ]

In timp ce Rosenberg era impins inapoi, spre dreapta, Corpul I al lui Bellegarde inaintase la randu-i, conform ordinelor primite, iar comandantul austriac putuse constata cu stupefac?ie c? pozi?ia strategic? de la Aderklaa era neap?rat?. Satul reprezenta o pozi?ie defensiv? solid?, fiind protejat de un dig, ?i prezenta importan?? strategic? atat pentru francezi cat ?i pentru austrieci. Cu toate acestea, in timpul nop?ii, mare?alul Bernadotte luase ini?iativa iresponsabil? de a abandona pozi?ia, f?r? a cere permisiune ?i f?r? m?car a-?i anun?a mi?carea, invocand motivul c? flancurile sale ar fi fost prea expuse. Infanteria saxon? a lui Bernadotte, care nu cuprindea mai mult de 6 000 de oameni, fusese retras? la aproape 1 km sud-est de sat, cavaleria fiind dispus? pe stanga. Intre timp, Bellegarde ?i-a dispus for?ele intre Wagram ?i Aderklaa, iar, in dreapta sa, cele dou? divizii de grenadieri aveau suficient spa?iu pentru a se desf??ura, odat? ce ar fi ajuns in linie cu Bellegarde. In plus, toat? cavaleria lui Liechtenstein , mai pu?in un regiment, s-a pozi?ionat in linia a doua, intre Sussenbrunn ?i Wagram. Dandu-?i seama de inaintarea inamicului, Bernadotte ?i-a dispus artileria saxon? in fa?a infanteriei intr-o baterie de 26 de piese aranjate pe o singur? linie, care a inceput s? bombardeze Aderklaa pentru a impiedica desf??urarea austriecilor. Cu toate acestea, artileria austriac? din apropiere de Wagram a dezl?n?uit un redutabil foc de contrabaterie ?i in urm?toarele 3 ore nu mai pu?in de 15 piese saxone au fost scoase din lupt?. ^{[50] [51]}

In acela?i timp, aplicand ordinele primite in timpul nop?ii, Massena incepuse s? se apropie de Aderklaa cu trei dintre diviziile sale, aceea a lui Boudet r?manand la Aspern . In jurul orei 7:30, dandu-?i seama de pericolul iminent creat de inaintarea austriecilor, Imp?ratul Napoleon I il g?se?te pe Massena ?i urc? in tr?sura acestuia pentru consult?ri, ordonandu-i intr-un final s? recaptureze rapid Aderklaa. Cu toate acestea, mi?carea trupelor lui Massena a fost ingreunat? de sosirea primelor batalioane de grenadieri din divizia d’Aspre, astfel c? mar?ul diviziei Legrand a fost intarziat iar Molitor a fost primul care a f?cut jonc?iunea cu saxonii lui Bernadotte. Dandu-?i seama de miza ac?iunilor sale, Massena i-a ordonat lui Carra Saint-Cyr s? recucereasc? satul. ^[52] In momentul in care generalul a ezitat s? atace, c?utand punctul slab al localit??ii puternic ap?rate, Andre Massena i-a ordonat s? inceap? imediat asaltul. Ofensiva diviziei Carra St-Cyr a fost condus? de regimentele 24 u?or ?i 4 de linie, urmate de excelenta brigad? de gard? hesian?. La est, r?m??i?ele trupelor saxone ale lui Bernadotte impreun? cu r?m??i?ele diviziei Dupas , din acela?i Corp, au inaintat la randu-le in linie cu trupele lui Massena, pentru a ataca intre Aderklaa ?i Wagram. Dou? batalioane austriece s-au dispersat ?i au provocat dezordine in prima linie austriac?, fiind urm?rite de regimentele franceze 24 u?or ?i 4 de linie, care au p?truns cu impetuozitate in Aderklaa ?i au avansat pan? dincolo de localitate. Aici, ins?, oamenii lui St-Cyr au intalnit a doua linie a lui Bellegarde, solid format? in mase, francezii fiind nevoi?i s? se retrag? precipitat in interiorul localit??ii. Impreun? cu brigada hesian?, oamenii lui St-Cyr au incercat s? reziste pe pozi?ii, in ciuda faptului c? dreapta lor era acum descoperit?, dup? ce francezii ?i saxonii lui Bernadotte fuseser? opri?i. Cu toate acestea, Bellegarde nu a profitat de fragilitatea pozi?iei franceze ?i nu a ordonat imediat un contraatac general. ^[53]

De la postul s?u de observa?ie de lang? Baumersdorf , Carol supraveghease desf??urarea evenimentelor. Ca ?i in ajun, in timpul atacului ?Armatei din Italia”, el a intervenit personal pentru a-i opri pe fugari, ordonandu-i apoi lui Bellegarde s? recaptureze Aderklaa f?r? intarziere. In acest sector al campului de b?t?lie, austriecii aveau o superioritate numeric? semnificativ?: circa 44 000 contra 35 000 de francezi ?i saxoni. ^[53] Sus?inute de 3 batalioane de grenadieri ( Scovaud , Jambline , Brzeczinski ), dou? batalioane din regimentul 42 Erbach (Corpul I austriac) au atacat regimentele lui Carra Saint-Cyr, alungandu-le din sat, iar regimentul Klenau Chevaulegers ?i rezerva de cavalerie a lui Liechtenstein au ?arjat linia bateriei saxone. La inceput in retragere ordonat?, saxonii ?i francezii au sfar?it prin a o rupe la fug? in fa?a cavaleriei austriece, ^[53] dezastrul fiind evitat doar atunci cand Massena a ordonat o ?arj? salutar? a cavaleriei u?oare a lui Lasalle ?i Marulaz . Cavaleria francez? a ?arjat piesele de artilerie pe care austriecii se preg?teau s? le instaleze in fa?a localit??ii Aderklaa, punand tunarii pe fug?, inainte de a fi respin?i de cavaleria grea austriac?. ^[54]

In tot acest timp, saxonii, cat ?i francezii din divizia Carra St-Cyr s-au retras intr-o dezordine total?, impiedicand manevrele diviziei Molitor, care tocmai se preg?tea s? dea un nou asalt asupra satului Aderklaa. Pentru a degaja campul de b?t?lie in vederea asaltului lui Molitor, Massena a ordonat ca oamenii acestuia s? deschid? focul asupra saxonilor, pentru a-i dispersa. ^[54] Apoi, Molitor a trimis inainte brigada Leguay, int?rit? cu dou? batalioane din regimentul 67 linie, cu scopul de a pune st?panire din nou asupra satului. Cele patru batalioane care mai r?m?seser? din brigada Viviez au fost ins?rcinate cu sprijinirea atacului. V?zand cele dou? brig?zi izolate, f?r? protec?ie pe flanc, Liechtenstein ?i-a trimis cavaleria impotriva lor. Dispu?i in careuri, oamenii lui Molitor au suferit pierderi grele, dar au respins asaltul escadroanelor austriece ^[55] ?i, in jurul orei 9:45, francezii aveau din nou controlul asupra mult-disputatului sat Aderklaa, ins? cu pre?ul unor pierderi uria?e, unele surse afirmand c? francezii ar fi pierdut o treime din efective ?i c? Molitor ar fi r?mas doar cu circa 3 000 de oameni. ^[54] Austriecii, in schimb, dispuneau de rezerve importante in acest sector ?i cateva batalioane proaspete de grenadieri austrieci au reu?it s? resping? trupele lui Massena in afara localit??ii, in jurul orei 11:45, in timp ce restul Corpului I al lui Bellegarde se aliniase inc? din jurul orei 10 intre Wagram ?i Aderklaa iar rezerva de grenadieri, in forma?ie de tiraliori, extindea linia austriac? pan? in apropiere de Sussenbrunn . V?zand c? ?i oamenii lui Molitor au fost respin?i, mare?alul Massena i-a ordonat generalului Legrand s? i?i dispun? divizia pentru a acoperi retragerea restului trupelor. ^[54] In memoriile sale, Massena afirm? c? a recapturat satul ?i c? nu l-a abandonat decat la ordinul Imp?ratului, in jurul pranzului, ins? o astfel de versiune, neconfirmat? de alte surse, este pu?in probabil?, din moment ce Aderklaa ocupa o pozi?ie absolut esen?ial?, in plin centrul dispozitivului. ^[55]

Demiterea lui Bernadotte [ modificare | modificare surs? ]

In timp ce francezii luptau pentru pozi?ia esen?ial? de la Aderklaa, saxonii ?i francezii din Corpul al IX-lea al lui Bernadotte , cat ?i o parte din francezii lui Massena , erau in plin? retragere dezorganizat?, in direc?ia Raasdorf . Aici, primii fugari, in frunte cu un Bernadotte care galopa in randul gloatei dezorganizate, ignorand procedura militar? care cerea comandantului s? depun? toate eforturile pentru a ralia trupele, l-au intalnit pe Napoleon in persoan?. Pe lang? manevrele absolut neinspirate din ziua de 6 iulie, se pare c? ^[56] , in seara precedent?, Bernadotte ar fi declarat in public c? Napoleon a condus prost atacurile din seara de 5 iulie ?i s-ar fi l?udat chiar c? el insu?i, dac? ar fi fost comandant in locul Imp?ratului, ar fi utilizat o ?manevr? ?tiin?ific?” pentru a invinge, f?r? dificult??i ?i aproape f?r? lupt?, armata inamic?. Atunci cand cei doi oameni s-au intalnit, Napoleon l-ar fi intrebat pe Bernadotte dac? retragerea face parte din ?manevra ?tiin?ific?” despre care vorbea. Bernadotte ar fi incercat in zadar s? se justifice, ins? Imp?ratul l-a demis pe loc, spunandu-i: ?Un incompetent ca dumneavoastr? nu imi este de folos.” ^[56] Cat despre saxonii lui Bernadotte, doar cavaleria ?i o parte din artilerie mai erau opera?ionale; infanteria saxon?, destul de slab antrenat? ?i cu pu?in? experien??, luptase totu?i cu mult? bravur?, dar suferise pierderi uria?e ?i era complet demoralizat?, nemaiputand s? joace niciun rol pentru tot restul zilei. ^[57]

Atacurile lui Klenau ?i Kollowrat [ modificare | modificare surs? ]

Pe lang? situa?ia dificil? din partea central-stang? a dispozitivului s?u, Napoleon urma s? fie confruntat cu o situa?ie ?i mai grav? pe stanga. In urma planului general de a lua armata francez? in dubl? inv?luire, trasat de arhiducele Carol in seara precedent?, intre orele 7:30 ^[58] ?i 8 ^[55] diminea?a, cu peste trei ore intarziere, Corpurile III ?i VI ?i-au f?cut apari?ia pe dreapta armatei austriece. Kollowrat ?i-a dispus brig?zile Corpului III pe dou? linii intre Sussenbrunn ?i Breitenlee , amenin?and flancul stang al armatei franceze, ap?rat in acest sector numai de divizia Legrand ?i de escadroanele lui Lasalle ?i Marulaz . Manevrele de pozi?ionare ale lui Kollowrat au fost definitivate in jurul orei 9:30, atunci cand flancul stang al acestuia a intrat in contact cu divizia de grenadieri a lui Prochaska, din Corpul de Rezerv?. Astfel, chiar cu flancul asigurat, Kollowrat a r?mas pe loc, din lips? de ordine ^[59] . La sud de Breitenlee, pe o u?oar? ridic?tur?, generalul austriac a plasat trei batalioane, un regiment de ulani ?i o baterie ecvestr?, al c?rei foc a impiedicat orice mi?care a lui Massena impotriva satului. Ducele de Rivoli a fost constrans s? se replieze c?tre Neu Wirthaus . ^[55]

Mai la sud, Klenau a pornit de la Leopoldau in jurul orei 7:30 ?i s-a desf??urat intre Breitenlee ?i Hirschstetten . Avangarda sa, comandat? de generalul Vincent, alc?tuit? din patru batalioane ?i opt escadroane, a respins avanposturile diviziei Boudet , singura divizie din Corpul lui Massena care se mai afla in acest sector. Klenau ?i-a mutat artileria in prima linie pentru a cople?i cu focul acesteia batalioanele franceze ?i trupele grenzer ale generalului maior Vecsey au recucerit Aspern , pierdut in ajun. Ini?ial, Boudet a incercat s? reziste, luand decizia neinspirat? de a trimite o baterie de zece piese inainte pentru a bara calea austriecilor, dar husarii austrieci au capturat imediat aceste tunuri. Cu toate c?, printr-o ?arj? curajoas? a regimentului 56 de linie, francezii au reu?it s? recupereze tunurile, curand acest regiment, puternic bombardat de cele 64 de piese de artilerie ale lui Klenau ?i lipsit de cai cu care s? transporte piesele, a trebuit s? dea inapoi ?i astfel austriecii au putut p?stra tunurile lui Boudet ^[59] . In ciuda tirului bateriilor grele franceze de pe insula Lobau, austriecii ?i-au continuat inaintarea de-a lungul Dun?rii , iar Boudet s-a repliat treptat c?tre Essling , incercand s? reziste prin plasarea regimentului 93 de linie in spatele zidului cimitirului de la Aspern ?i a regimentul 3 u?or in localitatea Essling. ^[59] Ins? generalul francez, cople?it, nu a r?mas mult pe pozi?ii ?i ?i-a continuat replierea, cu o parte a for?elor sale inspre podul morii, iar cu cealalt? inspre Enzersdorf , pentru a proteja podurile de peste Dun?re. De aceast? dat?, de la o distan?? mai mic?, tirul bateriilor grele de 12 ?i 18 livre de pe insula Lobau a blocat inaintarea austriecilor ?i, pentru a nu se expune prea mult, Klenau ?i-a plasat trupele intre Aspern ?i Breitenlee ^[55] . Pozi?ia sa ii permitea acum fie s? loveasc? in dosul armatei franceze, fie s? atace podurile esen?iale spre Lobau, dar ordinele lui Klenau nu prevedeau o asemenea ac?iune ?i comandantul austriac, care nu avea contact direct cu Corpul III al lui Kollowrat ?i care oricum nu dispunea de mai mult de 14 000 de oameni, a r?mas fidel uzan?elor militare austriece care descurajau comandan?ii de Corp s? ia ini?iativa. Astfel, in afar? de amplasarea a dou? baterii, care au deschis focul asupra podurilor de la sud de Gross Enzersdorf ?i un atac timid, rapid respins, asupra capului de pod, Klenau nu a intreprins nimic. ^[60]

C?tre ora 10 diminea?a, pozi?iile austriece erau stabilite pe linia Aspern-Breitenlee- Aderklaa -Wagram, bifurcandu-se apoi c?tre est, cu Rosenberg in prima linie de-a lungul raului Russbach ?i Nordmann in linia a doua, iar cavaleria lui Nostitz prelungea linia pan? spre Obersiebenbrunn . In ciuda e?ecului atacului lui Rosenberg , in ciuda absen?ei arhiducelui Ioan ?i a intarzierii cu care a inceput ofensiva lui Klenau ?i Kollowrat, primele ?ase ore ale b?t?liei au intors balan?a in favoarea austriecilor, ins? Carol nu a ob?inut niciun succes decisiv. El a impins inapoi o mare parte din linia francez?, ins? nu a reu?it s? o str?pung?, iar o mare parte din trupele sale era deja angajat? in lupt? ^[61] . Acest moment propice pentru austrieci avea ins? s? fie irosit, in mare parte din cauza lipsei de ini?iativ? a comandan?ilor de Corp ?i mai ales din cauza incetinelii sistemului de comand? austriac, incapabil s? coordoneze opera?iuni pe un front de o asemenea lungime. ^[60]

Reac?ia francez? [ modificare | modificare surs? ]

De cealalt? parte, Napoleon , c?lare pe calul s?u alb, denumit Eufrat, observa indeaproape situa?ia, expunandu-se in mod constant bombardamentului inamic, care avea s? ucid? pe parcursul zilei nu mai pu?in de 26 de ofi?eri de stat major. Avand pozi?ia central? in condi?iile unui front din ce in ce in ce mai curbat, Imp?ratul ?i-a formulat cu calm ordinele. Comandantul ?Armatei din Italia”, prin?ul Eugene , care comanda centrul dispozitivului francez, manevrase deja din proprie ini?iativ?, men?inand Corpul lui Grenier pe un aliniament est-vest, in fa?a liniei Russbach ?i manevrand Corpul lui MacDonald cu fa?a spre vest, pentru a refuza s? expun? flancul inamicului, ceea ce a u?urat situa?ia general? a armatei. Primul ordin al lui Napoleon s-a indreptat c?tre Davout , care trebuia s? i?i intensifice atacul asupra stangii austriece iar, odat? ce va fi capturat Markgrafneusiedl , atacul general urma s? fie dezl?n?uit. Intre timp ins?, prioritatea Imp?ratului era de a-?i stabiliza flancul stang. In acest sens, Napoleon ii ordon? mare?alului Massena s? rup? contactul cu inamicul ?i s? i?i incoloneze trupele pentru a opera un contramar? spre sud ?i a-l ataca pe Klenau . Aceast? manevr?, efectuat? in apropierea numeroasei cavalerii a lui Liechtenstein , era foarte neobi?nuit? ?i extrem de dificil? ?i periculoas? pentru trupe formate in coloane de mar?. Pentru a proteja trupele lui Massena ?i a le ca?tiga spa?iu de manevr?, Imp?ratul ii ordon? mare?alului Bessieres , comandant al rezervei de cavalerie, s? lanseze o ampl? ?arj? de cavalerie in punctul nevralgic aflat intre linia lui Kollowrat ?i linia de grenadieri austrieci din rezerv?, adic? in apropierea localit??ii Sussenbrunn . Totu?i, ?arja de cavalerie nu putea decat s? ca?tige timp ?i in plus nu rezolva o problem? serioas?: deplasarea Corpului lui Massena spre sud insemna deschiderea unei enorme bre?e in linia francez?. Napoleon dispunea de int?riri proasp?t sosite pe campul de b?t?lie, Corpul lui Marmont ?i divizia bavarez? a lui de Wrede, pe lang? infanteria G?rzii Imperiale . Dar Imp?ratul nu voia s? arunce in lupt? aceast? valoroas? rezerv? ?i astfel alege o solu?ie extrem de neobi?nuit?: in loc s? inchid? bre?a din propria linie cu infanterie, decide formarea unei Mari Baterii de 100-112 piese de artilerie, care s? ?in? in ?ah orice mi?care a inamicului in acest sector. ^[62]

In jurul orei 11, Bessieres a considerat c? o ?arj? imediat? este necesar? dar, in ciuda calit??ii inalte a ofi?erilor ?i trupelor din rezerva de cavalerie, aceasta nu a putut fi organizat? decat in grab?. Totu?i, cu bravul Bessieres in frunte, c?l?re?ii francezi au pornit spre inamic. Mare?alul l?sase divizia de cuirasieri a lui St-Sulpice in rezerv? ?i se pare c? ordinele de a ?arja nu au parvenit cavaleriei din Gard? , astfel c? Bessieres a condus la atac doar puternica divizie grea a lui Nansouty , format? din 4 regimente de cuirasieri (2, 3, 9 ?i 12) ?i ambele regimente de carabinieri c?lare , nu mai pu?in de 4 000 de oameni condu?i de unul dintre cei mai renumi?i comandan?i de cavalerie grea ai epocii, generalul Nansouty. Trecand prin dreptul Imp?ratului, regimentele de cavalerie au lansat vivaturi puternice, inainte de a galopa spre inamic. Cu toate acestea, cavaleria francez? a fost intampinat? cu un redutabil foc incruci?at de artilerie, care a temperat elanul c?l?re?ilor, chiar inainte ca ace?tia s? intre in contact cu inamicul. Observand inaintarea indr?znea?? a trupelor lui Liechtenstein ?i Kollowrat , Bessieres a ?arjat imediat in spa?iul dintre aceste dou? Corpuri, f?r? a a?tepta concentrarea tuturor regimentelor. Primii care au intrat in contact cu inamicul au fost carabinierii din cele dou? regimente care formau brigada lui Defrance , pe care mare?alul i-a condus apoi spre dreapta, impotriva grenadierilor austrieci din rezerv?, dispu?i in mase sau in careuri, iar in urma lor, cuirasierii au reu?it s? treac? prin sabie un batalion austriac. Solicitat? de mare?al inc? de la inceput, cavaleria u?oar? a G?rzii, 4 escadroane de chevau-legers polonezi ?i 4 de van?tori c?lare , aproape 2 000 de s?bii, intr? cu intarziere in ac?iune ?i nu reu?e?te s? realizeze prea mult. Continuandu-?i ac?iunea, carabinierii c?lare se lovesc de masele compacte ale grenadierilor austrieci, pe care nu reu?esc s? le str?pung?, astfel c? incearc? s? ia cu ei o baterie capturat? in dreptul localit??ii Aderklaa . Dar, dezorganiza?i ?i obosi?i, carabinierii sunt respin?i de regimentele austriece Rosenberg Chevaulegers ?i Kronprinz Ferdinand Kurassier . Reveni?i pe pozi?iile ini?iale pentru a se reforma, francezii se preg?teau de o a doua ?arj?, pe care Bessieres avea de gand s? o lanseze f?r? intarziere, moment in care mare?alul a fost lovit de o ghiulea care i-a atins coapsa, d?ramandu-l de pe cal. Incon?tient, mare?alul este adus in spatele liniei ?i toat? lumea il crede mort. ?Aceast? nefericit? lovitur? de tun l?s? cavaleria f?r? ?ef in timpul celui mai important sfert de or? al zilei” , scria Savary in ?Memoriile” sale. ^[63] Luand comanda rezervei de cavalerie, generalul Nansouty nu i?i cunoa?te ordinele ?i decide incetarea opera?iunilor. Cavaleria francez? suferise pierderi grele, unii autori amintind pierderea a nu mai pu?in de 1 200 de cai, ^[64] din cauza artileriei inamice, a focului de muschet? ?i a ciocnirilor repetate cu cavaleria ?i infanteria austriac?, dar i?i indeplinise scopul principal, acela de a ca?tiga timp ?i spa?iu pentru desf??urarea Marii Baterii ?i pentru mar?ul spre sud al lui Massena. ^{[65] [66] [67] [68]}

Marea Baterie [ modificare | modificare surs? ]

In timp ce Bessieres i?i conducea escadroanele pentru a bloca inaintarea austriecilor, la ordinul Imp?ratului , generalul Lauriston supraveghea desf??urarea celei mai mari baterii din istorie pan? la acel moment. Aceast? baterie a intrat in ac?iune in jurul orei 11 ?i avea ca obiectiv s? goneasc? inamicul de pe pozi?ia dintre Aderklaa ?i Sussenbrunn . Era format? din artileria ecvestr? a G?rzii Imperiale , care a intrat prima in ac?iune ?i care cuprindea 6 baterii de tunuri de 6 ?i 8 livre ?i obuziere grele de 24 de livre, sub conducerea colonelului d'Aboville, urmate de artileria pedestr? a G?rzii, 4 baterii grele de cate 6 tunuri de 12 livre, sub comanda locotenent-colonelului Drouot . Acestora li s-a al?turat apoi artileria ?Armatei din Italia” ?i piesele grele bavareze de 12 livre. Piesele italiene, 40 la num?r, s-au plasat pe dreapta, in fa?a rezervei de grenadieri ai lui von Liechtenstein , Drouot, cu cele 24-36 de piese ale sale, in centru, in fa?a Corpului de armat? al lui Kollowrat iar d'Aboville pe stanga, cu 24 de piese. Astfel, aceast? Mare Baterie , indreptat? spre vest, era desf??urat? de-a lungul a aproape 2 kilometri, incepand din apropierea localit??ii Aderklaa ?i prelungindu-se pan? in dreptul localit??ii Breintlee . Pe m?sur? ce tunurile franceze ajungeau pe pozi?ie, deschideau focul imediat ?i, aflandu-se la o distan?? de doar 350 - 550 de metri fa?? de inamic, puteau in anumite sectoare s? trag? chiar cu mitralie, devastatoare pentru infanteria lui Kollowrat ?i Liechtenstein. Pe m?sur? ce tunurile franceze tr?geau, acestea inaintau, astfel c? Kollowrat a fost curand nevoit s? se replieze spre Breintlee. Artileria austriac? era in mare parte format? doar din tunuri u?oare de 6 livre sau medii de 8 livre ?i nu putea face fa?? unei contrabaterii prelungite. Cu toate acestea, 2 baterii grele austriece de 12 livre, aflate in fa?a localit??ii Wagram , la nici un kilometru distan?? de Marea Baterie francez?, au lansat un tir devastator, care a produs pierderi grele francezilor. Din cauza proximit??ii fa?? de linia austriac?, francezii incepuser? s? sufere ?i din cauza focului de muschet? ?i curand echipajele de servan?i ale mai multor baterii au avut efectivele intr-atat reduse incat Napoleon a cerut voluntari din infanteria G?rzii pentru a inlocui servan?ii sco?i din lupt?. De asemenea, duelul intens de artilerie a aprins culturile inalte de porumb ?i mul?i dintre r?ni?i, austrieci ?i francezi, au ars de vii. ^{[69] [70]}

In acest timp, trupele conduse de Massena , mai pu?in divizia Boudet , s-au putut incolona pentru a m?r??lui spre sud, direct spre flancul lui Klenau , aflat intr-o pozi?ie avansat? in spatele liniei franceze. Generalul austriac putea amenin?a podurile esen?iale spre insula Lobau sau lovi in spatele liniei franceze, dar, din lips? de ordine ?i considerand c? nu are destui oameni pentru o asemenea intreprindere, se oprise ?i se mul?umea s? bombardeze capul de pod spre Lobau. Pentru a il ataca, Massena trebuia s? parcurg? nu mai pu?in de 8 kilometri, trecand in coloan? de mar? prin fa?a Corpului de armat? austriac al lui Kollowrat , int?rit de rezerva de cavalerie a lui Liechtenstein . Aceast? manevr? era extrem de periculoas?, dar Massena era unul dintre cei mai experimenta?i comandan?i de pe campul de b?t?lie ?i beneficia de existen?a unor culturi inalte de porumb, care ascundeau par?ial manevrele. Pentru a proteja mar?ul coloanei sale, Massena ?i-a dispus o parte din cavaleria u?oar? pe dreapta, intre coloan? ?i austrieci ?i a primit drept int?riri divizia de cuirasieri a lui Saint-Sulpice . Restul cavaleriei u?oare, brigada lui Marulaz, se afla in frunte pentru a deschide drumul. ^[71] Pe m?sur? ce inainta, artileria francez? deschidea focul, inainte de a i?i schimba pozi?ia iar infanteria era e?alonat? pe regimente, batalioanele formand careu atunci cand cavaleria inamic? se apropia prea mult, doar pentru a-?i relua apoi mar?ul. ^[72] Astfel, par?ial ascun?i de culturile de porumb, in afara razei focului de muschet? austriac, dar sub bombardamentul constant al artileriei acestora, solda?ii francezi au inaintat spre sud, f?r? ca austriecii s? incerce vreo ac?iune major? care s? ii impiedice, cu excep?ia unui singur atac de cavalerie, rapid respins. In jurul orei 12, elementele din fruntea diviziei Legrand ajungeau in apropierea localit??ii Essling , putand vedea deja inamicul. ^[71]

Atacul lui Davout asupra Markgrafneusiedl [ modificare | modificare surs? ]

De cealalt? parte a campului de b?t?lie, dup? ce oprise atacul lui Rosenberg ?i il respinsese in spatele raului Russbach, Davout ?i-a preg?tit ofensiva in conformitate cu deciziile luate de Imp?rat in timpul nop?ii. Pentru acesta din urm?, pozi?ia de pe platou era una esen?ial? ?i capturarea ei era deci o prioritate absolut?. Cu toate c? Davout dispunea de for?e mult superioare numeric, Rosenberg avea totu?i avantajul unei cavalerii mai numeroase ?i unei pozi?ii foarte solide: satul Markgrafneusiedl , care domina aceast? parte a platoului, era format din case solide de piatr? ?i cuprindea o serie de cl?diri mari, printre care o biseric? dezafectat? cu un turn p?trat, inconjurate de un ?an? ?i vechi lucr?ri de terasament, cat ?i o m?n?stire ?i o moar?, aflate mai jos, la baza platoului. Singurul punct nevralgic era pe stanga lui Rosenberg, unde platoul cobora intr-o pant? lin? spre sud-est. Devreme, in timpul dimine?ii, Imp?ratul ordonase ca o mi?care de flancare s? aib? loc pe aici. Cele patru divizii ale lui Davout trebuiau s? cucereasc? pozi?ia-cheie reprezentat? de Markgrafneusiedl ?i in?l?imile care dominau satul. Elementul principal al sistemului defensiv austriac era turnul p?trat, inconjurat de vechi tran?ee care serviser? odinioar? pentru ap?rarea impotriva cavaleriei maghiare. Ins?, de?i lucr?rile de terasament nu erau des?var?ite, bateriile austriece, plasate in spatele ridic?turilor de p?mant, dominau campia Marchfeld. ^{[73] [74]}

Planul lui Davout era simplu: artileria sa, sus?inut? de o parte din cea din Corpul II, i?i va concentra focul incruci?at impotriva satului. Erau in total intre 93 ^[75] ?i 114 ^[76] piese (num?rand ?i cele 32 de piese provenite de la regimente), dintre care 8 de 12 livre ?i 25 de 8 livre, calibre superioare fa?? de majoritatea pieselor austriecilor. Intre timp, diviziile Gudin ?i Puthod urmau s? atace dinspre Grosshofen , obligandu-l pe Rosenberg s? le confrunte. Aceasta va permite diviziilor lui Friant ?i Morand s? flancheze pozi?ia prin dreapta, in punctul nevralgic unde platoul coboar? spre sud-est. Infanteria urma s? fie protejat? pe flancul drept de cavaleria u?oar? a lui Montbrun ?i de dragonii lui Grouchy ?i Pully . Aceste escadroane trebuiau s? resping? cavaleria austriac? ?i, dac? era posibil, s? incercuiasc? prin spate pozi?iile lui Nordmann ?i Rosenberg de pe platou. Divizia de cuirasieri a lui Arrighi r?manea in rezerv? intre Glinzendorf ?i Grosshofen. ^[75]

Pentru a face fa?? acestui atac, Rosenberg fusese int?rit de avangarda lui Nordmann ?i de divizia de cavalerie a lui Nostitz, ins? Corpul IV, de sub comanda sa, suferise pierderi in atacul dat in zori, iar generalul austriac nu se putea baza pe sprijinul Corpului II. Hohenzollern trebuia de acum inainte s? reziste pe o zon? intins? a platoului sub focul de artilerie al lui Oudinot ?i amenin?area celor trei divizii ale sale, preg?tite s? inceap? asaltul. ^[75] Rosenberg i?i exprimase in mod clar rezervele cu privire la capacit??ile Corpului s?u, 18 500 de infanteri?ti cu 60 de piese de artilerie, de a rezista pe pozi?ii, dar arhiducele Carol nu a putut decat s? ii ofere asigur?ri c? arhiducele Ioan va sosi in timp util pentru a-l sus?ine. ^[74]

In jurul orei 9, bombardamentul pozi?iilor austriece a inceput. La efectul tirului s-a ad?ugat cantitatea mare de fum degajat? de atat de multe guri de foc, care a disimulat preparativele franceze de atac. La Leopolsdorf , Montbrun a traversat raul Russbach ?i a avansat spre Obersiebenbrunn , de unde a izgonit escadroanele lui Frohlich. In stanga sa, cele dou? divizii de dragoni protejau inaintarea lui Morand ?i Friant, care au putut astfel traversa la randul lor raul. C?tre ora 10, Davout a considerat c? dispozitivul s?u se afla pe pozi?ii ?i a ordonat un atac general. ^[75] Dup? ce a traversat raul Russbach, Friant, cu Morand in dreapta sa, ?i-a inceput manevrele pentru a inv?lui satul Markgrafneusiedl. Astfel pozi?ionate, cele dou? divizii de infanterie ?i cavaleria francez? blocau drumul spre Marchegg , de unde Rosenberg sperase mereu s? vad? inaintand coloanele arhiducelui Ioan . V?zand mi?carea de inv?luire a francezilor, Rosenberg ?i-a repozi?ionat trupele. Solda?ii din a doua linie au fost plasa?i perpendicular fa?? de linia intai, jonc?iunea dintre cele dou? avand loc in dreptul turnului. Aceast? a doua linie era compus? in principal din batalioanele lui Nordmann, greu incercate cu o zi in urm?. Pe campie, cavaleri?tii lui Nostitz, ataca?i de dragonii lui Grouchy ?i Pully, s-au retras pe platou, spre extrema stang? a trupelor austriece. Cele trei divizii ale Corpului IV trebuiau s? p?zeasc? platoul dintre turn ?i aripa stang? a Corpului lui Hohenzollern. Rosenberg ?i-a int?rit pozi?iile din jurul turnului cu o baterie de 12 livre, sperand s? atenueze loviturile pe care artileria francez? continua s? le administreze batalioanelor sale deja epuizate. ^[75]

Atacul frontal francez a fost cel care a deschis ac?iunea, opunand diviziile Puthod ?i Gudin celor 3 brig?zi austriece sl?bite, int?rite de regimentul 3 Erzherzog Karl ?i de batalionul Landwehr Unter dem Manhartsberg . Lupta pentru Markgrafneusiedl, scopul principal al atacului frontal, a fost deosebit de sangeroas? iar generalul austriac Peter Vecsey i?i va pierde via?a incercand s? apere pozi?ia. Odat? ce artileria francez? a lui Davout ?i Oudinot a reu?it s? reduc? la t?cere piesele austriece plasate in fa?a localit??ii, cu Mare?alul Davout in frunte, diviziile Gudin ?i Puthod s-au pus in mi?care ?i, apropiindu-se de localitate, au fost intampinate cu un foc de muschet? sus?inut. Cu toate acestea, cele dou? divizii ?i-au continuat inaintarea ?i au intrat in sat, Gudin fiind ins? r?nit in aceast? ac?iune ?i Davout avand el insu?i calul omorat sub el. Respin?i, austriecii s-au regrupat imediat pe in?l?imile din dreptul ora?ului, in jurul turnului p?trat, unde era amplasat? bateria grea de 12 livre iar Gudin ?i-a trimis tiraliorii impotriva lor. ^[77] In acest timp, spre est, celelalte dou? divizii franceze i?i incepuser? atacul din flanc. Morand, desf??urat pe dou? linii, cu regimentele 13 u?or ?i 17 de linie in frunte, a ajuns pe creasta platoului, dar aici a fost intampinat cu foc sus?inut ?i cele dou? regimente regulate ale brig?zii Mayer, 4 Hoch und Deutschmeister ?i 49 Kerpen , sus?inute de 8 escadroane de husari din regimentul Erzherzog Ferdinand , au lansat imediat o contraatac. ^[78] Martor al dificult??ilor intampinate de Morand, Friant l-a sprijinit cu cele dou? regimente ale brig?zii Gilly , care au lovit flancul austriecilor. Incercand s? i?i ralieze trupele, generalul Nordmann a fost r?nit mortal de un glonte, fiind descoperit intr-un tran?eu de c?tre francezi, iar austriecii au fost respin?i pe pozi?iile lor ini?iale. Friant a angajat in cele din urm? intreaga sa divizie ?i a reu?it s? se men?in? pe platou. Acest succes a marcat un moment de turnur? in cadrul luptelor din acest sector al campului de b?t?lie. ^{[77] [79]}

La randul lor, ceva mai la vest, Gudin ?i Puthod reu?eau s? inainteze, in ciuda contraatacurilor inver?unate ale r?m??i?elor brig?zii lui Riese si a regimentelor Chasteler, Bellegarde ?i Beaulieu. De altfel, comandantul brig?zii, generalul-maior Riese nu s-a ar?tat deloc la fa?a locului pe tot parcursul zilei, fapt ce nu putea decat s? adanceasc? dezn?dejdea austriecilor. Spre amiaz?, Friant a inaintat la randul s?u spre pozi?ia turnului p?trat, intorcand flancul austriac. Cu toate acestea, rezisten?a opus? de austrieci a fost remarcabil? iar Rosenberg s-a regrupat intr-o nou? linie pe platou, la nord-est de turn, lansand contraatacuri repetate care au incetinit inaintarea francez?. In aceste momente hot?ratoare, Davout i-a ordonat lui Arrighi s? lanseze o ?arj? care s? sparg? linia inamic?. Cu toate acestea, ?arja a fost organizat? in grab? ?i f?r? tragere de inim?. In plus, cuirasierii lui Arrighi de Casanova, care il inlocuise pe excelentul d'Espagne , ucis la Aspern-Essling , trebuiau s? ?arjeze in pant?, ^[78] pe care trebuiau s? o urce in dreptul localit??ii Markgrafneusiedl, de?i ar fi trebuit probabil trimise pe flancul drept, pentru a-l int?ri pe Grouchy. Conform raportului generalului Arrighi, acesta a urcat platoul in fruntea a dou? escadroane formate in coloan?, ajungand in mijlocul baricadelor inamice, teren pe care i-a fost imposibil s? formeze in linie vreun escadron. In plus, austriecii au avut destul timp pentru a se forma in caree. ?arjele diviziei a 3-a de cavalerie grea nu au dat astfel niciun rezultat ?i s-au soldat cu pierderi grele, aproape 300 de oameni ?i tot ata?ia cai. Intor?i la baza platoului, cuirasierii au fost reforma?i de generalul de brigad? Bordessoule , in timp ce Arrighi, furios, a plecat s? il caute pe mare?alul Davout, pentru a protesta impotriva ordinelor primite. ^[80]

Era miezul zilei ?i intreaga arip? stang? a austriecilor risca s? se pr?bu?easc?, dar, in aceste momente, sose?te in mod salutar arhiducele Carol cu int?riri. Acesta l?sase temporar comanda aripii drepte a armatei arhiducelui Ludovic ?i se indreptase c?tre sectorul lui Rosenberg, aducand cu el int?riri din Corpul II al lui Hohenzollern: 5 batalioane din regimentele 57 Joseph Colloredo ?i 15 Zach , o baterie de 6 livre; cat ?i din rezerva de cavalerie: 4 escadroane de husari Hesse-Homburg ?i regimentul Hohenzollern Kurassier . Infanteria a int?rit pedestrimea epuizat? a lui Rosenberg iar cavaleria s-a al?turat c?l?re?ilor lui Nostitz, in apropiere de Obersiebenbrunn , unde li s-a ordonat s? ?arjeze, intai pentru a alunga cavaleria francez? ?i apoi pentru a c?dea asupra infanteriei. Astfel, marea confruntare de cavalerie a b?t?liei avea s? aib? loc, opunand cele peste 40 de escadroane ale lui Nostitz cavaleriei franceze conduse de Montbrun ?i Grouchy. Mai intai, c?l?re?ii austrieci s-au aruncat asupra celor 9 escadroane ale lui Montbrun, iar brigada austriac? Wartensleben, husarii Blackenstein ?i O'Reilly Chevaulegers , a cople?it regimentul 7 de husari francez, indreptandu-se apoi spre cea de-a doua linie a lui Montbrun, care, in mod absolut surprinz?tor, a incercat s? resping? inamicul cu o inutil? salv? de carabine. Linia francez? a fost imediat str?puns? ?i austriecii au capturat 10 piese de artilerie ecvestr?. Dar in aceste momente Montbrun, care p?strase o rezerv?, a trimis van?torii c?lare din regimentul 12 frontal iar regimentul 11 van?tori c?lare a lovit flancul c?l?re?ilor u?ori O'Reilly , in timp ce Grouchy a sosit la randul s?u ?i a lansat o puternic? contra?arj?. In lupta corp la corp ce a urmat generalii Nostitz ?i Rothkirch au fost r?ni?i ?i austriecii s-au retras precipitat s? se reformeze, l?sand in urm? tunurile pe care le capturaser?. Slab condus? ?i suferind din cauza inabilit??ii sale de a se organiza pentru ?arje in mas?, cavaleria austriac? a fost respins? cu pierderi mari ?i a trebuit s? se refugieze in spatele infanteriei, in jurul orei 13. Ca atare, f?r? a mai avea vreo speran?? de a putea rezista pe pozi?ii, Rosenberg a organizat o retragere treptat?, ordonat?, inspre Wendling-Hof. ^[81]

Marele careu al lui MacDonald [ modificare | modificare surs? ]

In timp ce Davout intorcea flancul armatei austriece, Napoleon urm?rea cu aten?ie manevrele acestuia. De?i distan?a fa?? de trupele Corpului III era apreciabil?, Napoleon putea distinge in mod clar turnul p?trat ce domina localitatea Markgrafneusiedl , iar, in jurul orei 13, fumul gros degajat de linia de pu?ca?i a mare?alului Davout ii indica Imp?ratului c? acesta a trecut de cl?dire. Pe stanga, acolo unde austriecii lansaser? cea mai semnificativ? amenin?are, mare?alul Massena , duce de Rivoli, reu?ise s? il imping? inapoi pe Klenau , stabilizand flancul stang. Pentru francezi ?i alia?ii lor, era momentul atacului final. ^[82]

Ini?ial, ?Armata din Italia” trebuia s? atace platoul intre Wagram ?i Baumersdorf , chiar in centrul dispozitivului inamic, in aceea?i zon? unde fusese respins? in ajun. Generalul MacDonald este ins?rcinat s? conduc? primul atac. De?i nu to?i autorii sunt de acord cu aceast? versiune, se pare c? scopul atacului lui MacDonald nu era acela de a sparge linia austriac?, ci de a-i impiedica pe ace?tia s? trimit? int?riri semnificative pe flancul stang, acolo unde ac?iona Davout. MacDonald primise int?riri in timpul nop?ii: divizia lui Broussier ?i astfel dispunea de circa 8 000 de oameni, imp?r?i?i in 23 de batalioane. ^[82] ?i se preg?tea s? inceap? asaltul atunci cand a primit ordinul de a inainta c?tre Aderklaa pentru a ocupa spa?iul ?inut de Marea Baterie. Oudinot ?i-a intins linia pu?in mai spre stanga pentru a acoperi spa?iul r?mas liber. Nemul?umit de faptul c? trebuia s? execute o manevr? pe care o considera a fi foarte complicat?, MacDonald s-a indreptat c?tre Imp?rat ?i a ajuns pe o m?gur? de unde putea urm?ri situa?ia de lang? Aderklaa. Atunci, el a in?eles decizia Imp?ratului ?i a ordonat ca patru batalioane s? avanseze in pas alerg?tor in spatele Marii Baterii ?i s? a?tepte restul trupelor. Sosit in centru, el ?i-a format regimentele sub focul artileriei austriece. Opt batalioane ale diviziilor Lamarque ?i Broussier s-au dispus pe dou? linii, ins?, v?zand cavaleria austriac? preg?tindu-se s? ?arjeze, MacDonald a ordonat celorlalte batalioane s? r?man? in coloan? ?i s? se dispun? in spatele celor dou? flancuri ale primelor dou? linii. ^[83] Divizia Seras s-a plasat in spate, inchizand astfel un careu gigantic, lung de peste 800 de metri ?i lat de circa 550 de metri. ^[82]

Teoretic, MacDonald putea conta pe sprijinul lui Bernadotte , ins? saxonii s?i s-ar fi dispersat rapid. Forma?ia foarte neobi?nuit? adoptat? de MacDonald nu era deci coloana des amintit? in literatur?, ci un careu, conceput astfel pentru c? era probabil ca aceste trupe s? fie atacate din trei p?r?i. De asemenea, contrar unui mit ce s-a n?scut despre aceast? ac?iune, forma?ia nu fusese adoptat? pentru c? trupele ar fi fost neexperimentate. Pentru a sus?ine atacul de infanterie, Marea Baterie, cat ?i piesele divizionare au inaintat spre inamic, intensificandu-?i tirul iar pe flancurile marelui careu s-a dispus divizia de cavalerie u?oar? a lui Sahuc din cadrul ?Armatei din Italia”, al?turi de cavaleria G?rzii , pe dreapta, iar pe stanga divizia de cavalerie grea a lui Nansouty . Spre amiaz?, MacDonald ?i marele careu se puseser? in mi?care in direc?ia Sussenbrunn , iar austriecii, v?zand aceast? enorm? mas? de oameni, cu stindardele desf??urate ?i tobele b?tand ?arja, sus?inut? de cavalerie ?i artilerie, au deschis focul cu toate piesele disponibile. Arhiducele Carol a ordonat manevre pentru a refuza inamicului flancul Corpurilor III ?i al celui de grenadieri . Artileria austriac? s-a men?inut mult timp in prima linie, nu mai pu?in de 15 piese fiind scoase din ac?iune de focul inamic, inainte de a se retrage in afara razei de ac?iune a muschetelor franceze. In ciuda pierderii a aproape jum?tate din efective (unii autori opineaz? c? i-ar mai fi r?mas doar 1 500 de infanteri?ti), MacDonald ?i-a continuat inaintarea, intrand in contact cu linia austriac?, pe care zdruncinat-o, f?r? a o putea sparge. ^[84] In aceste momente cruciale, General der Kavallerie Liechtenstein ?i-a trimis inainte toat? cavaleria disponibil? intr-o ?arj? masiv? menit? s? ca?tige timp pentru infanteria austriac?, aflat? sub o presiune imens?. Cu toate acestea, francezii reu?esc s? formeze rapid careuri ?i ?arja e?ueaz?, dar cavaleria francez? nu profit? de ocazie pentru a lansa o contra?arj?. Desf??ura?i prea in spate conform ordinelor comandantului lor, pentru a fi proteja?i de mitralia inamic?, oamenii lui Nansouty r?spund prea tarziu apelului lui MacDonald iar c?l?re?ii din Gard? ai experimentatului cavalerist Walther nu intr? deloc in ac?iune, comandantul r?spunzand c? ?Garda nu ac?ioneaz? decat la comanda Imp?ratului insu?i sau a comandantului nostru, Mare?alul Bessieres ”. Ins? Imp?ratul se afla departe de aceast? ac?iune, iar Bessieres fusese r?nit ?i se afla in spatele liniilor, astfel c? ocazia a trecut, f?candu-l pe Napoleon s? remarce cu dezgust c? este pentru prima dat? cand cavaleria il dezam?ge?te. Astfel, in jurul orei 14, marele careu al lui MacDonald a fost nevoit s? se opreasc?, generalul solicitand int?riri ^[82] ?i ad?postindu-?i oamenii intr-o adancitur? a terenului. ^[85]

Int?ririle nu au intarziat, Imp?ratul trimi?andu-i cei 5 000 de oameni din divizia bavarez? a lui De Wrede, care avea ordine s? ii u?ureze situa?ia lui MacDonald, avand permisiunea de a ac?iona a?a cum dore?te. Aceast? divizie de infanterie cuprindea ?i o baterie pedestr? de 6 livre, care a fost dispus? inaintea trupelor, cat ?i o brigad? de cavalerie ?i o baterie ecvestr?, care au participat la randul lor la ac?iune, intrand in contact cu inamicul de pe linia dintre Aderklaa ?i Sussenbrunn, in dreapta lui MacDonald. Austriecii se aflau ins? in plin? repliere ?i tot ce au putut face bavarezii a fost s? schimbe focuri de artilerie ?i sporadic tiruri de muschet?. In timpul acestei ac?iuni, generalul bavarez De Wrede a fost r?nit u?or de un glonte, ceea ce l-a f?cut pe acesta s? il roage pe MacDonald s? ii spun? Imp?ratului c? moare pentru el ?i c? i?i recomand? so?ia ?i copiii spre protec?ie. Generalul francez i-a r?spuns cu calm lui De Wrede c? ii va putea spune aceste lucruri el insu?i Imp?ratului ?i c? mai are timp s? ii mai fac? ?i al?i copii so?iei sale. Un al doilea e?alon de int?riri franceze, batalioanele ?Tinerei G?rzi”, era adus de unul din aghiotan?ii Imp?ratului, generalul Reille , care avea ins? ordine ?s? nu se implice in vreo aventur?”. Cu sus?inerea infanteriei din Gard?, bavarezii au capturat f?r? probleme Sussenbrunn. Dincolo de localitate, doar bavarezii au mai continuat urm?rirea in acest sector. Exist? o vie dezbatere printre speciali?ti cu privire la succesul sau e?ecul ac?iunii lui MacDonald, acesta putand fi judecat doar in func?ie de obiectivul concret al acestei ac?iuni, care, in sine nu este absolut clar. Dac? scopul atacului a fost de a sparge linia austriac?, atunci ac?iunea a fost un e?ec; in schimb, atacul a fost un succes, dac? a fost conceput drept o modalitate de a impiedica deplasarea de for?e spre flancul stang austriac, puternic amenin?at. ^{[84] [85]}

Atacul general ?i retragerea armatei austriece [ modificare | modificare surs? ]

In urma atacului lui MacDonald , Napoleon ordon? diviziei Pacthod a ?Armatei din Italia” s? cucereasc? pozi?ia de la Wagram , in timp ce Corpul XI al lui Marmont era adus inainte pentru a umple golul r?mas intre ?Armata din Italia” ?i Corpul lui Oudinot . In fine, divizia lui Durutte , trimis? spre sud-vest, in ajutorul lui Massena , capturase Breintlee . Comandantul Corpului II francez, generalul de divizie Nicolas Oudinot trecuse ins? deja din proprie ini?iativ? la atac in jurul orei 13, atunci cand observase c?, la dreapta sa, inaintarea lui Davout nu mai putea fi oprit?. F?r? a mai a?tepta deci ordinele Imp?ratului, bravul Oudinot s-a pus in fruntea trupelor, cu sabia in man?, conducandu-le inspre creasta platoului, unde era e?alonat Corpul II austriac al lui Hohenzollern , cu care schimbase tiruri de artilerie toat? diminea?a. Intr-o prim? faz?, Hohenzollern a rezistat pe pozi?ii ?i austriecii i-au intampinat pe francezi cu un intens tir de muschet? ?i de artilerie. Cu toate acestea, comandantul austriac a realizat c? nu poate r?mane pe pozi?ii, deoarece, in stanga sa, Rosenberg era in plin? retragere in fa?a lui Davout, care l-ar fi lovit curand in flanc in timp ce Oudinot il fixa pe pozi?ii. Nu f?r? oarecare dificult??i, Hohenzollern a inceput s? i?i extrag? trupele de pe pozi?ii, fiind nevoit s? trimit? 5 batalioane din linia a doua, cat ?i o serie de baterii pentru a-i incetini pe francezi. De partea cealalt?, Oudinot se afla in fruntea trupelor, conducandu-le spre Baumersdorf , unde brigada austriac? a generalului Hardegg rezista eroic. In timpul acestei ac?iuni, generalul francez a fost r?nit de dou? ori ?i calul i-a fost impu?cat sub el, dar oamenii s?i au reu?it s? imping? Corpul II austriac inspre Wagram , cucerind Baumersdorf. Artileria Corpului II francez, sub comanda generalului Seruzier, protejat? de brigada de cavalerie u?oar? a Corpului, sub comanda generalului Colbert , se desf??urase pe platou, bombardandu-i pe austriecii lui Bellegarde , afla?i in apropiere de Wagram. Francezii controlau acum cea mai mare parte a platoului ?i soarta b?t?liei era decis?. ^[86]

Pentru arhiducele Carol , b?t?lia era pierdut?. Deoarece nu prev?zuse nicio rezerv? de b?t?lie, cei circa 9 000 de oameni din Corpul V fiind l?sa?i in urm? ca rezerv? strategic?, austriecii nu mai puteau relua ofensiva. Dac? arhiducele ar fi r?mas pe pozi?ii, ar fi riscat s? fie martor la distrugerea propriei armate; ultima sa speran?? fusese sosirea celor 13 000 de oameni ai arhiducelui Ioan in spatele aripii drepte franceze, de?i aceste trupe nu erau unele de prim? man?. Arhiducele Ioan primise pe 2 iulie ordinul de a face o demonstra?ie impotriva trupelor franceze sta?ionate la Pressburg , doar pentru ca, pe 4 iulie s? primeasc? contraordine, reiterate pe 5 iulie , ordonandu-i-se s? se apropie de teatrul de opera?iuni de la Wagram. Pe data de 6 iulie , la ora 10 diminea?a, Ioan ajunsese la Marchegg , ins? artileria sa se afla in ariergard?. Arhiducele Ioan se aflase deci ini?ial destul de departe de campul de b?t?lie, dar, la inceputul dup?-amiezii, trupele sale nu se g?seau decat la 16 kilometri de locul de desf??urare a ostilit??ilor. Aici, urmand la liter? procedura militar? austriac?, arhiducele Ioan a ordonat solda?ilor s? se odihneasc? ?i s? i?i g?teasc? ra?iile, trimi?and totodat? o depe?? fratelui s?u, in care il asigura pe Carol c?, odat? cu sosirea artileriei, se va pune in mar? ?i va ajunge la Leopolsdorf cel tarziu la ora 17. Ceea ce Ioan de Austria nu ?tia era c?, la acea or?, soarta b?t?liei va fi deja cunoscut?. Primind depe?a, Carol a in?eles acest lucru ?i, observand turnura evenimentelor, a ordonat o repliere general? in jurul orei 14:30. Armata trebuia s? se retrag? c?tre Bisamberg , unde a?tepta Corpul V al lui Reuss ?i c?tre Wolkersdorf , in acela?i timp f?cand fa?? atacurilor franceze. Arhiducele Carol a transmis ?efilor de Corp informa?ia c? i?i stabile?te cartierul general la Stammersdorf , unde fiecare ?ef de Corp trebuia s? trimit? un ofi?er de leg?tur? la l?sarea nop?ii, pentru a primi noi ordine. ^{[86] [87] [88]}

In centru, Bellegarde l?sase o puternic? ariergard?, int?rit? de o divizie de cavalerie a lui Hohenzollern , pentru a men?ine pozi?ia de la Wagram ?i a-i intarzia pe francezi. Ace?tia, diviziile Pactod (?Armata din Italia”), Tharreau (Corpul II) ?i Garda Regal? Italian?, au atacat puternic frontal pozi?ia de la Wagram, in timp ce Durutte a luat cu asalt in?l?imile din dreptul localit??ii. Luptele din acest sector au fost deosebit de feroce, francezii pierzand un num?r foarte mare de oameni, in special din cauza focului de artilerie ?i a luptelor la baionet?. In acela?i timp, Corpul III austriac, Corpul de grenadieri ?i Corpul de rezerv? s-au repliat in bun? ordine, acoperindu-?i reciproc retragerea ?i beneficiind de pe urma unui important baraj de artilerie, masat? de generalul Smola. ^[89]

Pe stanga francez?, Massena, dup? ce salvase capul de pod, a in?eles c? Napoleon a dat lovitura decisiv? deoarece canonada se inte?ise in centru. In fa?a lui, comandantul austriac Johann von Klenau , se afla intr-o pozi?ie extrem de vulnerabil?, in condi?iile retragerii generale a celorlalte Corpuri austriece. Austriecii mai controlau inc? Essling , dar au fost puternic ataca?i de francezii din divizia Legrand . Primul atac francez, lansat de regimentul 26 u?or, a fost respins, moment in care Massena, aflat in continuare in faetonul s?u alb, s-a plasat in fruntea regimentului 18 de linie strigand: ?Scursurilor, ca?tiga?i 6 sous pe zi, iar eu valorez 600 000 de franci pe an ?i tot m? face?i s? v-o iau inainte!” Francezii au reu?it astfel s? cucereasc? Essling, dup? care Klenau a incetat s? mai reziste, retr?gandu-se rapid. Localitatea Aspern a c?zut f?r? ca austriecii s? incerce s? blocheze ofensiva, iar spre ora 15, Klenau i-a scris lui Carol c? se teme c? va avea loc un dezastru. ^[90]

Apoi, Massena a decis, din proprie ini?iativ?, s? ii resping? pe austrieci pan? la Bisamberg. Divizia Boudet a m?r??luit c?tre Kagran , sus?inut? pe partea dreapt? de cavaleria lui Marulaz , iar celelalte trei divizii, precedate de escadroanele lui Lasalle , au avansat inspre Leopoldau . Batalioanele Corpului VI austriac s-au dispus in mase pentru a pune cap?t acestei urm?riri. Sus?inu?i de focul unei baterii franceze, Marulaz ?i Lasalle s-au repezit c?tre inamic, str?pungand una din mase, apoi indreptandu-se c?tre a doua. In timp ce incerca s?-?i ralieze oamenii pentru cea de-a doua ?arj?, Lasalle s-a pr?bu?it, impu?cat in cap. Francezii il pierdeau pe cel mai faimos comandant de cavalerie u?oar? al epocii. Marulaz a preluat comanda escadroanelor sale ?i le-a raliat. Intre timp, sub protec?ia unui regiment de ulani , oamenii lui Klenau ?i-au reluat retragerea inspre Bisamberg. Decis s? r?zbune moartea lui Lasalle, Marulaz s-a adresat regimentului 8 de husari : ?Husari! Sunt 30 de ani de cand v? comand. Numele meu v? este cunoscut. Iat? inamicul. Nu v? dezmin?i?i de vechea voastr? valoare. ?arja?i, Marulaz este cu voi!” ^[91] Urma?i de trei regimente de van?tori c?lare , husarii s-au repezit c?tre inamic cu strig?te de ?Tr?iasc? Imp?ratul, tr?iasc? Marulaz!”. Austriecii au fost trecu?i prin sabie, ins? calul lui Marulaz s-a pr?bu?it, lovit de o ghiulea, iar generalul s-a r?nit la tibie. Un ofi?er din regimentul 3 de van?tori c?lare i-a oferit calul s?u. Marulaz s-a ridicat cu dificultate ?i a fost in cele din urm? constrans s? p?r?seasc? campul de b?t?lie. Generalul de brigad? Bruyeres s-a v?zut nevoit s? preia comanda a nu mai pu?in de dou? divizii de cavalerie. Acest episod a pus cap?t urm?ririi lui Massena, care a hot?rat c? nu mai era nevoie s? se expun? bateriilor austriece din Corpul V. In jurul orei 17, Klenau a reu?it s? i?i extrag? Corpul de armat?, retr?gandu-se prin defileul Langen-Enzersdorf ?i al?turandu-se astfel mi?c?rii generale de retragere. ^{[90] [92]}

In nordul campului de b?t?lie, Davout, Oudinot ?i Marmont au profitat de avantajul ob?inut. Hohenzollern a incercat s? restabileasc? o linie defensiv? la nord de Wagram, de-a lungul raului Russbach. Pentru a opri urm?rirea cavaleriei u?oare a lui Colbert, el le-a ordonat batalioanelor sale s? formeze careuri. Brigada lui Coehorn ?i regimentul 10 u?or au avansat ?i au atacat la baionet?. Opt sute de austrieci au c?zut in mainile oamenilor lui Oudinot, iar restul s-au repliat c?tre Wolkersdorf. ^[93] Francezii erau ins? epuiza?i fizic ?i psihic ?i nu au urm?rit decat cu incetineal?. In jurul orei 16, in jurul localit??ii Wagram, cateva zeci de solda?i francezi au intrat in panic? atunci cand cavaleria inamic? s-a ar?tat in apropiere. Fuga lor a fost oprit? atunci cand au intalnit infanteria G?rzii , format? in careuri, pentru a proteja cartierul general al Imp?ratului. O or? mai tarziu, s-a produs un alt moment de panic? ?i Garda a fost din nou nevoit? s? formeze careuri, atunci cand au ap?rut in spatele liniei franceze patrule c?lare ale arhiducelui Ioan. Acesta din urm? a fost ins? informat despre retragerea armatei austriece ?i s-a retras la randul s?u. ^[94]

La dreapta, Davout a urm?rit de asemenea trupele lui Rosenberg, a c?rui cavalerie c?uta s? protejeze retragerea. Beneficiind de sus?inerea artileriei, diviziile franceze i-au respins pe austrieci pan? la Auersthal ?i Bockfliess . In acest sat, solda?ii din regimentul 108 de linie au g?sit casele pline de solda?i austrieci in stare de ebrietate. Ace?tia au incercat s? se apere, ins? francezii nu le-au ar?tat nicio mil?: dou? sute de austrieci au fost omora?i iar al?i patru sute au fost lua?i prizonieri. La ora 18, acest episod a marcat sfar?itul luptelor de pe aripa dreapt?. ^[95] Singurul moment cand retragerea austriac? a p?rut s? fie amenin?at? a fost spre apus, atunci cand elemente din cavaleria grea a lui Nansouty , din cavaleria G?rzii ?i din cavaleria ?Armatei din Italia” au incercat s? blocheze retragerea Corpului III austriac. Austriecii au lansat imediat o contra?arj?, prin brigada lui Kroyherr, Kurassier Regiment 1 Kaiser , Kurassier Regiment 6 Moritz Liechtenstein , brigada u?oar? a lui Teimern, regimentul 1 de dragoni al lui Knesevich ?i regimentul 6 Rosenberg Chevaulegers . Cavaleria austriac? a lovit flancul celei franceze, obligand-o s? se retrag?, dar ac?iunea i-a dovedit lui Carol c? l?sase Corpul III prea expus, motiv pentru care i-a ordonat s? se retrag? mai rapid, pentru a ajunge in linie cu Corpul VI al lui Klenau. ^[96] In jurul orei 20, canonada se incheiase ?i doar cateva unit??i franceze au mai continuat urm?rirea, dar au fost ?inute la distan?? de ariergarda austriac?. Napoleon ca?tigase inc? o b?t?lie decisiv?, dar, de data aceasta, armata austriac? reu?ise s? se retrag? in ordine ?i r?manea capabil? de a continua lupta. Cu toate acestea, infrangerea de la Wagram il convinsese pe arhiducele Carol c? trebuie s? incheie pacea cat mai repede cu putin??. ^[94]

Dup? b?t?lie [ modificare | modificare surs? ]

Pierderile celor dou? armate [ modificare | modificare surs? ]

B?t?lia de la Wagram a fost una dintre cele mai sangeroase ale r?zboaielor napoleoniene , urmare a faptului c? ambele armate au concentrat o puternic? artilerie ?i c? b?t?lia s-a dat intr-o campie, f?r? prea multe obstacole naturale. Se estimeaz? c? artileriile celor dou? armate ar fi tras peste 90 000 de proiectile fiecare in timpul celor dou? zile de lupte. Wagram a marcat o schimbare major? in tactica armatei austriece, care a opus o rezisten?? incrancenat? ?i a c?rei imp?r?ire pe Corpuri de armat?, chiar dac? insuficient st?panit? ?i prost in?eleas?, a reu?it s? o impun? totu?i ca fiind un adversar redutabil. ^[97]

Cu toate c? buletinul ?Marii Armate” aminte?te de doar ?1 500 de mor?i ?i 3 000 sau 4 000 de r?ni?i”, in realitate, francezii au inregistrat pierderi semnificative: 5 generali (Duprat, Gauthier, Guiot de Lacour, Lasalle , von Hartitzsch), 238 de ofi?eri ?i peste 7 000 de oameni mor?i, cat ?i 37 de generali, 883 de ofi?eri ?i peste 25 000 de solda?i ?i grada?i r?ni?i. Se adaug? circa 4 000 de prizonieri, mul?i dintre ei dintre r?ni?i. Toate Corpurile franceze de armat? au avut pierderi grele, cu excep?ia Corpului XI ?i a diviziei bavareze, care nu au intrat in ac?iune decat in timpul retragerii austriece. ^[98] Pigeard ofer? cifre similare: 5 000 de mor?i, 28 000 de r?ni?i (dintre care aproape 2 000 de ofi?eri mor?i ?i r?ni?i), 3 000 pan? la 4 000 de prizonieri, cat ?i pierderea drapelelor batalionului 3 din regimentul 4 linie, al regimentului 24 u?or ?i al regimentului 106 de linie. ^[99] Naulet estimeaz? c? francezii ar fi pierdut 25 000 - 28 000 de oameni. ^[100]

De partea cealalt?, pierderile austriecilor sunt greu de estimat deoarece statele militare austriece au inregistrat doar diferen?a total? intre efectivele de pe 5 ?i cele de pe 11 iulie (51 626 de ofi?eri ?i solda?i), cifr? ce include luptele minore de dup? Wagram, cat ?i b?t?lia de la Znaim . Mul?i dintre ace?tia sunt solda?i disp?ru?i in timpul retragerii ?i luptelor de dup? b?t?lia de la Wagram. In cadrul b?t?liei de pe 5 ?i 6 iulie , austriecii inregistrat pierderi similare francezilor: 37 000 de mor?i ?i r?ni?i ?i 18 000 de prizonieri, dintre care cea mai mare parte erau r?ni?i. Mai exact austriecii au pierdut: 4 generali ( Nordmann , d'Aspre, von Wukassovich, von Vecsey), 120 de ofi?eri ?i 5 507 solda?i ?i grada?i mor?i, cat ?i 13 generali, 616 ofi?eri ?i 17 490 de solda?i ?i grada?i r?ni?i. Corpurile austriece din centru au inregistrat pierderile cele mai grele (circa 30% din efective) iar Avangarda lui Nordmann a pierdut circa 50% din efective. ^[98] Naulet vorbe?te despre 37 000 de oameni pierdu?i de austrieci, ^[100] in timp ce Hourtoulle estimeaz? c? 25 000 de oameni au fost sco?i din lupt?, cifr? la care trebuie ad?uga?i peste 20 000 de prizonieri. ^[101]

Urm?rirea francez? ?i armisti?iul [ modificare | modificare surs? ]

Armata austriac? invins? la Wagram ?i-a p?strat capacitatea de a lupta ?i o oarecare coeziune, in ciuda retragerii rapide pe care a trebuit s? o opereze, m?rturie stand numeroasele lupte de ariergard? pe care austriecii le-au dus pentru a incetini inamicul, in special cea de la Hollabrunn , unde Massena a intalnit o asemenea rezisten??, incat a trebuit s? suspende ostilit??ile ?i s? a?tepte int?riri. Cu toate acestea, francezii au reu?it s? repereze manevrele inamice de retragere in Boemia ?i generalul Marmont a manevrat excelent, anticipand retragerea arhiducelui Carol cu grosul for?elor austriece. Pe 10 iulie , odat? ajuns in contact cu inamicul la Znaim , Marmont ?i Corpul s?u de armat? de doar 10 000 de oameni aveau in fa?? peste 60 000 de austrieci, dar generalul francez, aplicand strategia napoleonian?, a atacat oricum, pentru a fixa armata inamic?, in speran?a c? va primi int?riri. Pozi?ia lui Marmont era una periculoas?, dar spre ora 10, mare?alul Massena se apropia cu int?riri, iar la ora 10 seara, Napoleon I a sosit pe campul de b?t?lie cu Garda Imperial? , iar in diminea?a zilei urm?toare francezii au primit int?riri importante. Realizand c? in curand armata francez? va putea alinia 84 000 de oameni, Carol a decis s? incheie armisti?iu, chiar dac? nu avea permisiunea imperial?. Cu toate c? Berthier ?i al?i comandan?i francezi au insistat ca ostilit??ile s? continue pan? cand monarhia Habsburgilor va fi fost distrus?, Napoleon a hot?rat s? accepte armisti?iul, spunand c? ?s-a v?rsat destul sange.” Pe data de 11 iulie 1809, spre ora 19, a intrat in vigoare acordul de incetare a focului. Devreme, in diminea?a zilei de 12 iulie 1809 , a fost semnat Armisti?iul de la Znaim , care privea doar aspecte militare ?i era incheiat pentru o durat? de doar o lun?. Campania de la Wagram se incheiase. ^[102]

Consecin?e [ modificare | modificare surs? ]

In aceea?i zi, Imp?ratul Napoleon I i-a ridicat la demnitatea de Mare?al al Imperiului pe generalii Oudinot ?i Marmont , dup? ce ii acordase aceea?i demnitate generalului MacDonald , pe campul de b?t?lie de la Wagram. A ad?ugat ins?, intr-o scrisoare privat? c?tre Marmont: ?Intre noi fie vorba, nu a?i realizat inc? suficient pentru a merita pe deplin alegerea mea.” ^[103] Acest eveniment a fost indelung comentat in randurile armatei franceze, care a formulat urm?toarea fraz?: ?Armata l-a numit pe Oudinot, Fran?a l-a numit pe MacDonald ?i prietenia l-a numit pe Marmont.” ^[104]

Dup? semnarea armisti?iului, arhiducele Carol ?i-a inaintat demisia pe 23 iulie , demisie acceptat? de Imp?ratul Austriei Francisc I , care l-a inlocuit cu Liechtenstein . Carol p?r?sind armata pe data de 30 iulie iar rela?iile cu fratele s?u erau mai proaste decat oricand, Imp?ratul considerand c?, prin semnarea armisti?iului, arhiducele s-a implicat inc? odat? in probleme politice care ii dep??eau autoritatea. Arhiducele Carol de Austria nu va mai primi niciodat? comanda unei armate. ^[105]

Cu toate c? ini?ial prev?zuse continuarea ostilit??ilor, Imp?ratul Francisc a realizat curand c? acest lucru ar fi echivalat cu sfar?itul monarhiei Habsburgilor. Chiar dac? armata austriac? luptase excelent pe 5 ?i 6 iulie, la Wagram ?i chiar dac? pierderile celor dou? armate fuseser? aproape egale, victoria lui Napoleon a zguduit puternic moralul austriecilor, increderea in victorie ?i dorin?a acestora de a continua lupta. Un raport al Prin?ului von Liechtenstein c?tre Imp?ratul Francisc I ar?ta c? disciplina armatei era in deteriorare, c? nu existau suficiente muni?ii, nici mijloace de transport ?i c? nici nu fuseser? preg?tite fortifica?ii pentru continuarea opera?iunilor, chiar dac? arhiducele Carol l?sase un plan de continuare a opera?iunilor pe bra?ul stang al Dun?rii , la vest de Viena . Ca atare, Francisc a acceptat termenii militari ai armisti?iului ?i, stabilindu-se o linie de demarca?ie, ambele armate s-au indreptat c?tre cantonamente. Pe data de 14 octombrie 1809 , dup? indelungi tergivers?ri ?i negocieri, austriecii au semnat Tratatul de pace de la Schonbrunn , care consfin?ea pierderi teritoriale semnificative pentru Imperiul Austriac, reducerea efectivelor armatei imperiale, obligativitatea alian?ei cu Imperiul Francez , cat ?i plata unei semnificative indemniza?ii de r?zboi. ^[106]

Campul de b?t?lie ast?zi [ modificare | modificare surs? ]

Terenul pe care s-au desf??urat b?t?liile de la Essling ?i Wagram a suferit importante transform?ri in dou? secole, mai ales din cauza proximit??ii fa?? de Viena ?i de asemenea din cauza amenaj?rii Dun?rii. Fluviul pe care l-a intalnit Napoleon in anul 1809 nu sem?na deloc cu cel de ast?zi. Foarte larg, cursul s?u trecea printre numeroase insule de diferite m?rimi, care astfel il fragmentau. In zilele noastre, fluviul m?soar? in medie 600 de metri l??ime, in timp ce in 1809, intre malul drept ?i cel stang era o distan?? de patru pan? la cinci kilometri, ins? insulele ocupau o mare parte din acest spa?iu. ^[107]

Spa?iul intins ?i deschis dintre Aspern ?i Essling practic nu mai exist?. Odat? cu dezvoltarea aglomera?iei vieneze, ruta care leag? cele dou? sate este incadrat? de case aproape pe toat? lungimea sa. Cu excep?ia celor dou? c?i ferate care traverseaz? campia Marchfeld, ea nu s-a schimbat aproape deloc pan? ast?zi. Majoritatea satelor din aceast? campie exist? ?i in zilele noastre, pu?in mai mari decat atunci, cu cateva excep?ii precum Deutsch-Wagram , care a devenit ora?. Raul March, care delimita in est campia, a devenit odat? cu trecerea timpului grani?a dintre Austria ?i Slovacia . De asemenea, turnul morii mai st? in picioare ?i ast?zi, ins? intre timp a fost reconstruit sub o form? cilindric?. ^[20] Campul de b?t?lie, cat ?i localit??ile Aspern, Essling, Kaiser-Ebersdorf ?i insula Lobau ad?postesc numeroase monumente, stele, pl?ci comemorative, cat ?i un remarcabil muzeu al b?t?liei, aflat in casa din localitatea Wagram ce a servit drept cartier general arhiducelui Carol . Biserica din aceast? din urm? localitate a servit ?i ca punct de observa?ie pentru trupele austriece, in timpul b?t?liei. ^[104] In localitatea Obersiebenbrunn s-a descoperit in anul 2004, in timpul unor c?ut?ri arheologice de alt? natur?, o groap? comun? francez?, in care au fost ingropa?i solda?i ai regimentului 64 infanterie. Comuna a a?ezat cu acea ocazie un monument pe acel loc, cu inscrip?ia Franzosen-Friedhof 1809 ^[108] .

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Materiale media legate de B?t?lia de la Wagram la Wikimedia Commons
• en Napoleonistyka - Battle of Wagram, 1809 Two days of competitive homicide.