한국   대만   중국   일본 
B?t?lia de la Marea Galben? - Wikipedia Sari la con?inut

B?t?lia de la Marea Galben?

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
B?t?lia din Marea Galben?
Parte din R?zboiul ruso-japonez Modificați la Wikidata
Crucișătorul Shikishima trăgând cu tunul în timpul bătăliei
Cruci??torul Shikishima tr?gand cu tunul in timpul b?t?liei
Informa?ii generale
Perioad? 10 august 1904
Loc Marea Galben?, in apropiere de Shandong
38°24′N 121°42′E  ( {{PAGENAME}} )  /  38.4°N 121.7°E
Rezultat Tactic neconcludent
Strategic victorie japonez?
Beligeran?i

Imperiul Rus
Conduc?tori
Marina Imperial? Japonez?

T?g? Heihachir?

Dewa Shiget?
Marina Imperial? Rus?

Wilgelm Vitgeft

Pavel Ukhtomsky
Efective
5 cuirasate
6 cruci??toare blindate
8 cruci??toare protejate
18 distrug?toare
torpiloare
6 cuirasate
4 cruci??toare protejate
14 distrug?toare
Pierderi
226 mor?i ?i r?ni?i
2 cuirasate grav avariate
1 cuirasat u?or avariat, 1 cruci??tor protejat u?or avariat
226 mor?i ?i r?ni?i
1 cuirasat grav avariat
5 cuirasate grav avariate
cateva nave internate in porturi neutre

B?t?lia de la Marea Galben? ( japonez? ?海海?; rus? Бой в Жёлтом море) a fost a doua b?t?lie naval? major? a r?zboiului ruso-japonez din 1904-1905 , purtat? la 10 august 1904 intre Marina Imperial? Rus? ?i Marina Imperial? Japonez? . In marina rus?, a fost denumit? B?t?lia din 10 august . [1] Rezultatul acestei b?t?lii navale a avut un impact decisiv asupra continu?rii luptei pe mare. B?t?lia a dejucat incercarea flotei ruse de la Port Arthur s? sparg? blocada japonez? ?i s? se uneasc? cu escadrila din Vladivostok , for?andu-i s? se intoarc? in port. Patru zile mai tarziu, B?t?lia de la Ulsan ⁠( en ) [ traduce?i ] a incheiat in mod similar ie?irea escadrilei Vladivostok, for?and ambele flote s? r?man? ancorate.

Premisele b?t?liei [ modificare | modificare surs? ]

Escadrila Pacific? a Marinei Imperiale Ruse , comandat? de amiralul Wilgelm Vitgeft ⁠( en ) [ traduce?i ] , a fost blocat? in Port Arthur de Marina Imperial? Japonez? la intrarea in golf, blocad? care a inceput la 8 februarie 1904, concomitent cu B?t?lia de la Port Arthur . La sfar?itul lunii iulie ?i inceputul lunii august, pe m?sur? ce armata imperial? japonez? a asediat Port Arthur, rela?iile dintre amiralul Vitgeft ?i viceregele rus Ievgeni Alekseiev s-au inr?ut??it din ce in ce mai mult. Viceregele Alekseiev, un fost amiral, a favorizat o ie?ire agresiv? pentru a permite Escadrilei I Pacific s? se uneasc? cu Escadrila Vladivostok ?i astfel s? creeze o for?? naval? suficient de puternic? care s? poat? lupta cu flota japonez?. Amiralul Vitgeft a crezut in flot? de intimidare, [2] care pur ?i simplu r?mane ancorat?, contribuind in acela?i timp cu o parte din armamentul s?u la b?t?lia terestr? ca fiind cea mai sigur? cale de urmat. De?i pasiv, preferin?a lui Vitgeft era de fapt mai in concordan?? cu doctrina marinei ruse [2] , care i?i concentra for?e in zon? (a?teptand sosirea Flotei Baltice, cunoscut? ?i sub numele de Escadrila a 2-a Pacific), suficient? s? conteste suprema?ia Marinei Militare Japoneze. Viceregele Alekseiev a trimis mesaj la Sankt Petersburg , iar ?arul Nicolae al II-lea a r?spuns c? imp?rt??e?te pe deplin opinia viceregelui.

Repet inc? o dat? hot?rarea mea neinduplecat? ca tu ?i escadrila ta s? p?r?se?ti Port Arthur. [3]

Amiralului Vitgeft i s-a ordonat s? navigheze imediat spre Vladivostok. [4] Confruntat cu un ordin imperial ?i riscand tribunalul militar, Vitgeft a executat ordinul. Pan? la ora 06:15, pe 10 august, amiralul Vitgeft, arborand steagul s?u pe cuirasatul ?arevici , a inceput s?-?i conduc? navele de lupt? afar? din port.

B?t?lia [ modificare | modificare surs? ]

Harta Port Arthur

Pentru a induce in eroare inamicul, Amiralul Vitgeft a f?cut o manevr? spre sud-vest pentru a-?i ascunde inten?ia real? de deplasare spre Vladivostok, prin care a reu?it s? intarzie concentrarea for?elor amiralului T?g? Heihachir? . [4] Cu toate acestea, amiralul T?g? fusese de mult preg?tit pentru o astfel de mi?care ?i i?i preg?tise flota pentru astfel de manevre. De?i mi?carea lui Vitgeft ii ca?tigase timp, T?g? a dat totu?i anterior ordine ca navele sale de lupt? s? se adune in rut? spre Vladivostok, in cazul in care amiralul Vitgeft urma s? se deplaseze pe aceast? rut?. Pan? la ora 11:00, era clar in ce direc?ie naviga flota lui Vitgeft: se indrepta spre larg. [5] Escadrila rus? era format? din cruci??toarele ?arevici , Retvizan , Pobeda , Peresvet , Sevastopol ?i Poltava , cruci??toarele protejate Askold , Diana , Novik ?i Pallada [6] ?i 14 distrug?toare. Scopul s?u principal a fost s? impiedice cu orice pre? transferul navelor ru?e?ti care au ie?it din blocad? in portul Vladivostok, ca s? nu aib? de infruntat o flot? inamic? reunit? ?i mai mare, dar ?i un nou fort de asediat.

Nava amiral Mikasa a amiralului japonez T?g?

Din punct de vedere tactic, Vladivostok era mai pu?in ap?rat decat Port Arthur ?i suferea de o lips? mare de c?rbune pentru nave, dar un nou asediu impotriva Vladivostok-ului ar fi presupus pentru flota japonez? o cerere suplimentar? de provizii, care ar fi afectat foarte mult flota imperial?. Singura cale de ie?ire din aceast? situa?ie a fost ca s? scufunde flota rus? in apele Port Arthur. In jurul orei 12:25, flotele cuirasate au realizat contact vizual la o distan?? de aproximativ 11 mile (18 km). Flota de lupt? a lui Vitgeft se indrepta spre sud-est cu 13 noduri (24 km/h), in timp ce T?g?, pe un curs de interceptare, venea dinspre nord-est cu 14 noduri (26 km/h). Flota sa era format? din cele cinci cuirasate supravie?uitoare ale Japoniei, Mikasa , Asahi , Fuji , Shikishima ?i cuirasatul de clasa a doua Chin Yen , cruci??toarele blindate Nisshin ?i Kasuga , precum ?i opt cruci??toare protejate, 18 distrug?toare ?i 30 torpiloare. In acest timp, cele patru cruci??toare ale viceamiralului Dewa ( Chitose , Takasago , Yakumo ?i Kasagi ) au ap?rut la vedere, apropiindu-se rapid dinspre sud cu 18 noduri (33 km/h), iar T?g? a incercat s? strang? flota amiralului Vitgeft intre cele dou? coloane japoneze. [7] [8]

Cuirasatul ?arevici

Imediat dup? ora 13:00, T?g? a incercat s? execute Manevra de barare a T-ului impotriva lui Vitgeft ?i a inceput s? trag? cu tunurile principale de la o distan?? extrem de mare, de peste 8 mile(13 km). [9] [10] Vitgeft, cu cuirasatul Retvizan , a r?spuns cu foc, dar raza de ac?iune a fost excesiv de mare pentru ambele p?r?i ?i nu s-au inregistrat lovituri reu?ite. T?g? ?i-a calculat gre?it viteza cand a incercat s? fac? manevra de barare a T-ul fa?? de inamic, iar Vitgeft pur ?i simplu a f?cut o intoarcere rapid? spre babord, ?i-a men?inut viteza ?i a m?rit raza de ac?iune fa?? de flota lui T?g?. In cateva minute, amiralul Vitgeft s-a indreptat din nou spre larg, iar mi?carea de cle?te a amiralului T?g? e?uase, deoarece cruci??toarele amiralului Dewa au trebuit s? se intoarc? rapid pentru a evita linia de lupt? a lui T?g? ?i astfel au rupt contactul, f?r? s? fi tras un foc. In timp ce T?g? a observat c? linia de lupt? a lui Vitgeft trecea rapid pe lang? a lui in direc?ie opus?, el a ordonat rapid fiec?rei nave de lupt? s? se intoarc? individual, ceea ce a pus cruci??toarele sale in frunte, dar acum paralel cu linia de lupt? a lui Vitgeft. [11]

La aproximativ 13:25, ?i din nou la o raz? de peste 8 mile (13 km), navele de lupt? ale lui T?g? au deschis focul asupra navei amiral a lui Vitgeft ?i cuirasatului Retvizan , lovindu-l pe acesta din urm? de 12 ori. In jurul orei 13:30, nava amiral rus a intors focul, eliminand comunica?iile lui T?g? cu dou? lovituri directe de obuze de 305 mm (12 ?oli) la aceast? distan?? extrem?. [11] Timp de aproape o jum?tate de or?, cele dou? flote de nave de lupt? s-au lovit reciproc, inchizandu-?i incet raza de ac?iune, pan? cand la 14:05 au ajuns la aproximativ 3,5 mile (5,6 km), moment in care ambele flote au inceput s? trag? cu tunurile secundare de 155 mm (6 ?oli). Pe m?sur? ce flotele continuau s? se loveasc? reciproc cu toate armele disponibile, nava amiral a lui T?g? incepea s?-?i simt? distrugerile ?i T?g? a incercat s?-?i intoarc? pu?in nava, din cauza loviturilor pe care le lua (a ajuns s? fie lovit? de 20 de ori) ?i a incercat urgent ca cuirasatele sale s? se angajeze pe linia de lupt? rus?. [12] Dar, cu radioul mut, a trebuit s? se bazeze pe semnale cu steag ?i pe releele radio de la navele de r?zboi inso?itoare.

Urm?rirea [ modificare | modificare surs? ]

Cruci??toarele japoneze au restabilit contactul cu linia de lupt? rus?, dar au fost alungate rapid de focul lor cu tunurile de 305 mm. Ambele flote de lupt? men?ineau aproximativ viteza 14 noduri, dar din nou, Vitgeft reu?ise s? treac? de T?g?, iar japonezii au fost for?a?i s? inceap? o urm?rire neinduplecat?. [13] Pan? la ora 14:45, nava amiral japonez? s-a apropiat la aproximativ 11 km de cuirasatul Poltava , care nu a putut s? men?in? viteza de 14 noduri a flotei din cauza problemelor cu motorul. Mikasa ?i Asahi au inceput curand s? loveasc? Poltava , inscriind mai multe lovituri reu?ite. Cu toate acestea, amiralul Ukhtomsky de pe cuirasatul Peresvet a observat situa?ia de pe Poltava ?i a ordonat diviziei sale s? se retrag? ?i s? ajute Poltava . Ru?ii inceput s? trag? foc concentrat de tun asupra cuirasatului Mikasa ?i Asahi . Odat? cu tragerea diviziei amiralului Ukhtomsky, impreun? cu reluarea luptei de c?tre Poltava , Mikasa ?i Asahi au inceput s? primeasc? prea multe lovituri ?i, la indemnul ?efului s?u de stat major, T?g? ?i-a folosit viteza superioar? pentru a rupe contactul, s-a deplasat inaintea flotei lui Vitgeft incercand s? restabileasc? contactul din nou cu inamicul in condi?ii mai favorabile. [14] Pan? la ora 15:20 tragerile a incetat. [15]

Deoarece navele de lupt? rupseser? contactul, amiralul Dewa cu cruci??toarele sale a incercat s? intre in ac?iune, cand deodat? navele de lupt? ruse?ti au deschis foc asupra lui. In jurul orei 15:40, un obuz de 305 mm a lovit cruci??torul lui Dewa, Yakumo , de la o raz? de ac?iune de peste 8 mile, care era cu mult in afara razei de ac?iune a tunurilor sale de 203 mm (8 ?oli). [15] Amiralul Dewa a decis s? nu-?i pun? in pericol cele patru cruci??toare ?i s? nu se angajeze in lupt? cu orice cuirasat rusesc.

Pan? atunci, doar cele 6 nave de lupt? ale lui T?g? (4 cuirasate ?i 2 cruci??toare blindate) urm?reau cele 10 nave de r?zboi ale lui Vitgeft (6 cuirasate ?i 4 cruci??toare). [15] Avand intuneric la doar 3 ore distan??, amiralul Vitgeft a crezut c? l-a sup?rat pe amiralul T?g? ?i c? il va pierde din urm? cand se va l?sa intunericul. T?g? ?tia ?i asta ?i a ordonat o vitez? de 15 noduri (28 km/h; 17 mph) pentru a ajunge pan? la cap?tul de coad? a flotei lui Vitgeft. Pan? la ora 17:35, navele de r?zboi ale lui T?g? s-au apropiat la o raz? de 3,5 mile de cuirasatul Poltava , din nou in urm?, ?i au deschis focul asupra ei. Amiralul Dewa a ap?rut, de asemenea, cu cruci??toarele sale, iar T?g? a ordonat tuturor navelor de lupt? ?i cruci??toarelor s? bombardeze Poltava , in speran?a c? va scufunda m?car un vas de lupt? rusesc. Cu toate acestea, comandantul rus, c?pitanul Ivan P. Uspenskiy de pe Poltava ?i membrii echipajului s?u au marcat mai multe lovituri pe nava amiral a amiralului T?g?. In acest moment, obuzele de pe Shimose inc?rcate in interiorul tunurilor de 305 mm au inceput s? se detoneze prematur in interiorul ?evilor tunurilor fierbin?i; sco?and din ac?iune un tun de 305 mm pe Shikishima la 17:45 ?i dou? tunuri de 305 mm pe Asahi la 18:10. Pan? la ora 18:30, T?g? avea inc? in ac?iune doar 11 dintre cele 16 tunuri ini?iale de 305 mm. [16]

Togo pred? conducerea luptei cuirasatului Asahi [ modificare | modificare surs? ]

Cuirasatul japonez Asahi

De?i raza de ac?iune a sc?zut la aproximativ 3 mile, tunurile bateriilor secundare de 155 ?i 203 mm erau inc? ineficiente, iar Poltava ?i Peresvet , de?i grav avariate, se aflau inc? pe linia de lupt? rus?. Pan? la ora 18:30, T?g? inc? avea probleme cu controlul focului tunului cuirasatului s?u; Shikishima ?i Asahi mai tr?geau spre Poltava avariat?, Fuji tr?gea in Pobeda ?i Peresvet , in timp ce nava amiral Mikasa se duela cu nava amiral rus? ?arevici . Nicio nav? de lupt? japonez? nu tr?gea asupra cuirasatelor ruse?ti Retvizan ?i Sevastopol , ceea ce le-a permis s? trag? liber spre Mikasa . [17]

Fiind doar la doar 30 de minute distan?? de c?derea intunericului, nava amiral japonez? Mikasa aproape c? nu mai era eficient? in lupt?, iar focurile tunurilor ruse?ti deveneau parc? tot mai precise ?i mai eficiente cu fiecare lovitur? de tun; nava amiral i-a f?cut semn cuirasatului Asahi s? preia lupta impotriva cuirasatului ruse?ti care conducea forma?ia rus?. [18]

In 10 minute dup? ce a fost eliberat de Asahi , amiralul T?g? a tras o salv? cu tunul de 305 mm in nava amiral rus? ?arevici , ucigandu-l instantaneu pe amiralul Vitgeft ?i personalul s?u care se afla in apropierea lui ?i blocand carma navei amiral. Explozia blocase timona intr-un viraj spre babord, suficient de ascu?it? incat ?arevici s-a inclinat peste 12 grade. Retvizan , care nu cuno?tea situa?ia de pe nava amiral, a urmat-o in siaj. Cand Pobeda a ajuns la punctul de cotitur?, ?arevici se balansa la 180 de grade ?i se indrepta inapoi in propria linie. F?r? niciun semnal care s? indice ce s-a intamplat, celelalte nave nu ?tiau c? ?arevici cu timona distrus? nu numai c? era sc?pat de sub control ?i f?r? amiralul s?u, dar era de fapt f?r? nimeni la comand?. [19]

Atac asupra cuirasatului Retvizan [ modificare | modificare surs? ]

Peresvet la ancor? in anul 1901

Prin?ul Pavel Ukhtomsky comandantul cuirasatului Peresvet ?i-a dat seama curand c? nava amiral nu mai particip? la lupt? ?i a incercat s? ob?in? controlul asupra escadrilei ruse. Dar un obuz japonez, a t?iat catargul cuirasatului Peresvet , impiedicand arborarea steagurilor de semnalizare ca de obicei; obligandu-i ca semnaliz?rile cu steaguri s? se dea de pe punte. Fiind astfel greu de v?zut, semnaliz?rile se pare c? a fost v?zute doar pe Sevastopol ; nicio alt? nav? mare ruseasc? nu a urmat comenzile lui Ukhtomsky. [20]

Cuirasatul Retvizan al c?rui c?pitan a fost r?nit in ac?iunea sa individual? curajoas? impotriva flotei japoneze

In acela?i timp, c?pitanul Eduard Schensnovici, comandand Retvizan , ?i-a intors imediat nava de lupt? c?tre linia de lupt? a lui T?g?, tr?gand direct in ea cu toate armele, in ciuda faptului c? avea prora inclinat? din cauza avariilor provocate de obuze. [21] Linia de lupt? a lui T?g? ?i-a mutat focul asupra cuirasatului Retvizan , in timp ce raza de ac?iune a sc?zut la mai pu?in de trei mile. Au fost atat de multe stropi de la obuze in jurul cuirasatului care ataca, incat tunarii japonezi nu au putut s?-?i regleze focul. Cu toate acestea, deoarece cuirasatul lui T?g? erau in deficien?? cu obuzele tunurilor de 305 mm ?i multe dintre tunurile sale principale erau deteriorate, el a ales siguran?a ?i, cu escadrila rus? impr??tiat?, a predat lupta cruci??toarelor ?i distrug?toarelor sale. [22]

Cand navele lui T?g? au inceput s? se intoarc?, au tras o ultim? salv?, lovind cuirasatul inamic cu mai multe obuze, dintre care unul l-a r?nit grav pe c?pitanul Schensnovici in stomac. Retvizan a lansat fum ?i a inceput s? se intoarc?, [23] dar cuirasatul pusese cap?t efectiv duelului dintre navele pre-dreadnought inamice ?i salvase nava amiral de la distrugere. [24] Nu a mai fost de ales decat s? renun?e la incercarea de a ajunge la Vladivostok ?i s? se intoarc? la Port Arthur. Chiar ?i acest lucru s-a dovedit imposibil de coordonat ?i multe nave au plecat singure.

Dou? ore mai tarziu, cea mai mare parte a flotei ruse a revenit la siguran?a relativ? a Port Arthur. Cinci cuirasate, un cruci??tor ?i zece distrug?toare s-au intors.

?arevici avariat, internat la Tsingtao

?arevici avariat ?i trei distrug?toare de escort? au navigat spre Kiaochou, unde au fost interna?i de autorit??ile germane. [25] [26] Cruci??torul Askold ?i un alt distrug?tor au navigat spre Shanghai ?i au fost, de asemenea, interna?i de autorit??ile chineze. Cruci??torul Diana a evadat spre Saigon, unde a fost internat de francezi . [26] Doar micul cruci??tor Novik a navigat spre est in jurul arhipelagului japonez pentru a incerca s? ajung? la Vladivostok . Cu toate acestea, pe 20 august, cruci??toarele japoneze au pornit in urm?rea sa au for?at nava s? e?ueze la Sahalin, unde a fost distrus? de echipaj dup? ce i-a implicat pe japonezi in B?t?lia de la Korsakov ⁠( en ) [ traduce?i ] . [27]

Analiza b?t?liei [ modificare | modificare surs? ]

B?t?lia de la Marea Galben? a fost prima confruntare major? din istoria naval? intre flotele moderne de nave de lupt? din o?el, a?a c?, cu excep?ia duelului de 20 de minute al amiralului T?g? cu navele de lupt? ale amiralului rus Stark de la Port Arthur, la 9 februarie 1904, atat Vitgeft, cat ?i T?g? erau noi in luptele moderne cu flote de cuirasate din o?el.

De?i amiralul Oskar Starck ⁠( en ) [ traduce?i ] fusese inlocuit de amiralul Stepan Makarov ⁠( en ) [ traduce?i ] la scurt timp dup? b?t?lia de la Port Arthur, Makarov, la randul s?u, a fost inlocuit de Vitgeft, in urma mor?ii lui Makarov in aprilie 1904, cand cuirasatul s?u Petropavlovsk a explodat ?i s-a scufundat in Marea Galben?, dup? ce a lovit o min?. [2] Dac? amiralul Starck ar fi r?mas la comand? in timpul b?t?liei de la Marea Galben?, amiralii T?g? ?i Starck s-ar fi intalnit in condi?ii egale, ambii avand aproximativ aceea?i experien?? de lupt? in ac?iunile cu flote de cuirasate. Dar for?a naval? pe care T?g? trebuia s? o intalneasc? la Tsushima in anul urm?tor nu era aceea?i tip de flot? de lupt? cu care s-a luptat in Marea Galben?. De?i amiralul Vitgeft era nou, mul?i dintre oamenii s?i nu erau, cei mai mul?i dintre ei erau veterani ai serviciului in Orientul Indep?rtat, unii dintre ei veterani ai R?scoalei Boxerilor din 1900 din China; astfel au fost for?a?i s? lupte cu o flot? cu mare experien??. [28]

Telemetre ?i focuri de artilerie [ modificare | modificare surs? ]

Telemetru naval Barr & Stroud din 1936

La sfar?itul anilor 1890 , se considera c? luptele dintre cuirasate trebuie s? se poarte de la distan?e de aproximativ 3 pan? la 4 mile. De?i tunurile de calibrul 305 mm/40 erau destul de capabile s? trag? la distan?a cu care se deschisese b?t?lia de la Marea Galben? (8 mile), lipsa telemetrelor ?i ochirii eficiente a determinat ca s? se trag? focuri de tun de 305 mm (12 ?oli) intr-un interval de 3 pan? la 4 mile. In timpul b?t?liei, navele de lupt? ruse?ti aveau telemetre Liuzhol cu o raz? de ac?iune de pan? la 4.000 de metri, in timp ce pre-dreadnought-urile japoneze aveau cele mai recente (din 1903) telemetre ?Barr and Stroud”, care aveau o raz? de ac?iune de 6.000 de metri. [29] In ciuda tuturor celor de mai sus, lumea naval? a fost destul de surprins? dup? ce adversarii au deschis focul unul asupra celuilalt ?i au marcat lovituri in timp ce inc? erau la peste 8 mile distan??. [30] [31]

Avarii ?i victime [ modificare | modificare surs? ]

Cele aproape ?apte ore de lupt? naval?, impreun? cu cele aproximativ 7.382 de obuze trase au avut o eficacitate [18] de 1,7 %.

C?pitanul Eduard Schensnovich , care cu inc?rcat nava sa a atacat linia de lupt? a amiralului T?g?, a pus astfel cap?t duelului dintre flotele cuirasate ?i a salvat nava amiral rus? de la distrugere, el a murit mai tarziu din cauza r?nilor din aprilie 1910, la varsta de 58 de ani. [32]

Pagubele ?i victimele au inclus: [33]

Cuirasat Armament primar Blindaj An lansare Constructor Pagube Victime
Cuirasatul rusesc ?arevici, (Nava amiral) 4 tunuri de 305 mm,
12 tunuri de 152 mm
9 3/4 ?oli 1901 Toulon, Fran?a 13 lovituri cu tunul de 305 mm ?i dou? cu tunul de 203 mm 12 persoane din echipaj au murit ?i au fost r?ni?i 47. Amiralul Wilgelm Vitgeft , comandantului Primei Escadrile din Pacific a fost ucis.
Cuirasatul rusesc Pobeda 4 tunuri de 254 mm,
11 tunuri de 152 mm
9 ?oli (228mm) 1900 St. Petersburg, Rusia 11 lovituri cu tunuri de calibru mare 4 persoane din echipaj au murit ?i au fost r?ni?i 29
Cuirasatul rusesc Peresvet 4 tunuri de 10-?oli,
11 tunuri de 152 mm
9 ?oli (228mm) 1898 St. Petersburg, Rusia 39 lovituri
Cuirasatul rusesc Poltava 4 tunuri de 305 mm,
12 tunuri de 152 mm
14 1/2 ?oli 1894 St. Petersburg, Rusia 12 - 14 lovituri cu tunuri de 203 - 305 mm 12 persoane din echipaj au murit ?i au fost r?ni?i 43
Cuirasatul rusesc Retvizan 4 tunuri de 305 mm,
12 tunuri de 152 mm
9 ?oli (228mm) 1900 Philadelphia, SUA 18 lovituri de la tunuri de 203 - 305 mm 6 persoane din echipaj au murit ?i au fost r?ni?i 42
Cuirasatul rusesc Sevastopol 4 tunuri de 305 mm,
12 tunuri de 152 mm
14 1/2 ?oli 1895 St. Petersburg, Rusia A fost lovit de cateva obuze 1 persoan? din echipaj a murit ?i au fost r?ni?i 62
Cuirasatul japonez Mikasa (Nava amiral) 4 tunuri de 305 mm,
14 tunuri de 152 mm
9 ?oli (228mm) 1900 Barrow, Marea Britanie A fost lovit? de 20 de ori cu tunuri de 305 mm turela a fost scoas? din func?iune 125 victime
Cuirasatul japonez Asahi 4 tunuri de 305 mm,
14 tunuri de 152 mm
9 ?oli (228mm) 1899 Clydebank, Marea Britanie 1 lovitur? cu tunul de 305 mm lang? linia de plutire, ?eav? de tun explodat? 2 membri ai echipajului au fost r?ni?i
Cuirasatul japonez Shikishima 4 tunuri de 305 mm,
14 tunuri de 152 mm
9 ?oli (228mm) 1898 Thames Iron Works, Marea Britanie 1 lovitur? cu tunul de 305 mm ?eav? de tun explodat?
Cruci??torul japonez Yakumo Cruci??tor armat 4 tunuri de 203 mm,
12 tunuri de 152 mm
7 ?oli (178mm) 1899 Stettin, Germania 1 lovitur? cu tunul de 305 mm

Rezultatul b?t?liei [ modificare | modificare surs? ]

Din punct de vedere tactic, B?t?lia de la Marea Galben? nu a fost o victorie total? pentru Marina Imperial? Japonez?, dar se consider? o victorie strategic? japonez?, deoarece flota japonez? a reu?it s? impiedice navele ruse?ti s? ajung? la Vladivostok. In timpul acestei b?t?lii nicio nav? nu a fost scufundat?, dar nave ruse?ti ?i japoneze au fost serios avariate. Cateva zile mai tarziu, navele japoneze reparate au putut relua serviciul, navele ruse?ti au r?mas in repara?ie. Flota japonez? con?inea cele mai noi nave de lupt? ?i aveau ca obiectiv principal s? distrug? flota rus?, minimizand in acela?i timp propriile pierderi. [34] Odat? ce flota rus? a p?r?sit Port Arthur, japonezii au incercat ini?ial s? o impiedice s? se intoarc? acolo. Cand japonezii ?i-au dat seama c? ru?ii nu se intorc in Port Arthur, au c?utat s? ii impiedice pe ru?i s? ajung? intr-un port alternativ. Niciuna dintre p?r?i nu ?i-a atins obiectivele tactice. Mai tarziu elementele flotei ruse care au sc?pat de distrugere in timpul b?t?liei de la Marea Galben? au fost fie scufundate, fie au suferit daune grave in timpul Asediului de la Port Arthur (in decembrie 1904), l?sand japonezilor controlul naval incontestabil al zonei. [35]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Semenov (1907) pp. 49 & 62
  2. ^ a b c Forczyk p. 46
  3. ^ The Battle of the Yellow Sea Arhivat in , la Wayback Machine . pe site-ul Societ??ii de cercetare a r?zboiului ruso-japonez
  4. ^ a b Forczyk p. 48
  5. ^ Corbett Vol. 1 p. 380
  6. ^ Steer (1913) p. 121
  7. ^ Corbett Vol.1, pp. 382?385
  8. ^ Lardas , p. 45.
  9. ^ Forczyk p. 50
  10. ^ Friedman (2013), p. 68
  11. ^ a b Corbett Vol. 1, p. 381
  12. ^ Corbett Vol. 1, pp. 389?391
  13. ^ Corbett Vol. 1, pp. 388?391
  14. ^ Corbett Vol. 1, p. 398
  15. ^ a b c Forczyk p. 51
  16. ^ Corbett Vol. 1, p. 392
  17. ^ Corbett Vol. 1, pp. 392?393
  18. ^ a b Forczyk p. 52
  19. ^ Corbett Vol. 1, pp. 393?396
  20. ^ Corbett Vol. 1, p. 396
  21. ^ Corbett Vol. 1, p. 394
  22. ^ Corbett Vol. 1, pp. 395?396
  23. ^ Corbett Vol. 1, p. 394
  24. ^ Forczyk p. 53
  25. ^ Forczyk pp. 53, 54
  26. ^ a b Naval War College, p. 162
  27. ^ Corbett Vol. 1, p. 456
  28. ^ Forczyk p. 36
  29. ^ Forczyk, pp. 56 & 57
  30. ^ Forczyk p. 50, 72
  31. ^ Friedman (2013), p. 68
  32. ^ Forczyk, p. 37, 53
  33. ^ Corbett Vol. 1, p. 526, 529, 530, 538, 539
  34. ^ Wilmott, p. 91.
  35. ^ Wilmott, p. 92.

Filme [ modificare | modificare surs? ]

  • Port Arthur (Germania 1936, Regia: Nicolas Farkas) cu Rene Deltgen ?i Paul Hartmann.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • en Corbett, Sir Julian. Maritime Operations In The Russo-Japanese War 1904?1905 (1994) Annapolis, Maryland: Naval Institute Press. ISBN: 1-55750-129-7
  • en Forczyk, Robert ( ). Russian Battleship vs Japanese Battleship, Yellow Sea 1904?05 . London, UK: Osprey. ISBN   978-1-84603-330-8 .  
  • en Friedman, Norman. (2013) Naval Firepower: Battleship Guns and Gunnery in the Dreadnaught Era. Seaforth Publishing; ISBN: 978-1-84832-185-4
  • en Kowner, Rotem ( ). Historical Dictionary of the Russo-Japanese War . Scarecrow. ISBN   0-8108-4927-5 .  
  • en Lardas, Mark ( ). Tsushima 1905: Death of a Russian Fleet . Oxford: Osprey. ISBN   978-1-4728-2683-1 .  
  • en Nish, Ian (1985). The Origins of the Russo-Japanese War . Longman. ISBN: 0-582-49114-2
  • en Sedwick, F. R. (1909). The Russo-Japanese War . The Macmillan Company
  • en Semenov, Vladimir, Capt. The Battle of Tsushima (1912). New York, E. P. Dutton.
  • en Semenoff, Vladimir, Capt. The Battle of Tsushima (1907). London, John Murray, Albemarle Street, W.
  • en Steer, A. P., Lieutenant; Imperial Russian Navy . (1913) The "Novik" and the Part she Played in the Russo-Japanese War, 1904. Translated by L.A.B., translator and editor of "Rasplata" . New York, E.P. Dutton.
  • en Naval War College ( ). International law topics and discussions, 1905 . Washington: Government Printing Office. p. 162 . Accesat in .  
  • Willmott, H.P. ( ). The Last Century of Sea Power: From Port Arthur to Chanak, 1894?1922, Volume 1 . Indiana University Press. ISBN   978-0253352149 .  
  • en Robert A. Burt: Japanese Battleships. 1897?1945. Arms and Armour Press, New York NY 1989, ISBN 0-85368-758-7 .
  • en Robert Forczyk : Russian Battleship vs Japanese Battleship. Yellow Sea 1904?05 (= Duel 15). Osprey, Oxford 2009, ISBN 978-1-84603-330-8 .


Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de B?t?lia de la Marea Galben?