B?t?lia de la Kassa
a fost o lupt? din Campania de Iarn? a
R?zboiului de Independen?? al Ungariei din 1848-1849
, in care unit??ile militare maghiare conduse de generalul locotenent
Lazar Meszaros
(ministrul de r?zboi al Ungariei ?i comandantul suprem al Armatei de Nord) au fost invinse pe 4 ianuarie 1849 la
Kassa
(azi ora?ul Ko?ice din Slovacia) de trupele imperiale austriece conduse de generalul locotenent
Franz von Schlik
.
Imp?ratul Ferdinand I al Austriei
l-a numit in 16 octombrie 1848 pe generalul prin?
Windisch-Gratz
in func?ia de comandant suprem al for?elor militare imperiale din afara Italiei ?i i-a acordat puteri depline pentru in?bu?irea Revolu?iei Maghiare. Noul imp?rat
Franz Joseph I
, care urcase pe tron in 2 decembrie 1848 dup? abdicarea unchiul s?u, Ferdinand, a respins legile din aprilie ?i constitu?ia maghiar?, declan?and un atac militar impotriva Ungariei.
Planul militar al lui Windisch-Gratz a fost construit pe baza ideii din septembrie 1848 a lui
Jela?i?
de a ataca Ungaria in acela?i timp ?i din mai multe p?r?i, urmand ca trupele sale dispuse in semicerc s? imping? trupele maghiare c?tre capital? ?i s? le incercuiasc? acolo. Prin?ul credea c? trebuie s? dea b?t?lia decisiv? in apropierea capitalei, pentru c? dup? capturarea Budei ?i Pestei armata maghiar? se va destr?ma f?r? lupt?.
Trupele imperiale cu un efectiv de 8.000 de militari ?i cu 27 de tunuri au invadat
Gali?ia
, trecand prin pasul Dukla in 6 decembrie 1848. Unitatea condus? de generalul-locotenent
Franz von Schlik
avea misiunea s? captureze ora?ul
Kassa
?i apoi s? se deplaseze prin
Miskolc
sau
Ro??ava
c?tre Pesta.
Franz von Schlik
a fost unul dintre cei mai de succes generali ai armatei imperial?. Potrivit oponen?ilor maghiari era
?cel mai galant”
general imperial. A pierdut un ochi in timpul
r?zboaielor napoleoniene
, dar dup? cum au spus contemporanii s?i
?vedea cu un ochi mai mult decat o mul?ime de general cu doi ochi”.
For?ele maghiare recent organizate nu aveau niciun plan de evitare a atacului iminent al lui Windisch-Gratz. In decembrie 1848 conducerea armatei maghiare s-a confruntat cu dificult??i pe mai multe campuri de lupt?. Unit??ile conduse de Mor Perczel se aflau in comitatul Murakoz, unde a?teptau atacul principalelor for?e militare imperiale, in regiunea de sud aveau loc lupte cu rebelii sarbi, alte trupe maghiare se aflau in
pasul Ciucea
, astfel incat la inceputul lunii decembrie exista doar un num?r mic de trupe maghiare care s? fac? fa?? atacului unit??ilor imperiale conduse de Schlik. Trupele imperiale au ocupat ora?ul
Eperjes (Pre?ov)
pe 9 decembrie ?i dou? zile mai tarziu, pe 11 decembrie, au avut loc ciocniri cu o unitate militar? maghiar? intre Budamer ?i Kassa pentru ocuparea ora?ului Kassa. Colonelul Sandor Pulszky, care ins?rcinat cu ap?rarea ora?ului, avea la dispozi?ie doar trei batalioane de honvezi, cateva mii de voluntari din garda na?ional? ?i cincisprezece tunuri cu care trebuia s? opreasc? inaintarea armatei de veterani a lui Schlik. Lupta de Budamer a inceput odat? cu focul artileriei maghiare, dar atunci cand artileria imperial? a ripostat membrii g?rzii na?ionale maghiare au intrat in panic?. Inc? o dat? s-a dovedit c? garda na?ional? nu era preg?tit? s? fac? fa?? luptei cu unit??ile militare imperiale. Trupele maghiare s-au retras f?r? mari pierderi, protejate de ca?iva legionari polonezi ?i de militarii Batalionului 20 Honvezi, in direc?ia
Miskolc
, in timp ce trupele lui Schlik au ocupat ora?ul Kassa.
Ocuparea ora?ului Kassa a provocat o mare ingrijorare Comitetului Ap?r?rii Na?ionale a Ungariei ?i toate int?ririle disponibile au fost direc?ionate c?tre Miskolc cu inten?ia de a lansa un contraatac.
Bertalan Szemere
a fost numit comisar guvernamental cu puteri depline, iar la sfar?itul lunii decembrie comanda armatei de nord formate din 10.000-25.000 de militari a fost preluat? de ministrul ap?r?rii, generalul
Lazar Meszaros
.
Planul de lupt? al lui Meszaros prevedea atacarea ora?ului Kassa in acela?i timp, din mai multe direc?ii, pentru a diviza for?ele militare ale lui
Schlik
. Ministrul de r?zboi al Ungariei a ordonat g?rzii na?ionale din comitatele
Ung
?i
Bereg
s? atace ora?ul
Eperjes
pe 1 ianuarie 1849 ?i apoi s? atace ora?ul Kassa de la nord. Majoritatea Armatei Maghiare urma in acela?i timp s? atace ora?ul Kassa dinspre sud ?i s?-l captureze. Intre timp, prin?ul Windisch-Gratz i-a ordonat lui Schlick s? se indrepte c?tre Pesta, dar generalul a decis s? cerceteze imprejurimile ora?ului Miskolc inainte de a executa comanda pentru a evita ciocnirile cu armata maghiar?.
Cele dou? armate s-au intalnit la
Szikszo
. A avut loc o lupt? scurt?: trupele lui Schlik au atacat, iar unit??ile maghiare s-au retras. Schlik nu a urm?rit trupele maghiare, pentru c? a fost informat atunci de atacul iminent asupra ora?ului Eperjes ?i s-a intors cu armata lui la Kassa. Meszaros a ordonat deplasarea c?tre Kassa pe 30 decembrie, dar ?i-a dat seama pe 3 ianuarie 1849 c? planul s?u de atac bidirec?ional a e?uat deoarece g?rzile na?ionale maghiare au fost respinse la Eperjes. Astfel, atunci cand trupele maghiare s-au indreptat pe 4 ianuarie c?tre sud s-au confruntat cu aproape toate unit??ile lui Schlik.
Principale opera?iuni militare din Campania de iarn?
Trupele maghiare erau alc?tuite astfel: pe flancul stang erau unit??ile conduse de maiorul Sandor Perczel, in centru trupele colonelului Sandor Pulszky ?i pe flancul drept unit??ile conduse de locotenent-colonelul Arisztid Dessewffy, sus?inute de legiunea polonez? a maiorului Henrik Rembowski, format? din 700 de voluntari. Trupele imperiale erau dispuse dup? cum urmeaz?: pe flancul drept trupele conduse de generalul maior Anton Pergen, in mijlocul cele conduse de generalul maior Franz Deym ?i pe flancul stang unit??ile conduse de generalul maior Josef Fiedler. Balan?a de for?e era aproximativ egal?, ceea ce avantajeaz? de obicei for?ele defensive.
?ansele lui Schlik au fost sporite de decalajul existent intre trupele imperiale ?i unit??ile maghiare. Pozi?ia cheie a trupelor imperiale era pe dealul abrupt Miszloka, aflat la sud de Kassa.
Atacul a fost declan?at de Sandor Perczel care a luat cu asalt col?ul de sud-vest al ora?ului. In timp ce trupele lui Sandor Pulszky au inceput s? urce dealul Miszloka, a izbucnit un contraatac puternic al unui deta?ament imperial pe flancul stang al armatei maghiare.
Lazar Meszaros
nu a ca?tigat nicio lupt? ca general comandant in timpul R?zboiului de Independen?? al Ungariei. Potrivit propriilor afirma?ii nu era capabil s? conduc? pe campul de lupt? o unitate militar? mai numeroas? ca un regiment. Cu toate acestea, a avut merite incontestabile in organizarea armatei maghiare (acuarel? contemporan?).
G?rzile na?ionale de pe flancul stang au inceput s? se retrag? ?i apoi s-a declan?at panica, care a cuprins apoi restul trupelor maghiare. Numai rezisten?a trupelor maghiare de pe flancul drept a f?cut ca infrangerea s? nu se transforme intr-un dezastru. Trupele maghiare au suferit pierderi reduse: 200 de mor?i, 500 de prizonieri ?i 10 tunuri.
Infrangerile suferite in prima faz? a Campaniei de iarn? au produs guvernului maghiar o criz? militar?. Ca urmare a abandon?rii capitalei, ap?rarea liniei Tisei a dobandit un rol crucial, deoarece guvernul ?i armata de rezerv? au trebuit s? se mute peste Tisa.
Dac?, dup? victoria sa,
generalul Schlik
ar fi continuat imediat deplasarea ?i ar fi ocupat o pozi?ie cheie pe malul stang al raului Tisa ar foi devenit aproape imposibil? o rezisten?? suplimentar? a armatei maghiare. Schlik, cu toate acestea, a a?teptat dou? s?pt?mani dup? victorie, pe de o parte, pentru c? a aflat de ocuparea capitalei Ungariei abia pe 8 ianuarie, ?i pe de alt? parte pentru c? a crezut, la fel ca prin?ul Windisch-Gratz, c? infrangerea suferit? va duce la dezorganizarea armatei maghiare. Ca urmare a lipsei de ac?iune a lui Schlik unit??ile militare maghiare de pe cursul superior al Tisei au fost reorganizate sub comanda generalului
Gyorgy Klapka
, astfel incat atunci cand generalul imperial a lansat in cele din urm? un atac s-a confruntat cu o rezisten?? puternic? ?i nu a reu?it s? traverseze raul Tisa.
Dup? victoria maghiar? din pasul Branyiszko din 4 februarie armata lui Schlik s-a aflat intr-o situa?ie dificil?, fiind izolat?, ?i a sc?pat din incercuire doar ca urmare a ezit?rii generalului Henryk Dembi?ski ?i astfel a putut s? al?ture armatelor imperiale in
B?t?lia de la Kapolna
. Infrangerea honvezilor la Kassa nu a avut consecin?e pe termen lung. Dup? lupt? Lazar Meszaros a demisionat din pozi?ia de comand? executiv? ?i s-a intors la ministerul de r?zboi.
- Hermann, Robert:
1848?1849 ? A szabadsagharc hadtortenete,
Korona Kiado, Budapest ? 2001,
ISBN 9639376213
- Magyarorszag hadtortenete ket kotetben
(coord.: Ervin Liptai), Zrinyi Katonai Kiado ? 1985,
ISBN 9633263379
- Hermann, Robert:
Az 1848?1849-es szabadsagharc nagy csatai,
Zrinyi Kiado ? 2004,
ISBN 9633273676
| Revolu?ia Maghiar? din 1848-1849
|
|
|
| Evenimente importante
|
|
|
|
| B?t?lii
|
|
|
|
 Conduc?tori austrieci
|
|
|
|
 Conduc?tori maghiari
|
|
|
|
 Conduc?tori ru?i
|
|
|
|
| Alte articole
|
|
|
|
| Articole conexe
|
|
|
|
| Vezi ?i
|
|
|