B?t?lia de la Cannae
,
2 august
,
216 i.Hr.
, a avut loc aproape de ora?ul
Cannae
in
Apulia
(sud-estul
Italiei
) ?i a fost o b?t?lie semnificativ? a celui de-
al doilea r?zboi punic
. Armata cartaginean? condus? de
Hannibal
a distrus armata roman?, superioar? numeric, condus? de doi
consuli
:
Lucius Aemilius Paullus
?i
Gaius Terentius Varro
. Ast?zi este privit? ca una dintre cele mai mari
b?t?lii
tactice din istoria militar?.
La inceputul celui de-
al doilea r?zboi punic
, generalul cartaginez Hannibal
a traversat
foarte repede
Alpii
in timpul iernii ?i a ob?inut dou? victorii decisive asupra romanilor (
b?t?lia de la Trebia
?i
b?t?lia de la Lacul Trasimene
). Dup? aceste pierderi, romanii sunt condu?i de dictatorul
Fabius Maximus
care devine celebru pentru tactica sa de a evita o lupt? deschis? cu armata cartaginez?. Totu?i, aceast? tactic? il face nepopular printre romani.
Cei doi consuli nou-ale?i de
Senatul Roman
, Lucius Aemilius Paullus ?i Gaius Terentius Varro se hot?r?sc s?-l infrunte in fa?? pe Hannibal. Intre timp se formase o nou?
armat? roman?
, superioar? numeric.
Hannibal i?i a?ezase tab?ra la Cannae, unde de?inea un avantaj: vantul ii sufla din spate ?i astfel cartaginezii aveau s? lupte cu un du?man orbit de praf. Romanii ?i-au a?ezat ?i ei tab?ra la Cannae la estul raului Aufidus, care curgea pe lang? ambele tabere. Consulii romani, dup? ce ?i-au imp?r?it trupele intre ei, au f?cut dou?
castre
fortificate. Cele dou? armate st?teau pe pozi?iile lor, gata de lupt?, de dou? zile. Hannibal, pe deplin con?tient de importan?a apei din raul Aufidus pentru trupele romane, a inceput sa-i trimit? pe numizi dincolo de rau, ca s? atace pe osta?ii ins?rcina?i cu c?ratul apei. A doua zi, pe
2 august
, Varro c?ruia ii venise randul la comand?, f?r? s? se sf?tuiasc? cu colegul s?u, a dat semnalul de atac ?i a trecut cu trupele randuite in dispozitiv de lupt? dincolo de rau.
Lupt?tor cu pra?tia din
Baleare
.
For?ele combinate ale celor doi consuli totalizau 86.400 de osta?i. In tab?ra cealalt?, armata cartaginez? de?inea 30.000 de efective infanterie grea, 6.000 infanterie u?oar? ?i 8.000 cavalerie.
Paullus l-a inso?it pe Varro, acordandu-i sprijinul s?u, cu toate c? nu-i incuviin?ase hot?rarea. Dup? trecerea raului consulii i?i randuir? linia de b?taie in modul urm?tor: in aripa dreapt?, cea mai apropiat? de rau, au a?ezat cavaleria, iar in linia a doua pedestrimea; la marginea aripii stangi, frontul era alc?tuit din cavaleria alia?ilor, incadrand la mijloc pedestrimea aliat?, unit? la centru cu legiunile romane. Prima linie de atac era alc?tuit? din sulita?i impreun? cu celelalte trupe auxiliare u?or inarmate. Consulii comandau aripile. Gaius Terentius Varro pe cea din stanga, iar Lucius Aeamilius Paullus pe cea din dreapta.
La rev?rsatul zorilor, Hanibal, dup? ce i?i trimisese inainte unit??ile de baleari ?i celelalte trupe u?or inarmate ?i dup? ce-?i trecu dincolo de rau toate for?ele le a?ez? in linie de b?taie in ordinea in care trecuse fiecare, ?i anume: a a?ezat cavaleria galic? ?i hispanic? aproape de mal, avand in fa?? cavaleria roman?; aripa dreapt? a fost l?sat? in seama c?l?re?ilor numizi, iar centrul frontului a fost int?rit cu pedestrimea, astfel incat la mijloc se g?seau galii ?i hispanii, iar pe flancuri erau incadra?i de trupele de africani. Hasdrubal, fratele lui Hannibal, comanda aripa stang? iar Maharbal pe cea din dreapta. Centrul frontului il comanda Hannibal.
Trupele auxiliare au pornit la atac, iar cea dintai ciocnire s-a dat intre unit??ile u?or inarmate. Apoi, cavaleria galilor ?i hispanilor din aripa stang? a n?v?lit asupra aripii drepte romane intr-un mod care sem?na prea pu?in cu o lupt? de cavalerie: c?ci cele dou? tabere trebuiau s? se atace frontal, deoarece campul de lupt? era prea ingust pentru ca adversarii s? se poat? desf??ura. Drept urmare, caii nu se mai puteau mi?ca, s-au ingr?m?dit unii in al?ii. Adversarii s-au incle?tat om cu om, tr?gandu-se unul pe altul de pe cal, astfel incat b?t?lia s-a transformat, in mare parte, intr-o lupt? de pedestra?i. Inc?ierarea a fost mai mult indarjit? decat de lung? durat?, ?i c?l?re?ii romani au dat bir cu fugi?ii.
Spre sfar?itul luptei dintre cele doua cavalerii s-a dezl?n?uit ?i atacul trupelor pedestre. For?ele romane au atacat concentric in randuri stranse sub form? de unghi. Dup? grele ?i indelungate eforturi, au izbutit s? str?pung? linia triunghiular? du?man?.
V?zandu-i c? se retrag insp?imanta?i ?i c? fug in neoranduial?, romanii pornesc in urm?rirea lor cu ?i mai mult zel ?i b?rb??ie ?i ajung pan? la trupele de rezerv? formate din africani, amplasate la cele dou? aripi intr-un dispozitiv curbat, in timp ce in centru, unde se aflau for?ele galice ?i hispanice, linia de b?taie forma un intrand. In vreme ce frontul din centru mai intai s-a echilibrat, iar apoi a dat inapoi pas cu pas, permi?and intrarea dispozitivului roman de atac in triunghi in mijlocul liniei inamice de lupt?, trupele de africani de la aripi, executand o manevr? de inv?luire, au strans cle?tele, izbutind s? surprind? trupele romane care se avantaser? cu nesocotin?? in centrul frontului.
M?rind ?i mai mult inv?luirea, cartaginezii au reu?it s?-i incercuiasc? complet pe romani ?i s? le taie retragerea. Atunci, ace?tia, dup? o lupt? incheiat? f?r? nici un avantaj, pornir? o nou? b?t?lie, de data aceasta impotriva africanilor, ac?iune care era ins? de doua ori sortit? e?ecului: pe de o parte, datorit? faptului c?, fiind incercui?i, erau nevoi?i s? lupte in toate direc?iile, iar pe de alt? parte pentru c?, fiind total istovi?i, trebuiau s? infrunte un inamic odihnit ?i plin de vigoare.
Moartea lui Aemilius Paulus
Consulul Aemilius Paullus, de?i chiar de la inceput fusese grav r?nit de o piatr? aruncat? cu pra?tia, a condus o trup? de c?l?re?i cu care a restabilit lupta in cateva locuri, dar a murit pe campul de b?taie. Cel?lalt consul, fie din intamplare, fie inten?ionat, neintrand in inv?lm??eal? a reu?it s? scape impreun? cu 50 de c?l?re?i, ducandu-se la Venusia.
La Cannae au c?zut, intre 50.000 - 60.000 de solda?i din partea armatei romane in timp ce armata cartaginez? a suferit mult mai pu?in.