한국   대만   중국   일본 
Avram Iancu - Wikipedia Sari la con?inut

Avram Iancu

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Acest articol se refer? la revolu?ionarul roman. Pentru alte sensuri, vede?i Avram Iancu (dezambiguizare) .
Avram Iancu
Date personale
N?scut 1824 [1] [2] [3] [4] Modificați la Wikidata
Vidra de Sus , Comitatul Turda-Arie?
Imperiul Austriac Imperiul Austriac , Marele Principat al Transilvaniei (ast?zi Romania )
Decedat (48 de ani) Modificați la Wikidata
Baia de Cri? , Comitatul Zarand
Austro-Ungaria Austro-Ungaria , Regatul Ungariei (ast?zi Romania )
Cet??enie Transilvania Modificați la Wikidata
Etnie romani Modificați la Wikidata
Religie ortodox?
Ocupa?ie avocat, revolu?ionar pa?optist, prefect al Legiunii Auraria Gemina
Limbi vorbite limba roman? [5] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte nume Cr?i?orul Mun?ilor
Cunoscut pentru rolul de frunte ?i conducerea armatei romanilor transilv?neni in Revolu?ia de la 1848
Premii
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Avram Iancu (n. 1824 , Avram Iancu , Alba , Romania  ? d. , Baia de Cri? , Hunedoara , Romania ) a fost un avocat transilv?nean ?i revolu?ionar roman pa?optist, care a jucat un rol important in Revolu?ia de la 1848 din Transilvania . A fost conduc?torul de fapt al ??rii Mo?ilor in anul 1849 , comandand armata romanilor transilv?neni, in alian?? cu armata austriac?, impotriva trupelor revolu?ionare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth .

O statuie a lui Avram Iancu

Originea ?i studiile [ modificare | modificare surs? ]

S-a n?scut in Mun?ii Apuseni intr-o familie de ??rani mo?i inst?ri?i. Cel dintai str?mo? cunoscut al lui Avram Iancu este Gheorghe Iancu, preot ortodox in satul Vidra de Sus , participant la r?scoala lui Horea ?i rud? cu acesta. [6] Fratele bunicului lui Avram Iancu a fost Horea . [7]

Gheorghe Iancu (decedat inainte de 1812 [8] ) a avut ?apte copii, patru fete - Santioana, Maria, Zamfira ?i Ana - si trei b?ie?i - ALISANDRU tat?l viitorului erou, Avram ?i Ioan. [6]

Tat?l lui Avram Iancu, Alisandru (1787-1855), a fost p?durar, apoi jude domenial. El a urmat ?coala primar? in sat ?i probabil pe cea din Campeni. [9] Mama lui Avram Iancu a fost Maria Gligor [10] . Cei doi copii ai familiei Iancu au fost Ioan (1822-1871) ?i Avram [11] .

Avand o situa?ie material? bun?, Avram Iancu a urmat ?coala primar? in satul natal, in crangul Tarsa, unde l-a avut inv???tor pe Mihai Gombo? [12] fiind apoi mutat de p?rin?i la Poiana Vadului [12] ?i Campeni , absolvind la varsta de 13 ani [13] [12] . Aici l-a avut dasc?l pe Moise Ioanette. [12] Gimnaziul l-a urmat incepand cu anul 1837 [13] la Zlatna , absolvind in anul 1841. [14] S-a inscris apoi la Liceul Piarist din Cluj . [14] Incepand cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj .

Fostul Liceu Piarist din Cluj

In anul 1846 , a?a cum obi?nuiau to?i cei care in epoc? terminau ?tiin?ele juridice, a incercat s? ocupe o func?ie administrativ?, solicitand s? fie primit intr-o slujb? de practicant f?r? salariu. [15] . Cererea sa a fost insa respins? de guvernul din Cluj deoarece provenea dintr-o familie de iobagi, doar nobililor fiindu-le aprobate asemenea func?ii. [15] Dup? cateva s?pt?mani s-a inscris cancelist la Targu Mure? , la Tabla Regeasc? (Curtea de Apel a Transilvaniei). [15] I?i ia examenul de avocat in martie 1848 . [16] In perioada cand a fost cancelist la Targu Mure? i-a cunoscut pe cei mai mul?i dintre tinerii romani care aveau s? ii fie camarazi de lupt? in timpul R?zboiului Na?ional din Transilvania: Nicolae Barlea , Iacob Bologa , Ioan Buteanu , Petru Dobra , Vasile Fodor , Iosif Hodo? , Ilie M?celariu , Florian Mica? , Alexandru Papiu-Ilarian , Ioan Oros , Ioan Pinciu , Dionisie Pop Mar?ian , Samuil Poru?iu , Nicolae Solomon , Iosif Sterca-?ulu?iu , Dionisie Tobias , Amos Tord??ianu . [15] Tot in aceast? perioad? il cunoa?te pe Nicolae Vl?du?iu , viitor prefect de legiune. [17] ?i pe Nicolae Mure?an , viitor tribun [18]

Activitatea politic? ?i militar?, 1848-1849 [ modificare | modificare surs? ]

Avram Iancu, avocat la Tabla Regeasc? (Curtea de Apel) Mur??-O?orhei (Targu-Mure?)

In preajma izbucnirii revolu?iei pa?optiste maghiare din Ungaria ?i Transilvania, in luna martie 1848, Avram Iancu se g?sea cancelist la Targu Mure? , al?turi alte cateva zeci de tineri romani. [18]

Primele informa?ii despre revolu?ia de la Viena au ajuns in Transilvania la 21 martie 1848 prin intermediul ziarelor din Pesta [19] . La 22 martie , canceli?tii din Targu Mure? (200 de tineri de toate na?ionalit??ile) au adresat imp?ratului austriac un memoriu, care, acoperit cu semn?turi, a fost prezentat la 24 martie primarului ora?ului Targu Mure?. [20] La 25 martie , tineretul maghiar din Targu Mure? a organizat o manifesta?ie patriotic?, invita?i fiind ?i canceli?tii romani [20] . Obiectivul principal al tineretului maghiar era ?uniunea cu patria sor?” ?i abia dup? aceea eliberarea maselor largi din jugul ?erbiei. Cu toate c? ini?ial ?i tinerii romani au fost de acord cu principiile libert??ilor proclamate de revolu?ia ungar?, ei au ?inut s? precizeze urm?toarele, prin glasul lui Alexandru Papiu-Ilarian :

?Ca roman, semnez peti?ia cu condi?ia ca, in cazul cand s-ar realiza drepturile poporului ?i egalitatea sa, s? se asigure tuturor na?iunilor de limb? felurit? din Transilvania ?i Ungaria existen?a na?ional? ?i limba matern?, iar eliberarea din iob?gie s? se indeplineasc? f?r? nici o desp?gubire b?neasc?, deoarece ??ranii au pl?tit destul, chiar prea mult, timp de mai multe secole, de cand nobilii le uzurp? nu numai drepturile civile, ci ?i pe cele sacre umane.”
— Dragomir, op. cit. [21]

iar Samuil Poru?iu, cerand s? vorbeasc? in intrunirea canceli?tilor, a cerut ?s? nu li se pretind? a fi toate numai ungure?te ... Pentru ce s? fie chiar ?i Dumnezeu ungur? S? jur?m pe Dumnezeul popoarelor !” , [21] dar a fost intrerupt de canceli?tii maghiari, care au cerut ?Uniune sau moarte! S? ne unim cu ?ara Ungureasc? , pentru c? altminteri pierim!” [22] . Tinerimea maghiar? nu admite concesii. Replica primit? de Poru?iu din partea scriitorului maghiar Urhazy, reprezentant de seam? al genera?iei tinere este sugestiv?: ?Domnia-ta ai semnat doar uniunea! Domnia-ta, concet??ene Poru?iu, e?ti de-acum ungur!” La aceast? manifestare a fost prezent ?i Avram Iancu. Jigni?i de insisten?a cu care tinerii romani i?i ap?r? opiniile, tinerii maghiari ii vor supraveghea cu mare aten?ie pe Iancu ?i pe colegii s?i.

La 26 martie 1848, in casa in care locuia Avram Iancu la Targu Mure?, a avut loc o intrunire a tinerilor romani, pentru a-l asculta pe Nicolae Barle care sosise de la Blaj, unde avusese loc o intrunire a intelectualilor romani. Sfatul tinerilor a decis ca in duminica Tomii s? ?in? o adunare na?ional? la Blaj, cu scopul ?de a se face pa?ii necesari in cauza na?ional?” . [23]

La 1 aprilie 1848, Iancu, al?turi de al?i tineri romani printre care Alexandru Papiu-Ilarian, Samuil Poru?iu ?i Florian Mica?, a sosit la Blaj, luand parte la consf?tuirea politic?. [23] De la Blaj, Avram Iancu a plecat in mun?i, la mo?ii s?i, unde a ajuns la 6 aprilie . [23] La aceast? dat? s-a desf??urat adunarea romanilor de la Campeni, iar in zilele urm?toare a luat parte la intrunirile convocate de Simion Balint ?i Ioan Buteanu . Au fost convocate intruniri ale poporului la Abrud , Campeni ?i Bistra , pentru a se dezbate punctele unui memoriu care urma s? fie remis guvernului. [24] Iancu a contribuit la aceste adun?ri prin informa?iile aduse de la Blaj, iar Buteanu prin cele aduse de la Cluj. Avram Iancu, impreun? cu Simion Balint, au pornit prin satele de mai sus de Campeni, pe Raul Mare ?i Raul Mic, pentru a sta de vorb? ?i a mobiliza oamenii pentru ac?iune politic?. [25] In aceast? perioad?, in urma inform?rilor venite din partea unor func?ionari unguri din zon?, Iancu a fost catalogat de c?tre guvern drept ?primejdios” ?i s-a ordonat arestarea lui. Invitat la Targu Mure? de pre?edintele Tablei rege?ti, Iancu a plecat spre acest ora?. Scap? de arestare deoarece guvernul nu emisese ordinul de arestare. Nu acela?i lucru se va intampla cu tan?rul avocat din Cluj, Florian Mica?, care va fi arestat cateva zile mai tarziu. Dup? discu?ia cu pre?edintele Cur?ii de Apel, Iancu s-a intors urgent spre cas?, f?cand pe drum un singur popas, la Blaj, unde s-a pus la curent cu deciziile politice ale frunta?ilor romani. [26] . In scurt timp, el a adresat mo?ilor s?i urm?torul apel:

Avram Iancu
(portret de Mi?u Popp )
?Cere?i vartos s? se ?tearg? iob?gia, pentru c?, lucrand pe nimica de vreo zece sute de ani in brazdele domnilor, a?i pl?tit ?i de o sut? de ori p?mantul care v? d?dea hrana vie?ii de pe o zi pe alta, cu atat mai mult c? l-a?i pl?tit degeaba, pentru c? acela a fost al vostru ?i pentru el s-a v?rsat sangele str?mo?ilor vo?tri... S? caute de aceea cu to?ii a se uni cu poporul, declarand f?r? sfial? ungurilor c? nu se odihnesc pan? ce nu se va recunoa?te prin lege na?iunea roman? ?i pan? ce nu va fi reprezentat? in diet?, pentru a putea judeca in ce chip ?i sub ce condi?ii s? se uneasc? cu ?ara Ungureasc?”
— Dragomir, op. cit. [27]

Tot la Blaj, Iancu a aflat c? guvernatorul Transilvaniei, contele ungur Teleki, a interzis ?inerea adun?rii na?ionale romane?ti programat? pentru data de 30 aprilie 1848, la Blaj. I s-a cerut episcopului roman s? intruneasc? la o alt? dat? un num?r mic de clerici ?i pe conduc?torii laici pentru redactarea unui memoriu c?tre diet?. M?sura aceasta urm?rea diminuarea for?ei politice a romanilor, motiv pentru care se ia hot?rarea de a se continua demersurile pentru adunare. [28] . Episcopul roman greco-catolic Ioan Lemeni , cunoscut ca adept al unirii Transilvaniei cu Ungaria, a primit din partea guvernatorului solicitatea de a pleca in mun?i pentru a-i lini?ti pe mo?i ?i pentru a pune cap?t adun?rilor de popor. [28] .

In acela?i timp, dup? Pa?ti , autorit??ile ungare din Transilvania au declarat starea de asediu ?i au inceput s? ridice spanzur?tori prin satele romane?ti , pentru a-i intimida pe romani ?i a-i determina s? nu participe la Adunarea Na?ional? de la Blaj din 30 aprilie [28] . Episcopul Ioan Lemeni a interzis preo?ilor s?i s? se prezinte la adunare, iar coloanele de ??rani romani au incercat s? fie oprite prin diferite metode: amplasarea de trupe pe traseul acestora, interdic?ia de a trece podurile, confiscarea tuturor ambarca?iunilor cu care se puteau trece raurile, etc. Intrunirea romanilor din duminica Tomii s-a ?inut deci f?r? aprobarea guvernatorului Transilvaniei. [28] Frunta?ii romani au c?utat s? formuleze revendic?rile romane?ti ?i au discutat programul adun?rii na?ionale. Consf?tuirile au fost prezidate de Simion B?rnu?iu, cu care Iancu s-a in?eles foarte bine. [29] .

La Adunarea Na?ional? de la Blaj din 30 aprilie 1848, Avram Iancu a participat, al?turi de Ioan Buteanu, in fruntea a 2.000 mo?i, fiind primit cu entuziasm de romanii prezen?i la adunare. [30] . Iancu, Buteanu ?i Papiu-Ilarian i?i asum? riscul ?i, sfidand samavolnicia lui Teleki, prezint? revendic?rile romane?ti. Reprezentan?ii autorit??ii publice veni?i s? citeasc? ordinul de dizolvare a adun?rii sunt nevoi?i s? le acorde celor trei tribuni certificate de bun? purtare ?i asigurarea c? nu vor suporta consecin?e ulterioare. Lozinca sub care Iancu mobilizase oamenii era ?Voi sunte?i poporul!” . [30]

La 1 mai 1848 numeroasa ceat? a mo?ilor s-a intors acas?, condus? de Avram Iancu. In mun?i, Iancu a inceput s? mobilizeze romanii pentru participarea la a doua Adunare Na?ional? de la Blaj , programat? pentru 3/ 15 mai 1848. [29] Mo?ii nu au mai a?teptat deciziile politice ale austriecilor sau maghiarilor, ei incetand din proprie ini?iativ? s? se mai considere iobagi. Au refuzat s? mai presteze slujbe iob?ge?ti ?i s? mai pl?teasc? taxele urbariale. Starea lor de spirit neconvenind autorit??ilor maghiare, ?panul Lazar a fost trimis la 5 mai 1848 la Vidra de Sus, pentru a vorbi romanilor. Fiind o zi de duminic?, oamenii erau la biseric?. ?panul a incercat s? le vorbeasc?, dar a fost intrerupt de mo?i. Afland c? li s-a citit romanilor o proclama?ie, a cerut-o ?i aceasta i s-a dat ?i citit de c?tre Alisandru Iancu, tat?l lui Avram. [31] In incheiere, Avram Iancu a ad?ugat de la sine: ?Romanii nu vor cer?i libertatea de la unguri, ei sunt destul de tari ca s? ?i-o stoarc? prin lupt?.” [32] .

La Marea Adunare Na?ional? de la Blaj din 3/15 mai 1848, prezidat? de episcopii Lemeni ?i ?aguna, Iancu a participat in fruntea a 10.000 de mo?i, organiza?i ?i disciplina?i milit?re?te. Iancu a sosit la Blaj in data de 15 mai ?i a luat parte la toate discu?iile, iar mo?ii s?i au asigurat paza ?i ordinea adun?rii, la care au participat zeci de mii de ??rani romani, precum ?i revolu?ionari moldoveni ?i munteni. [32] De asemenea, Iancu a vorbit romanilor, expunandu-le ?i explicandu-le revendic?rile na?iunii romane din Transilvania. [33] La aceast? adunare s-a decis trimiterea a dou? delega?ii romane?ti, una la Viena , pentru a prezenta imp?ratului dolean?ele romanilor, iar alta la Cluj , pentru a le prezenta Dietei Transilvaniei . [34]

La sfar?itul lunii mai 1848, Iancu, al?turi de frunta?ii romani din Mun?ii Apuseni, au ?inut o consf?tuire la Campeni, pentru a decide atitudinea de urmat in privin?a iob?giei, care inc? nu fusese ?tears? legal. Iancu a sus?inut indeplinirea sarcinilor iob?ge?ti pan? la clarificarea legal? a situa?iei ?i doar dac? nu se va rezolva legal, s? incerce s? i?i ob?in? drepturile prin for??. [35]

La 4 iunie , baronul Perenyi a inaintat un raport despre situa?ia din Mun?ii Apuseni, iar ca urmare, la 6 iunie 1848, comisarul guvernului din Pesta a ordonat luarea de m?suri severe impotriva lui Avram Iancu. [36] . Aflat la Sibiu , Avram Iancu a aflat noile ?tiri despre situa?ia politic? din Transilvania: guvernul Transilvaniei, intrunit in ziua de 29 mai la Cluj, decretase unirea Transilvaniei cu Ungaria, f?r? s? se dezbat? memoriul romanilor care constituiau majoritatea in Transilvania (1.250.000 romani fa?? de cca 600-700.000 maghiari ?i 250.000 sa?i), precum ?i dizolvarea Comitetului Na?ional Roman de la Sibiu, amenin?and cu pedepse aspre pe cei care ar indr?zni s? mai convoace adun?ri. [36]

In urma masacrului de la Mihal? , in care 12 ??rani romani au fost uci?i de gr?nicerii secui ?i g?rzile na?ionale maghiare din Aiud , iar alte cateva zeci au fost r?ni?i, Avram Iancu decide s? plece la 5 iunie 1848 de la Sibiu in ?ara Mo?ilor ?i s? strang? mo?ii pentru a se putea ap?ra in caz de nevoie. [37] La 6 iunie Iancu a ajuns in ?ara Mo?ilor ?i a ?inut la Bucium Cerbu o adunare, informand oamenii despre deciziile politice maghiare ?i despre deteriorarea situa?iei generale, mul?i ??rani romani fiind ?inta maltrat?rilor. [38]

La sfar?itul lunii mai 1848 la Abrud s-a format garda na?ional? maghiar?, iar Iancu a fost amenin?at de autorit??ile locale ?i somat s? lase romanii s? continue presta?iile iob?ge?ti ?i in continuare. Starea de spirit a romanilor era ca atare foarte nelini?tit?, mai ales c? func?ionarul Nemegyei ceruse la 7 iunie s? se trimit? in mun?i trupe de secui de la Aiud. [39] Ca urmare, la 9 iunie 1848, la targul ?inut la Campeni, Iancu le-a cerut mo?ilor s? se inarmeze, dar s? r?man? lini?ti?i ?i s? nu atace pe nimeni. [36] La 13 iunie 1848 a sosit in ?ara Mo?ilor o comisie gubernial? maghiar?, inso?it? de o companie de solda?i maghiari, pentru a investiga situa?ia in care se aflau romanii ?i care erau acuza?i de r?zvr?tire. La 14 iunie comisia a mai cerut 2 companii de solda?i, care i s-au trimis imediat din Turda. [40] La 18 iunie s-a publicat oficial desfiin?area iob?giei de c?tre guvernul ungar. Iancu a asigurat comisia c? ??ranii romani vor respecta lini?tea ?i ordinea ?i c? i?i vor revendica pe cale legal? p?manturile ?i p?durile. [41]

La 19 ?i 20 iunie Avram Iancu a f?cut cu mo?ii dou? exerci?ii de mobilizare, la care oamenii s-au prezentat inarma?i ?i disciplina?i milit?re?te, organiza?i pe subunit??i ?i cu comandan?ii in frunte. [42] . Alte trupe au fost solicitate de comisia maghiar?, astfel c? la 23 iunie se aflau in mun?i 200 de solda?i imperiali ?i 300 de secui. Mai mul?i frunta?i romani au fost solicita?i s? se prezinte in fa?a comisiei pentru a da declara?ii, dar cand au f?cut-o, au fost aresta?i, printre ei num?randu-se Simion Balint. [43] Avram Iancu a fost ?i el invitat s? vin? in fa?a comisiei dar, afland de soarta celorlal?i, nu s-a prezentat. La 29 iunie a informat comisia de anchet? c? nu are de ce s? se prezinte in fa?a ei, pentru c? nu a f?cut r?u nim?nui, iar pe mo?i i-a inarmat numai in scop de ap?rare. [44] Iancu a plecat in mun?i, ascunzandu-se pentru o perioad? in ?ara Mo?ilor ?i in Zarand. [45]

La 21 septembrie 1848, Avram Iancu, in fruntea a 6.000 de mo?i inarma?i, a participat la a treia Adunare Na?ional? de la Blaj, care a ?inut 8 zile. La adunare erau prezen?i cca 60.000 de romani din toat? Transilvania. Comisarul maghiar Vay a incercat s? ii determine pe ??ranii romani s? plece acas? ?i s? renun?e la revendic?ri, iar pe frunta?ii romani, printre care ?i Avram Iancu, s? ii mituiasc? pentru a-i trimite pe ??rani acas?. Atat Iancu, cat ?i ceilal?i frunta?i, l-au refuzat pe comisar. [46] Romanii au cerut la aceast? adunare na?ional? incetarea persecu?iilor impotriva lor, care luaser? amploare mai ales dup? ?tergerea iob?giei, ridicarea st?rii de asediu ?i reintroducerea ordinii prin intermediul legii, nu al for?ei. [47] De asemenea, romanii nu au recunoscut unirea Transilvaniei cu Ungaria, f?cut?, impotriva voin?ei lor declarate, de c?tre guvernul maghiar de la Cluj, ?i au solicitat s? se infiin?eze g?rzi na?ionale romane?ti, inarmate de c?tre armata austriac? a?a cum aceasta le-a inarmat pe cele maghiare, constituite deja de mult? vreme. [48] Avram Iancu s-a aflat printre semnatarii procesului-verbal al adun?rii, care in final a proclamat ?constitu?iunea imp?r?teasc? austriac?” , deci opunerea ?i mai dur? fa?? de revolu?ia ungar? ?i revenirea la situa?ia dinainte de 25 aprilie 1848. [48]

La 30 septembrie Iancu a plecat de la Blaj inapoi in mun?i, inso?it de mo?ii s?i. [48]

La 10 octombrie 1848 Kossuth Lajos adreseaz? romanilor o proclama?ie, prin care li se cere s? nu se opun? revolu?iei maghiare ?i Ungariei, in caz contrar, cei care se vor opune urmand s? fie omora?i, iar averile lor confiscate. [49] Pan? la aceast? dat?, mi?carea romaneasc? nu f?cuse nici o victim? ?i nici un exces. [50] La 19 octombrie 1848 Avram Iancu a infiin?at in ?ara Mo?ilor Legiunea Auraria Gemina . El a fost numit de c?tre Comitetul Roman de Pacifica?iune de la Sibiu in rangul de ?prefect” (echivalent cu cel de general), iar Ioan B?la? ?i Ioan Constantin Boeriu viceprefec?i. [51] Baza juridic? a organiz?rii Landsturm -ului romanesc a fost constituit? din punctul 10 al Peti?iei Na?ionale adoptate de Marea Adunare Na?ional? de la Blaj din 3/15 mai 1848, care ?cere inarmarea poporului sau gard? na?ional? spre ap?rarea ??rei in l?untru ?i din afar?. Mili?ia roman? s?-?i aib? ofi?erii s?i romani” . La 17 octombrie 1848 inarmarea romanilor este confirmat? de comandamentul militar austriac de la Sibiu.

Primele tabere de instruc?ie ale Legiunii Auraria Gemina, numite in epoc? ?i lag?re ( loag?re de c?tre ??ranii romani) au fost infiin?ate la Campeni, Bistra, Bucium ?i M?gina ?i au fost mobilizate la 19 octombrie 1848. [52] .

Tab?ra de la Campeni a avut rolul de a concentra combatan?ii Legiunii Auraria Gemina ?i de a-i instrui pentru lupt?. Comandantul ei, tribunul Nicolae Corche? , s-a dovedit a fi un bun organizator, [53] din aceast? tab?r? provenind lupt?tori buni care au participat la multe dintre luptele duse in anul 1849.

Tab?ra de la Bistra era amplasat? la 5 kilometri est de Campeni, in locul unde Bistricioara se vars? in Arie? . A fost infiin?at? la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit centurionul Alexandru Bistran . In aceast? tab?r? se concentrau ?i se instruiau combatan?ii proveni?i din peste 25 sate ?i cranguri (c?tune): Bistra, Arone?ti , B?le?ti, B?l?e?ti , Ciulde?ti, Cre?e?ti, Dealul Muntelui , Dambureni , Dur??ti , G?ne?ti, Hodi?e?ti, Hudrice?ti , Gipaia, Lunca Larg? , Lunca Merilor, Mih?ie?ti, Nov?ce?ti , Perje?ti, Poiana , Runcuri, Stefanca, Tomnatec, T?r?ne?ti , Var?ii Mari , Var?ii Mici ?i altele. [54]

Tab?ra de la Bucium era amplasat? la 8 kilometri sud-est de ora?ul Abrud, pe Valea Buciumului. A fost infiin?at? la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit vicecenturionul Dionisie Popovici . In aceast? tab?r? se concentrau ?i se instruiau combatan?ii proveni?i din satele Bucium, Bucium-Cerbu, Bucium-?asa, Bucium-Izbita, Bucium-Muntari ?i Bucium-Poieni. [55]

Tab?ra de la M?gina era amplasat? la 8 kilometri nord-vest de ora?ul Aiud. A fost infiin?at? in ultima decad? a lunii octombrie 1848, comandant fiind viceprefectul Simion Probu-Prodan . Num?rul combatan?ilor romani din aceast? tab?r? era mai mic decat in celelalte tabere ale Legiunii Auraria Gemina. Rolul acestei tabere era de se opune atacurilor care se a?teptau din partea trupelor maghiare sta?ionate la Aiud. [56] Dup? doar cateva zile de la infiin?are, la 25 octombrie, tab?ra de la M?gina a fost atacat? de g?rzile na?ionale maghiare din Aiud, conduse de Kemeny Istvan, ?i de o companie de infanterie de linie. Din cauz? c? in randurile atacatorilor se aflau solda?i imperiali, combatan?ii romani au refuzat s? lupte, pentru c? nu voiau s? se bat? impotriva osta?ilor imp?ratului Austriei. Ca urmare, tab?ra a fost impr??tiat?. [57]

Tab?ra de la Cacova (azi Livezile) era amplasat? la aproximativ 10 kilometri nord-vest de ora?ul Aiud. A fost infiin?at? in luna ianuarie 1849 ?i a fost comandat? de viceprefectul Simion Probu-Prodan. Avea rolul de a interzice accesul trupelor maghiare pornite din Aiud spre centrul Mun?ilor Apuseni. [58]

Ioan ?ulu?iu, tribun, se ocupa cu aprovizionarea cu muni?ie [59] . Singura legiune romaneasc? despre care se ?tie c? a avut drapel a fost Legiunea Auraria Gemina . Acesta era in culorile na?ionale actuale, albastru-galben-ro?u, dispuse orizontal, cu culoarea ro?ie in partea inferioar?. Hampa sa era in culorile na?ionale maghiare, ro?u-alb-verde, pentru c? era captur? de r?zboi, fiind luat? de la trupele ungare intr-una din luptele date impotriva maiorului Hatvani la Abrud in prim?vara anului 1849 [60] .

La 8 noiembrie 1848, la ordinul General Commando austriac din Transilvania, Avram Iancu, cu 4.000 de combatan?i din Legiunea Auraria Gemina, particip? la opera?iunile militare austriece pe direc?ia general? Teiu?-Cluj. La aceste opera?iuni a participat armata austriac? ?i un total de cca 30.000 combatan?i romani. [61] Legiunea Auraria Gemina s-a oprit lang? Turda, f?r? a intra in ora?, pentru c? aici se oprise ?i armata austriac?. [62] Ora?ul s-a predat f?r? lupt? la 20 noiembrie , iar dup? cateva zile Avram Iancu s-a intors cu mo?i in mun?i. [62]

La 29 noiembrie 1848 Avram Iancu avea gata de lupt? al?i 1.500 de mo?i, la solicitarea armatei austriece. Cu ei s-a deplasat pentru a lua parte la luptele prev?zute a se da cu armata ungar? in defileul de la Ciucea. La 4 decembrie Avram Iancu a ajuns la S?cuieu, jude?ul Cluj, iar in noaptea de 6 spre 7 decembrie i s-a cerut s? atace prin suprindere liniile inamice. Din cauza incompenten?ei unui ofi?er austriac, care i-a aruncat in lupt? pe mo?i f?r? a cerceta corenspunz?tor terenul, atacul a e?uat, iar la 10 decembrie Iancu a fost obligat s? i?i retrag? lupt?torii [63] . Ajuns la Campeni, a mobilizat al?i lupt?tori, cca 1.500, pe care i-a trimis spre Huedin pentru a coopera cu armata austriac? [64] . De la Campeni, Iancu a plecat la Sibiu pentru a l?muri diferite chestiuni, militare ?i politice [65] . O adunare a frunta?ilor romani, pu?i in dificultate de generalul austriac Puchner, comandantul militar al Transilvaniei, se va desf??ura la Sibiu la 28 decembrie f?r? Avram Iancu, care a plecat inapoi in mun?i [66] . Generalul austriac, v?zand ofensiva secuilor (declan?at? la 19 octombrie) oprit? ?i Clujul cucerit de armata imperial?, s-a dep?rtat de romani, l?sandu-i in voia sor?ii, ba chiar amenin?andu-i cu for?a armat? [67] .

In mun?i, lipsit de ajutorul in armament, muni?ie ?i hran? promis de armata austriac?, Avram Iancu organizeaz? ap?rarea ??rii Mo?ilor exclusiv prin mijloace proprii [68] .

La 19 ?i 20 ianuarie 1849 Iancu a participat la o conferin?? la Zlatna, la care au participat to?i prefec?ii romani care au putut, precum ?i revolu?ionari romani refugia?i din Muntenia. Scopul era stabilirea planului de ac?iune in noua situa?ie, cand dup? ofensiva din decembrie a generalul maghiar de origine polonez? Josif Bem, Transilvania era aproape integral cucerit? de armata maghiar? [69] . Lupt?torii romani din Mun?ii Apuseni abia aveau la dispozi?ie 800 de pu?ti la un num?r de cateva mii de combatan?i, iar aprovizionarea cu hran? era problematic? [70] .

La sfar?itul lunii martie 1849, combatan?ii romani din Mun?ii Apuseni erau complet inconjura?i in mun?i de trupele ungare [71] . La sfar?itul lunii aprilie 1849, deputatul maghiar de origine roman? Ioan Drago? este trimis de Kossuth pentru a-i convinge pe romani s? depun? armele, pentru c? prin rezisten?a lor ?ineau blocate prea multe trupe maghiare, care erau necesare in alte p?r?i ale Transilvaniei pentru a se opune trupelor austro-ruse, care preg?teau contraofensiva, din Moldova ?i Muntenia [72] . Generalul ungur Janos Czecz apreciaz? in memoriile sale [73] c? intre decembrie 1848 ?i iulie 1849, mo?ii au ?inut in ?ah aproximativ o treime din efectivele armatei maghiare din Transilvania (cca 10.000 solda?i), a c?ror lips? a fost puternic resim?it? in luptele duse de maghiari impotriva ru?ilor ?i austriecilor.

La 6 mai 1849, in timp ce mo?ii duceau tratative de pace cu Ioan Drago?, maiorul ungur Hatvani Imre a intrat prin surprindere cu trupele sale in Abrud, acesta fiind considerat de romani un act de tr?dare din partea maghiarilor [74] . A doua zi, mobilizarea romanilor incepuse deja, iar la 8 mai a inceput prima b?t?lie pentru Abrud, condus? de Avram Iancu, care s-a incheiat la 10 mai prin evacuarea ora?ului de c?tre trupele maghiare care au supravie?uit [75] . La 15 mai 1848 maiorul Hatvani a ocupat din nou Abrudul, dup? ce i?i completase trupele decimate. A urmat a doua b?t?lie de la Abrud, care s-a incheiat la 18 mai 1848 cu infrangerea grav? a trupelor ungare. In total, maiorul Hatvani a pierdut cca 5.000 solda?i ?i toat? artileria, iar deputatul Drago? a fost ucis (in prima b?t?lie de la Abrud) [76] .

La 8 iunie 1849 impotriva romanilor din Mun?ii Apuseni a pornit cea mai mare for?? militar? maghiar? care atacase zona pan? in acel moment, peste 4.000 solda?i cu 19 tunuri ?i 4 baterii de rachete, condus? de colonelul Kemeny Farkas. A rezultat a treia b?t?lie de la Abrud, care a inceput propriu-zis la 11 iunie ?i s-a incheiat la 17 iunie (luptele incepuser? inc? din 8 iunie, pe drumul spre Abrud). Armata maghiar?, suferind de foame ?i pierzand mul?i oameni in lupt?, incercuit? in Abrud, a fost silit? s? abandoneze ora?ul ?i s? retrag?, avand cel pu?in 500 solda?i mor?i in lupt? [77] .

La 21 iunie 1849 Avram Iancu a fost contactat prin scrisori de c?tre colonelul ungur Simonffy, care ii scria din Va?c?u, precum ?i de c?tre deputatul Ioan Gozman, in vederea incet?rii ostilit??ilor. El le r?spunde la 27 iunie, nerenun?and la scopurile pentru care a inceput lupta, dar nici refuzand posibilitatea unor negocieri pentru depunerea armelor [78] . La 2 iulie 1849, colonelul Simonffy ii expediaz? lui Kossuth r?spunsul lui Iancu [79] . Acesta a r?spuns la 5 iulie, dar prea pu?in incurajator pentru romani. R?spunsul lui Kosstuh a fost rigid ?i t?ios, nerenun?and nici el la ideile sale ?i respingand continuarea unor tratative de pace. El il someaz? pe Avram Iancu, ?i implicit pe romani, s? depun? armele necondi?ionat pan? la 20 iulie ?i abia apoi s? vad? dac? vor primi drepturile solicitate [80] .

La 14 iulie 1849 Kossuth l-a imputernicit pe revolu?ionarul muntean Nicolae B?lcescu s? plece in Mun?ii Apuseni pentru a-l convinge pe Avram Iancu s? fac? o in?elegere cu maghiarii ?i s? treac? de partea lor, in contextul puternicei ofensive austro-ruse din Transilvania, care amenin?a armata maghiar? cu dezintegrarea. Lui Iancu i se propunea de c?tre Kossuth, in caz de imp?care, gradul de general in armata ungar? ?i trecerea cu legiunea sa in Muntenia pentru a lupta acolo impotriva for?elor austro-ruse. [81] . Kossuth a semnat documentele necesare organiz?rii unei legiuni romane?ti care s? lupte in cadrul armatei ungare la 15 iulie 1849 [82] . B?lcescu ajunge in mun?i cu oferta maghiar? la sfar?itul lunii iulie 1849, iar discu?iile cu ?i intre conduc?torii romanilor din mun?i au durat 4 sau 5 zile [83] . Avram Iancu i-a r?spuns in scris lui Kossuth la 3 august 1849, ar?tandu-i c? in condi?iile date, cu armata maghiar? infrant? ?i armatele austro-ruse inving?toare ?i st?pane in Transilvania, nicio discu?ie nu i?i mai are rostul [84] .

In timpul acestor discu?ii de pace, luptele cu armata ungar? nu au incetat. Combatan?ii Legiunii Auraria Gemina, comandat? de Avram Iancu, s-au ciocnit la 2 ?i 4 iulie de trupele maghiare conduse de Velics Karoly, care au incercat s? atace mun?ii din direc?ia Aiud, dar au fost infrante de lupt?torii tribunilor Fodor ?i ?erban. La 22 iulie aceste atacuri maghiare au fost repetate, dar s-au soldat din nou cu o infrangere, venit? tot din partea tribunului Fodor [85] .

La 29 iulie 1849, ministrul-pre?edinte maghiar Szemere ?ine un discurs in care spune c? unul din scopurile revolu?iei ungare este libera dezvoltare a na?ionalit??ilor, adic? exact motivul discordiei dintre maghiari ?i romani in anii 1848-1849. Kossuth Lajos il ins?rcineaz? pe revolu?ionarul pa?optist roman Eftimie Murgu s? mearg? in mun?i la Avram Iancu ?i s? ii comunice acest fapt, pentru a-l atrage in ultimul moment de partea revolu?iei maghiare. [86] . Eftimie Murgu ins? nu va putea r?zbate in mun?i, fiind oprit la Ilia. Oricum, totul era prea tarziu. Armatele austro-ruse erau in ofensiv? in apropierea Mun?ilor Apuseni, armata maghiar? in retragere. Iancu va acorda trupelor maghiare o asigurare c? nu le va ataca in aceste momente, l?sandu-le s? se retrag? nestingherite in orice direc?ie [87] .

Sfar?itul r?zboiului [ modificare | modificare surs? ]

La inceputul lunii august 1849, generalul rus Luders il invit? pe Avram Iancu la Alba Iulia, pentru a-l cunoa?te, a-i inmana un cadou drept recunoa?tere a sprijinului acordat prin r?zboiul de gheril? purtat ?i s? il aprovizioneze cu muni?ia necesar? [88] . Iancu coboar? din mun?i cu ceat? de l?ncieri, pan? pe valea Mure?ului, dar se izbe?te rapid de ostilitatea colonelului austriac August, comandantul cet??ii Alba Iulia. La aceast? atitudine ostil? au contribuit rapoartele false ale fostului consilier militar al Legiunii Auraria Gemina, c?pitanul austriac Ivanovici, dar ?i faptul c? austriecii aflaser? de tratative duse de Iancu cu maghiarii ?i oferta lui Kossuth de a trece de partea revolu?iei ungare. Din acest motiv, a f?cut calea intoars? la Campeni [89] . La 22 august 1849, o delega?ie de doi mo?i, trimi?i de Iancu la Flore?ti, jude?ul Cluj, au declarat armatei austriece c? acesta a decis s? i?i lase lupt?torii la vatr?. Generalul austriac Wohlgemuth l-a invitat pe Avram Iancu la Sibiu pentru a-i cere ajutorul in dezarmarea l?ncierilor romani din Zarand. Iancu ?i-a asumat aceast? responsabilitate, iar mo?ii din Zarand au inceput s? depun? armele dup? 7 septembrie 1849 [90] . Dezarmarea romanilor de c?tre austrieci s-a f?cut cu greutate, foarte pu?ine arme fiind predate, de?i Iancu ?i Axente Sever se angajaser? s? ajute la depunerea armelor, ceea ce i-a f?cut pe imperiali s? fie ?i mai b?nuitori fa?? de Iancu [91] .

Statuia lui Avram Iancu din Cluj-Napoca

Dup? 1849 [ modificare | modificare surs? ]

Imediat dup? terminarea ostilit??ilor, reprezentan?ii austrieci trimi?i de imp?rat in Transilvania, Wohlgemuth, Clam Gallas ?i Bach, au dat dovad? de ignorarea romanilor ?i a contribu?iei lor la cauza Casei de Habsburg. De la bun inceput, meritele lor au fost diminuate, r?u in?elese ?i suspectate f?r? motiv. Sacrificiile umane ?i materiale ale romanilor nu au fost luate in seam? de imp?rat. In schimb, generalul rus Luders il intreb? pe Avram Iancu despre dolean?ele romanilor, promi?and s? intervin? pe lang? ?ar pentru ei. Din acest motiv, Iancu ?i Axente Sever vor trimite un memoriu generalului Luders ?i cer ajutorul ?arului pe lang? imp?ratul austriac pentru ca?tigarea drepturilor cerute de romani [92] . ?arul a primit memoriul lui Avram Iancu, dar a r?spuns c? nu poate interveni intr-o problem? a imperiului austriac, dar c? va remite memoriul Cur?ii imperiale, ceea ce a ?i f?cut [93] .

La 15 decembrie 1849 Avram Iancu a fost arestat de solda?i austrieci la targul de la H?lmagiu. Sub presiunea romanilor, care se aflau in num?r mare in acea zi la targ, solda?ii au fost obliga?i s? il elibereze, pretinzand c? arestarea s-a f?cut din gre?eal? [94] .

In februarie 1850, Avram Iancu a plecat la Viena, unde se strangea o nou? delega?ie romaneasc? care dorea s? cear? drepturi pentru romanii din Transilvania [95] . El a trecut prin Beiu?, ajungand la 6 februarie la Oradea, unde a fost primit cu entuziasm. La fel de bine a fost primit ?i la Pesta, fiind primit de generalul Haynau ?i baronul Geringer. Primul a dat in cinstea lui Iancu un supeu, iar la balul dat in aceea?i sear?, a fost acompaniat de ofi?erii superiori austrieci [96] . Iancu a plecat de la Pesta la 19 februarie ?i a fost primit de imp?ratul austriac la 8 martie 1850. Meritele sale au fost relevate in mod deosebit de imp?ratul Franz Josef. In zilele urm?toare Iancu a vizitat alte personalit??i austriece marcante [97] . Iancu s-a intors acas? f?r? ca delega?ia romaneasc? s? fi reu?it altceva in afar? de primirea unor promisiuni f?r? acoperire din partea austriecilor [98] .

?arul Rusiei a trimis la Sibiu 34 decora?ii pentru a fi imp?r?ite celor care au avut merite deosebite in timpul r?zboiului. Pentru Avram Iancu el a trimis Ordinul Sf. Stanislav. Cu toate acestea, la cererea autorit??ilor austriece, ?arul i?i va schimba decizia ?i ii va acorda lui Iancu o medalie inferioar?, Ordinul Sf. Ana, clasa a II-a [99] .

Pentru contribu?ia adus? in timpul r?zboiului, Avram Iancu a fost ini?ial propus pentru decorare cu Ordinul austriac "Corona de fier" clasa a III-a, o decora?ie relativ inalt? ?i care conferea de?in?torului dreptul la titlu de noble?e. Imp?ratul Franz Josef a t?iat cu mana proprie aceast? propunere, acordandu-i numai "Crucea de aur pentru merite, cu coroan?". Aceea?i decizie a luat-o ?i in cazul prefec?ilor Simion Balint ?i Axente Sever. Avram Iancu a fost invitat la Alba Iulia pentru a-?i ridica decora?iile, dar el a refuzat de fiecare dat? s? o fac? [100] .

In august 1850, Iancu a plecat din nou la Viena, pentru a face parte din delega?ia na?ional? romaneasc?. Din nou aceasta a primit de la austrieci numai cu promisiuni goale ?i aman?ri. La inceputul anului 1851, Avram Iancu a fost chemat la prefectul poli?iei din Viena pentru a declara dac? accept? sau nu decora?iile acordate ?i pe care le refuzase in repetate randuri in anul 1850. El a expus din nou motivele pentru care refuz? medalia austriac?, dar o accept? pe cea ruseasc? [100] . Declara?ia sa a fost considerat? ofensatoare pentru imp?ratul austriac. Dup? 3 zile a fost din nou chemat la poli?ie pentru a fi intrebat dac? accept? decora?ia austriac? ?i din nou Avram Iancu a refuzat. Dup? alte cateva zile, el s-a prezentat din proprie ini?iativ? la poli?ie, pentru a declara c? persist? asupra declara?iei sale ini?iale, de a refuza decora?ia austriac?, spunand c? o refuz? cerand: "s? se decoreze mai intai na?iunea cu implinirea promisiunilor". La scurt timp dup? aceasta i s-a pus in vedere s? p?r?seasc? Viena in termen de 8 zile, la fel cum au p??it ?i al?i frunta?i romani din delega?ie. Iancu a plecat din Viena la 21 februarie 1851, pentru a nu se mai intoarce niciodat? acolo [101] .

Dup? intoarcerea de la Viena, Iancu s-a implicat in lupta pe cale legal? pentru ob?inerea drepturilor pentru mo?i. Ace?tia i?i revendicau terenurile ?i p?durile pierdute in favoarea nobililor ?i a statului austriac pe vremea iob?giei. Astfel, el a scris mai multe memorii in numele mo?ilor, adresate guvernului, iar unul dintre memorii a fost adresat chiar imp?ratului Franz Josef. Guvernul ins? nu a r?spuns, ci a trimis la fa?a locului comisii de investiga?ie. Iancu a refuzat s? se prezinte in fa?a acestora ?i a indemnat ?i pe mo?i s? fac? la fel, ceea ce s-a ?i intamplat. Comisiile erau o manevr? a autorit??ilor pentru a t?r?g?na totul. In vara anului 1852 guvernatorul Transilvaniei l-a invitat pe Avram Iancu ?i pe Simion Balint la Sibiu, unde i-a rugat s? accepte mijlocirea comisiilor [102] , mai ales c? in scurt timp urma s? aib? loc vizita imp?ratului in Transilvania. Prefec?ii Avram Iancu, Simion Balint ?i Mihai Andreica l-au convins pe guvernator s? cear? schimbarea traseului vizitei imp?ratului. Ini?ial, traseul urma s? str?bat? pe la Dobra, spre Deva ?i S?c?ramb, apoi prin Brad, H?lmagiu ?i Abrud, Alba Iulia, Sibiu, iar la intoarcere s? treac? prin zonele locuite de secui ?i s? ias? pe la Cluj ?i Baia Mare. Prefec?ii au reu?it s? ob?in? modificarea traseului pe la Muntele G?ina, Vidra de Sus ?i Campeni. In schimb, guvernatorul i-a cerut lui Iancu s? medieze o in?elegere intre mo?i ?i Fisc, ceea ce Iancu a refuzat categoric, pe motiv c? p?durile au fost ale mo?ilor dintotdeauna. Situa?ia era din nou in impas, dar to?i au sperat c? se va rezolva cand Iancu va vorbi cu imp?ratul la trecerea sa prin Vidra de Sus [103] . Avram Iancu s-a ocupat intens de preg?tirile pentru intampinarea imp?ratului, iar la 19 iulie 1852 s-a primit in?tiin?area oficial? c? imp?ratul ?i-a modificat ruta dup? cum i se solicitase [104] .

La 21 iulie 1852 imp?ratul a sosit pe Muntele G?ina, unde ar fi trebuit s? fie intampinat de Avram Iancu. Acesta ins? nu s-a prezentat ?i nimeni nu a putut s? il g?seasc?. Mama lui Avram Iancu l-a intampinat c?lare, in fruntea unui banderiu de femei, iar la oprirea in fa?a casei lui Iancu, Alisandru l-a intampinat pe imp?rat. To?i se a?teptau ca Avram Iancu s? se afle la Campeni, dar acesta nu a ap?rut nici aici. Prietenii lui Iancu au spus c? e bolnav, ca s? il scuze in fa?a guvernatorului, iar seara au incercat s? il conving? pe Avram s? se intalneasc? cu imp?ratul a doua zi, la Ro?ia Montan?. Abia acum a declarat Iancu c? nu are de gand s? se intalneasc? cu Franz Josef [105] . Povestea cum c? Iancu ar fi mers seara la imp?rat ?i c? ar fi iscat scandal, fiind alungat de santinele, e fals?, ?i nu a existat in realitate [106] . Frunta?ii romanilor considerar? atunci c? inc? nu e totul pierdut ?i c? Iancu ar putea s? il intalneasc? pe imp?rat la Cluj, pentru a l?muri situa?ia p?durilor mo?ilor, care era evident c? nu se pot reca?tiga pe cale legal?. Astfel c? Iancu accept? s? plece la Cluj in fruntea a 120 c?l?re?i romani. Ei il intampin? pe imp?rat intre Some?eni ?i Apahida, iar de aici plecand la Cluj, trebuiau s? ia parte la audien?a programat?. Iancu ins? refuz? din nou [107] . Iancu nu a putut s? ii accepte nici m?car imp?ratului Austriei t?r?g?narea in recunoa?terea faptelor ?i a drepturilor romanilor, care luptaser? ?i muriser? in 1848-1849 ?i in folosul Austriei, din acest motiv el refuzand s? stea de vorb? cu Franz Josef [108] .

Intors la Campeni, primul lucru pe care l-a f?cut Iancu a fost c? s-a dus la casa erariului ?i a doborat cu bata insemnele austriece de pe cl?dire, c?lcandu-le in picioare. Dup? dou? s?pt?mani, cand a venit in zon? o comisie pentru a m?sura p?durile ?i a le introduce in cadastru, Iancu i-a indemnat pe Mihai Andreica ?i Dionisie Darabant, fo?ti comandan?i in 1848-1849, acum m?sur?tori in slujba statului, s? nu realizeze m?sur?torile necesare pentru a sabota autorit??ile imperiale. Ca urmare, la 17 august 1852 Avram Iancu ?i cei doi m?sur?tori au fost aresta?i de armata imperial? la Campeni. Iancu a fost trimis la Alba Iulia sub escort? militar? [109] . Aici a fost maltratat de un func?ionar austriac m?runt, iar Iancu a protestat cu furie [110] . De frica mo?ilor, care se zvonea c? ar porni impotriva Albei Iulii, Iancu a fost mutat la Sibiu. Aici i s-a intentat in grab? un proces, pentru a fi achitat cat mai rapid ?i eliberat, pentru c? arestarea lui Iancu produsese o impresie nefavorabil? printre romani [111] .

Prin intermediul colonelului Heydte i s-a oferit lui Iancu o slujb? la Viena, cu salar de 2.400 florini pe an sau una la Sibiu, cu 1.800 florini pe an, dar el le-a refuzat pe amandou?. Avram Iancu a refuzat ?i desp?gubirile oferite de guvernul austriac pentru perioada cat a fost ?inut de acesta in inchisoare [112] .

Via?a personal? [ modificare | modificare surs? ]

Una dintre presupusele iubite ale lui Avram Iancu ar fi fost Johanna Farkas, cunoscut? ca Hani , o tan?r? maghiar? din Abrud . [113] Tat?l Johannei Farkas locuia in Abrud, unde activa fie ca preot, [114] fie ca avocat. [115] Se numea Tamas Farkas ?i era protestant de confesiune unitarian? . Mama Johannei era de religie romano-catolic?. Potrivit datinii, Hani a fost botezat? in confesiunea mamei. Tan?ra se n?scuse in 1834 ?i era cu zece ani mai tan?r? decat Iancu. O m?rturie oral? consemnat? de Ioan Lupa? [115] men?ioneaz? c? Hani l-a salvat pe iubitul ei in cea mai periculoas? clip? din via?a acestuia, in luna mai a anului 1848 , cand maiorul Imre Hatvani intra pe nea?teptate in Abrud pentru a-l surprinde pe Iancu, care se afla in casa avocatului Tamas Farkas, tat?l Johannei. Afland c? trupele revolu?ionare unguresti se apropie de ora?, Hani l-a in?tiin?at pe Iancu, l-a rugat s? plece numaidecat pentru a-?i salva via?a ?i l-a condus prin gr?dina din spatele casei. Astfel Iancu a p?r?sit Abrudul in ultima clip? ?i s-a indreptat spre Campeni , unde a organizat contraofensiva impotriva lui Hatvani. Nu exist? totu?i dovezi indubitabile despre aceast? "iubit?" a lui Avram Iancu. In memoriile sale, fostul prefect Vasile Macarie Moldovan, care dup? desfiin?area legiunii sale (a III-a de Campie) a luptat in randurile Legiunii Auraria Gemina, fiind martor ocular la evenimentele descrise mai sus, spune c? o servitoare l-a anun?at pe Iancu de intrarea ungurilor in Abrud [116] . In acel moment, Iancu se afla impreun? cu Vasile Macarie Moldovan ?i al?i romani in biserica reformat?, unde duceau tratative cu ungurii din ora?, care cereau insistent ca romanii s? depun? armele. Alte presupuse iubite ale lui Avram Iancu ar fi fost Epifania ?ulu?iu din Abrud, apoi so?ia medicului Kalcher din Abrud, dar toate sunt doar zvonuri ?i nu exist? nici o dovad? asupra lor, dup? cum nu exist? nici asupra Johannei Farkas. [117]

Mormantul lui Avram Iancu de la ?ebea

Sfar?itul vie?ii [ modificare | modificare surs? ]

In ultimele dou? decenii ale vie?ii sale a suferit de o boal? psihic?. Starea s?n?t??ii sale psihice a inceput s? se deterioreze la sfar?itul anului 1852 [107] . A r?mas in memoria colectiv? ca umbland din sat in sat innebunit, dup? unele p?reri pu?in verificate ?i din surse nesemnate. Conform unor alte p?reri, de data aceasta de specialitate, a medicului Ovidiu Vuia, specialist in neuropsihiatrie in Germania, Avram Iancu nu a fost nebun: "...In ce prive?te tulbur?rile zise psihice, dup? majoritatea absolut? a medicilor, ?i noi nu facem decat a le int?ri diagnosticul, nu numai datorit? debutului la 28 ani ?i duratei lungi de dou? decenii, dar intreg tabloul clinic ?i evolu?ia sa, inl?tur? indiscutabil, eventualitatea unei infec?ii a sangelui cu manifestarea unui sifilis nervos. R?mane ipoteza unei psihoze declan?ate de o traum?, sau cum e cazul, de nenum?rate traume psihice, nu rar observat? in practica neuropsihiatric?. Personal cred c? nici aceast? boal? nu intr? in discu?ie, in primul rand fiindc? tulbur?rile psihice ale lui Iancu nu pot fi incadrate in tabloul unei psihoze anumite. E drept c? prezentase unele idei de persecu?ie, dup? unii adev?rat? manie, a fost trist ?i melancolic, adesea dup? ce-?i termina cantecele de jale la fluier, plangea, dar respectivele simptome nu sunt suficiente pentru a diagnostica o psihoz? de tip maniaco-depresiv, schizofrenic sau paranoic. ... Ajung la concluzia c? Avram Iancu nu a fost nebun propriu-zis din punct de vedere neuropsihiatric. ... In consecin??, f?r? s? m? indep?rtez de principiile ?tiin?ifice ale medicinii, dup? care trebuie v?zut? boala lui Avram Iancu, eu imp?rt??esc p?rerea c? (...) Craiul Mo?ilor n-a suferit de nici o psihoz?, prin urmare pe limbaj laic, nu a fost nebun. ... sunt de p?rere c? ar fi cazul, in leg?tur? cu suferin?ele sale, s? evit?m termeni ca "dezechilibru psihic" sau "boal? incurabil?", cand manifest?rile psihice ale lui Iancu sunt de natur? reactiv?, ?in mai mult de alter?ri provocate de imprejur?ri externe, care ins?, nu dep??esc domeniul normalului, nu intr? in sfera patologicului" [118] .

Ast?zi, Avram Iancu este considerat cel mai mare erou na?ional al romanilor din Transilvania, iar memoria lui cinstit? in mod deosebit de romani ?i indeosebi de mo?i, intre care tr?iesc ?i azi urma?ii fo?tilor l?ncieri ai lui Iancu, de la 1848 [119] [120] .

In diminea?a zilei de 10 septembrie 1872 , Avram Iancu a fost g?sit mort, cu privirea incremenit? spre cer, pe prispa brut?riei (azi muzeu) lui Ioan Stupin?, zis Lieber, din Baia de Cri? . [121] A fost ingropat cu funeralii na?ionale la 13 septembrie in Panteonul Mo?ilor de la ?ebea , jud. Hunedoara, lang? " Gorunul lui Horea ". La slujba de inmormantare au slujit 36 preo?i, in frunte cu protopopii Mih?l?anu (ortodox) din Brad ?i Balint (unit) din Ro?ia Montan? [122] . In fruntea convoiului funerar p??eau fo?tii comandan?i militari ai romanilor, care se mai aflau in via??: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corche? ?i Clemente Aiudeanu [122] . Pentru a anun?a moartea sa, clopotele au tras in mun?i timp de trei zile ?i trei nop?i. Comitetul de inmormantare l-a declarat "erou al na?iunii" [123] .

Inmormantarea a avut loc sub Gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe din ?ebea, dup? dorin?a lui Avram Iancu [123] . Peste 4.000 de persoane, dup? alte surse 10.000, au participat la inmormantare. Mo?ii au sosit c?l?ri din Vidra de Sus inc? din data de 11 septembrie, pentru a-l priveghia [124] .

Ceremonialul funebru a inceput la ora 14, in 13 septembrie, in Baia de Cri?, apoi convoiul, care se intindea pe mai mult de 2 kilometri, a pornit spre ?ebea. Pe tot parcursul s-a cantat "Mar?ul lui Iancu" ?i "De?teapt?-te, romane!". Cand primii oameni intrau in ?ebea, ultimii din coloan? abia porneau din Baia de Cri?. In fruntea convoiului mergea un tan?r cu un drapel in culorile romane?ti ro?u-galben-albastru, drapate in negru [125] . In momentul in care sicriul a fost coborat in groap?, s-au tras salve de pu?c?, in semn de onoruri militare [125] .

Crucea de piatr? a fost donat? de preotul roman Ioan Tisu, iar pe ea a fost inscrip?ionat simplu: "AVRAM IANCU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ANE) in anul 1849-9. +1872" [126]

Necrologul lui Avram Iancu din "Telegraful roman" spune:"via?a lui in totalitatea ei va r?mane o oglind? sincer? a vie?ii noastre na?ionale" [127] .

Decora?ii [ modificare | modificare surs? ]

Portretul lui Avram Iancu pe o bancnot? emis? in 1992, cu valoare nominal? de 5.000 de lei (ROL), avers

Notafilie [ modificare | modificare surs? ]

  • In 1992, Banca Na?ional? a Romaniei a emis o bancnot? cu valoare nominal? de 5.000 de lei (ROL), pe aversul c?reia a fost reprezentat portretul lui Avram Iancu.
  • In 1993, Banca Na?ional? a Romaniei a emis o bancnot? cu valoare nominal? de 5.000 de lei (ROL), pe aversul c?reia a fost reprezentat portretul lui Avram Iancu, cu unele reprezent?ri grafice modificate fa?? de emisiunea din 1992.


Imagini [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b Autoritatea BnF , accesat in  
  2. ^ a b ?Avram Iancu” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  3. ^ a b Avram Iancu , Faceted Application of Subject Terminology , accesat in  
  4. ^ a b Avram Iancu , NUKAT  
  5. ^ Autoritatea BnF , accesat in  
  6. ^ a b Duda? 1993 , p. 7.
  7. ^ Anton Moisin , Istoria Transilvaniei, Volumul V , Editura Imago, Sibiu 2003, pp. 432-433, ISBN 973-8262-57-7
  8. ^ Duda? 1993 , p. 15.
  9. ^ Duda? 1993 , pp. 7-8.
  10. ^ Duda? 1993 .
  11. ^ Duda? 1993 , p. 10.
  12. ^ a b c d Duda? 1993 , p. 22.
  13. ^ a b Duda? 1993 , p. 23.
  14. ^ a b Duda? 1993 , p. 24.
  15. ^ a b c d Duda? 1993 , p. 32.
  16. ^ Duda? 1993 , p. 36.
  17. ^ Duda? 1993 , p. 34.
  18. ^ a b Dragomir 1968 , p. 40.
  19. ^ Dragomir 1968 , p. 34.
  20. ^ a b Dragomir 1968 , p. 41.
  21. ^ a b Dragomir 1968 , p. 42.
  22. ^ Dragomir 1968 , p. 43.
  23. ^ a b c Dragomir 1968 , p. 45.
  24. ^ Dragomir 1968 , p. 47.
  25. ^ Dragomir 1968 , pp. 47-48.
  26. ^ Dragomir 1968 , p. 49.
  27. ^ Dragomir 1968 , p. 50.
  28. ^ a b c d Dragomir 1968 , p. 51.
  29. ^ a b Dragomir 1968 , p. 52.
  30. ^ a b Duda? 1993 , p. 45.
  31. ^ Dragomir 1968 , p. 53.
  32. ^ a b Dragomir 1968 , p. 54.
  33. ^ Dragomir 1968 , p. 55.
  34. ^ Dragomir 1968 , pp. 56-57.
  35. ^ Dragomir 1968 , pp. 57-58.
  36. ^ a b c Dragomir 1968 , p. 60.
  37. ^ Dragomir 1968 , p. 62.
  38. ^ Dragomir 1968 , p. 66.
  39. ^ Dragomir 1968 , p. 68.
  40. ^ Dragomir 1968 , p. 70.
  41. ^ Dragomir 1968 , pp. 70-71.
  42. ^ Dragomir 1968 , p. 71.
  43. ^ Dragomir 1968 , pp. 72-73.
  44. ^ Dragomir 1968 , p. 73.
  45. ^ Dragomir 1968 , p. 75.
  46. ^ Dragomir 1968 , pp. 82-83.
  47. ^ Dragomir 1968 , p. 85.
  48. ^ a b c Dragomir 1968 , p. 86.
  49. ^ Dragomir 1968 , p. 95.
  50. ^ Dragomir 1968 , p. 96.
  51. ^ Duda? 1998 , p. 62.
  52. ^ Duda? 1993 , p. 63.
  53. ^ Tuc? & Ucrain 1988 , pp. 51-52.
  54. ^ Tuc? & Ucrain 1988 .
  55. ^ Tuc? & Ucrain 1988 , pp. 53-54.
  56. ^ Tuc? & Ucrain 1988 , p. 54-55.
  57. ^ Iancu, Avram, ?Raportul prefectului de legiune Avram Iancu” in Popescu-Ramniceanu, Virgil, Istoria mi?c?rii romane?ti din Ardeal in anii 1848 ?i 1849 dup? p?r?i alese din Istoria Transilvaniei de Gheorghe Bari?iu , Bucure?ti, 1919, p. 84
  58. ^ Tuc? & Ucrain 1988 , p. 54.
  59. ^ Borda, Valentin, Dutc?, Viorica, Rus, Traian, Avram Iancu ?i prefec?ii s?i , Targu Mure?, 1997, p. 168
  60. ^ Transilvania , Anul LIII, nov.-dec. 1922, nr. 11-12, p. 729
  61. ^ Dragomir 1968 , pp. 104-105.
  62. ^ a b Dragomir 1968 , p. 106.
  63. ^ Dragomir 1968 , pp. 107-108.
  64. ^ Dragomir 1968 , p. 109.
  65. ^ Dragomir 1968 , p. 110.
  66. ^ Dragomir 1968 , p. 112.
  67. ^ Dragomir 1968 , p. 111.
  68. ^ Dragomir 1968 , p. 113.
  69. ^ Dragomir 1968 , p. 114.
  70. ^ Dragomir 1968 , p. 117.
  71. ^ Dragomir 1968 , p. 118.
  72. ^ Dragomir 1968 , p. 149.
  73. ^ Czecz Janos (1850), Bem’s Feldzug in Siebenburgen in den Jahren 1848 und 1849 , Hamburg, p. 32
  74. ^ Dragomir 1968 , p. 174.
  75. ^ Dragomir 1968 , pp. 175-178.
  76. ^ Dragomir 1968 , pp. 188-192.
  77. ^ Dragomir 1968 , pp. 209-216.
  78. ^ Dragomir 1968 , pp. 243-244.
  79. ^ Dragomir 1968 , p. 248.
  80. ^ Dragomir 1968 , pp. 249-250.
  81. ^ Dragomir 1968 , pp. 261-262.
  82. ^ Dragomir 1968 , p. 262.
  83. ^ Dragomir 1968 , pp. 263-264.
  84. ^ Dragomir 1968 , p. 265.
  85. ^ Dragomir 1968 , p. 268.
  86. ^ Dragomir 1968 , p. 269.
  87. ^ Dragomir 1968 , pp. 270-271.
  88. ^ Dragomir 1968 , p. 291.
  89. ^ Dragomir 1968 , p. 294.
  90. ^ Dragomir 1968 , p. 295.
  91. ^ Dragomir 1968 , p. 296.
  92. ^ Dragomir 1968 , p. 297.
  93. ^ Dragomir 1968 , p. 298.
  94. ^ Dragomir 1968 , p. 301.
  95. ^ Dragomir 1968 , p. 302.
  96. ^ Dragomir 1968 , pp. 303-304.
  97. ^ Dragomir 1968 , p. 304.
  98. ^ Dragomir 1968 , p. 306.
  99. ^ Dragomir 1968 , p. 308.
  100. ^ a b Dragomir 1968 , p. 309.
  101. ^ Dragomir 1968 , p. 310.
  102. ^ Dragomir 1968 , p. 314.
  103. ^ Dragomir 1968 , p. 315.
  104. ^ Dragomir 1968 , p. 316.
  105. ^ Dragomir 1968 , p. 317.
  106. ^ Dragomir 1968 , p. 318.
  107. ^ a b Dragomir 1968 , p. 320.
  108. ^ Dragomir 1968 , pp. 320-321.
  109. ^ Dragomir 1968 , p. 321.
  110. ^ Dragomir 1968 , p. 323.
  111. ^ Dragomir 1968 , p. 324.
  112. ^ Dragomir 1968 , p. 325.
  113. ^ Sorin Mitu , Iubitele maghiare ale lui Avram Iancu , in: Sorin Mitu, Imagini europene ?i mentalit??i romane?ti din Transilvania, Presa Universitar? Clujean?, 2000, p. 247
  114. ^ Dragomir 1968 , p. 354.
  115. ^ a b Ioan Lupa? , O prieten? a lui Avram Iancu , in: Adev?rul Literar ?i Artistic, 1923, nr. 123.
  116. ^ Moldovan, Vasile - Memorii din 1848-49, Editura Tipomur, Targu Mure?, 1995, p. 98
  117. ^ Dragomir 1968 , pp. 326-327.
  118. ^ Duda? 1998 , pp. 254-256.
  119. ^ Duda? 1998 , p. 261.
  120. ^ M?d?lina Mihalache ( ), ?Avram Iancu, ?Erou al Na?iunii Romane". Iohannis a promulgat legea lui Crin Antonescu” , Adev?rul , accesat in  
  121. ^ ?Darnick.com - Sfar?itul lui Avram Iancu” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  122. ^ a b Dragomir 1968 , p. 338.
  123. ^ a b Duda? 1998 , p. 245.
  124. ^ Duda? 1998 , p. 247.
  125. ^ a b Duda? 1998 , p. 249.
  126. ^ Duda? 1998 , p. 253.
  127. ^ Dragomir 1968 , p. 339.
  128. ^ a b Ionu? ?ene, De ce l-au urat austriecii pe Avram Iancu! Cauza e recunoa?terea ?arului ?i a generalul rus Luders , napocanews.ro, 16 martie 2015, accesat 2016-04-01

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Dragomir, Silviu ( ), Avram Iancu , edi?ia a II-a, Bucure?ti: Editura ?tiin?ific?  
  • Duda?, Florian ( ), Avram Iancu, eroul romanilor , Oradea: Editura Lumina  
  • Duda?, Florian ( ), Avram Iancu in tradi?ia romanilor , Timi?oara: Editura de Vest  
  • Sterca-?ulu?iu, Alexandru (1877) ?O lacrim? fierbinte” Arhivat in , la Wayback Machine .
  • Sterca-?ulu?iu, Alexandru (1897), Biografia lui Avram Iancu , Editura tip. Archidiecesane
  • Tuc?, Florian; Ucrain, Constantin ( ), Locuri ?i monumente pa?optiste , Bucure?ti  
  • Ranca, Ion; Ni?u, Valeriu ( ), Avram Iancu: Documente ?i bibliografie , Bucure?ti: Editura ?tiin?ific?  
  • Ciolan, Ioan N.; Racovi?an, Mihai ; Voicu, Constantin ( ), Transilvania - istorie ?i d?inuire romaneasc? , Bucure?ti: Editura Sirius  
  • Maior, Liviu ( ), 1848-1849. Romani ?i unguri in revolu?ie , Timi?oara: Editura Enciclopedic?  
  • Hitchins, Keith ( ), Romanii 1774-1866 , edi?ia a II-a revizuit?, Bucure?ti: Editura Humanitas, ISBN   973-50-0478-x Verifica?i valoarea |isbn= : invalid character ( ajutor )  
  • *** ( ), Avram Iancu (1824-1872): volum dedicat implinirii a 125 de ani de la moartea eroului , Deva: Muzeul Civiliza?iei Dacice ?i Romane din Deva  
  • Mae?trii picturii romane?ti in Muzeul de Art? al Republicii Populare Romane * Texte scrise de Ionel Jianu ?i Ion Frunzetti , Editura de Stat pentru Literatur? ?i Art?, Bucure?ti 1953

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]


v   ?   d   ?   m
Revolu?ionari romani la 1848

Vasile Alecsandri   · Costache Aristia   · Simion Balint   · Ion B?l?ceanu   · Barbu B?lcescu   · Nicolae B?lcescu   · Simion B?rnu?iu   · Cezar Bolliac   · Ion Ionescu de la Brad   · Ion C. Br?tianu   · Ioan Buteanu   · Ion Campineanu   · Timotei Cipariu   · Toma Con?escu   · Alexandru Ioan Cuza   · Petru Dobra   · Ioan Drago?   · Ion Ghica   · Alexandru G. Golescu   · ?tefan Golescu   · Simeon Groza   · Ion Heliade R?dulescu   · Avram Iancu   · Alexandru Papiu Ilarian   · Ana Ip?tescu   · Barbu Iscovescu   · Mihail Kog?lniceanu   · August Treboniu Laurian   · Dimitrie Macedonski   · Gheorghe Magheru   · S?ndulache Miclescu   · Andrei Mure?anu   · Eftimie Murgu   · Ion Negulici   · Petrache Poenaru   · Aron Pumnul   · Teodor Ra?canu   · Constantin Daniel Rosenthal   · Constantin Alexandru Rosetti   · Pelaghia Ro?u   · Alecu Russo   · Axente Sever   · Iosafat Snagoveanul   · Ioan Sterca-?ulu?iu   · Popa ?apc?   · Aloisiu Vlad   · Gheorghe Tattarescu   · Christian Tell   · Alexandru Zane

Revolu?ia roman? de la 1848
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avram_Iancu&oldid=16320918