Gramatic?

Morfologie

Categorie gramatical?

? Aspect

? Caz

? Gen

? Grad de compara?ie

? Num?r

Parte de vorbire

Flexibil?

Neflexibil?

? Locu?iune

Sintax?

Cazuri

Sintaxa propozi?iei

Parte de propozi?ie

Complement

Sintaxa frazei

Propozi?ie subordonat?

Propozi?ie circumstan?ial?

In lingvistic? , aspectul ?i modul de ac?iune , pentru cel din urm? termen fiind folosit ?i termenul german Aktionsart , indeferent de limba lucr?rii de specialitate ^[1] , sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu exist? unitate de vederi in gramaticile diferitelor limbi ?i uneori nici printre lingvi?tii care se ocup? de aceea?i limb?. Unii folosesc numai no?iunea de aspect ?i includ printre aspecte ceea ce al?ii consider? moduri de ac?iune ^[2] . Al?i lingvi?ti deosebesc cele dou? categorii, remarcand c? acestea sunt strans legate ^{[3] [4]} , dar nici intre ei nu exist? unitate despre ce tr?s?turi ?in de prima categorie ?i ce tr?s?turi ?in de a doua. Alt? problem? este c? prin denumirile unor aspecte ?i moduri de ac?iune, diferi?i lingvi?ti nu in?eleg acela?i lucru.

Conform unei p?reri, aspectul exprim? faptul c? ac?iunea verbului i?i atinge sau nu scopul, respectiv c? este sau nu limitat? in timp, iar modul de ac?iune exprim? durata ac?iunii, a intampl?rii sau a st?rii ?i modul in care are loc ac?iunea sau evenimentul ^[5] .

Dup? alt? p?rere, cele dou? categorii se disting prin mijloacele lor de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de ac?iune ar fi inclus in sensul lexical al verbului f?r? afixe de derivare sau dat de asemenea afixe ^[6] . Al?ii consider? moduri de ac?iune numai ceea ce este exprimat prin afixe ^[7] .

?i printre lingvi?tii care ?in seama numai de aspect exist? divergen?e notabile in tratarea ?i descrierea categoriilor acestuia, din cauz? c? aspectul este determinat de mai mul?i factori: sensul lexical al verbului, morfologia sa, verbe auxiliare , forme verbale temporale , tipul complementelor verbului etc. ^[8]

Lingvistica diferitelor limbi nu s-a ocupat ?i nu se ocup? cu acela?i interes de aspecte ?i de modurile de ac?iune. In cazul unor limbi precum cele slave , ele sunt tratate deja demult in mod aprofundat, deoarece in acestea aspectele constituie un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu acela?i sens lexical, dar de aspecte diferite, iar opozi?ia dintre acestea este marcat? uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe ?i un afix la cel?lalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocup? mai mult sau mai pu?in cu aspectele ?i modurile de ac?iune ?i gramaticile unor limbi in care acestea nu sunt exprimate atat de sistematic ca in limbile slave.

Aspecte ?i moduri de ac?iune [ modificare | modificare surs? ]

In dic?ionarele de lingvistic? Bussmann 1998 ?i Crystal 2008 apar urm?torii termeni, to?i defini?i ca denumiri de aspecte, niciunul ca mod de ac?iune, de?i Bussmann 1998 are un articol ?Aktionsart” ^[9] , iar Crystal 2008 men?ioneaz? modul de ac?iune la articolul ?Aspect” ^[6] . Avand in vedere caracteristicile limbii engleze , aceste aspecte sunt exprimate de exemplele date mai ales prin sensul lor lexical, eventual impreun? cu contextul lor:

• stativ ( stative ) vs. activ ( active ) sau dinamic ( dynamic )

Verbele stative nu implic? schimbare in timp (ex. own ?a poseda”, know ?a ?ti”, like ?a-i pl?cea”), pe cand cele active exprim? procese, activit??i, situa?ii active: blossom ?a inflori”, hit ?a lovi” ^[10] .

• imperfectiv ( imperfective , aterminative sau cursive ) vs. perfectiv ( perfective sau terminative ), durativ ( durative ) vs. nedurativ ( non-durative ), progresiv ( progressive ) vs. neprogresiv ( non-progressive ), incomplet ( incomplete ) vs. complet ( complete ), atelic ( atelic ) vs. telic ( telic )

Aceste perechi de termeni engleze?ti se folosesc adesea pentru aceea?i pereche de aspecte. Primul se refer? la ac?iuni, intampl?ri, st?ri nelimitate in timp ( work ?a lucra”, read ?a citi”, be burning ?a arde”), al doilea la ac?iuni sau intampl?ri limitate in timp: burn down ?a arde (complet)”, have read a novel ?a fi citit un roman” ^[10] .

• proces ( process ) vs. ac?iune ( action )

Aceast? pereche de aspecte opune st?ri sau procese necauzate de vreun agent ( know ?a ?ti”, blossom ?a inflori”) cu ac?iuni: hit ?a lovi”, read ?a citi” ^[10] .

• iterativ ( iterative sau frequentative ) vs. semelfactiv ( semelfactive )

Aceste aspecte sunt subcategorii ale aspectelor nedurativ, respectiv durativ. Verbele iterative exprim? ac?iuni repetate (ex. flutter ?a zbur?t?ci”, breathe ?a respira”) ^[11] , iar cele semelfactive ? ac?iuni care au loc o singur? dat?: sneeze ?a str?nuta”, knock ?a ciocni” ^[12] .

• Habitualul ( habitual ) este o subcategorie a durativului. Exprim? ac?iuni, intampl?ri, st?ri de lung? durat?, intrerupte de pauze. Uneori se consider? c? termenul are acela?i sens cu iterativ. Exemple: Caroline works in England ?Caroline lucreaz? in Anglia” ^[13] , She used to go to work by car ?Mergea (de obicei) la lucru cu ma?ina” ^[14] .

• Diminutivul ( diminutive ) este tot o subcategorie a durativului. Exprim? ac?iuni de mic? intensitate: de husteln ?a tu?i (pu?in ?i repetat)” vs. husten ?a tu?i”, spotteln ?a ironiza” vs. spotten ?a-?i bate joc” ^[15] .

• Incoativul ( inchoative sau inceptive ) este o subcategorie a aspectului nedurativ, exprimand inceputul unei ac?iuni sau al unei intampl?ri: burst into flames ?a izbucni in fl?c?ri”, fall asleep ?a adormi”. Inceputul brusc se mai nume?te in englez? ?i ingressive ^[16] .

• Transformativul ( transformative ) este tot o subcategorie a nedurativului. Exprim? a schimbare de stare neprovocat? de un agent: age ?a imb?trani” (intranzitiv), cool off ?a se r?ci”, go blind ?a orbi” (intranzitiv) ^[17] .

• Terminativul ( resultative , conclusive , effective , finitive sau terminative ) este de asemenea o subcategorie a nedurativului. Exprim? ducerea pan? la cap?t a ac?iunii, sfar?itul ei: find ’a g?si’, kill ?a omori” ^[18] .

• Factitivul ( factitive ) sau cauzativul ( causative ) exprim? faptul c? subiectul gramatical face ca alt agent s? efectueze ac?iunea verbului ( She makes him eat ?Il face s? m?nance”) ^[19] , sau c? subiectul cauzeaz? o intamplare ( fell ?a dobori”, melt ?a topi”) ori o schimbare de insu?ire: blacken ?a innegri”, redden ?a inro?i” ^[20] .

• Intensivul ( intensive ) exprim? ac?iuni de mare intensitate: scream ?a ?ipa”, smash ?a sf?rama” ^[21] .

Printre gramaticile limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud sunt unele care iau in seam? numai aspecte ?i subcategorii ale acestora, pe care altele le consider? moduri de ac?iune, acestea din urm? distingand aspectele de modurile de ac?iune.

Lingvistul sarb Ivan Klajn (Klajn 2005) ?i Gramatika crnogorskoga jezika ?Gramatica limbii muntenegrene” (?irgi? 2010) consider? c? exist? dou? aspecte ^[22] :

• Verbele imperfective ( nesvr?eni glagoli sau imperfektivni glagoli ) exprim? ac?iuni, intampl?ri sau st?ri prezente, viitoare sau trecute, in curs de desf??urare, f?r? limite in timp. Dup? ?irgi? 2010, acest aspect cuprinde dou? categorii de verbe:

• Cele durative ( trajni sau durativni ) exprim? caracterul neintrerupt al ac?iunii, st?rii sau intampl?rii: pri?ati ?a povesti”, jesti ?a manca”.
• Cele iterative ( u?estali sau iterativni ) exprim? ac?iuni intrerupte de pauze, dar tot f?r? limite in timp: kuckati ?a cioc?ni”, javljati se ?a ap?rea, a se prezenta (din cand in cand)”.

Klajn 2005 include in no?iunea de imperfectiv ?i pe cea de durativ, men?ionand c? mai toate verbele imperfective pot fi ?i iterative: sr U?enici pi?u zadatak ?Elevii i?i scriu tema / scriu o tem?” vs. Pisa?u ti svakog dana ?I?i voi scrie in fiecare zi”.

• Verbele perfective ( svr?eni glagoli sau perfektivni glagoli ) apar?in, dup? Klajn 2005, mai multor categorii:

• momentano-perfective ( trenutno-svr?eni ): udariti ?a lovi”, sko?iti ?a s?ri”;
• incoativo-perfective ( po?etno-svr?eni ): zapevati ?a incepe s? cante”, zaspati ?a adormi”;
• terminativo-perfective ( zavr?no-svr?eni ), prin care Klajn 2005 in?elege verbe care exprim? ac?iuni duse pan? la cap?t: pojesti ?a manca (tot)”, pro?itati ?a citi (complet)”;
• ingresive ( ingresivni ) ^[23] , a c?ror ac?iune dureaz? un anumit timp, mai scurt sau mai lung, sau intensive ( intensivni ): porazgovarati ?a sta de vorb? (scurt)”, potrajati ?a dura mult timp”, zaigrati se ?a se juca uitand de sine”;
• sative ( sativni ), care exprim? ac?iuni duse pan? la limitele lor extreme: najesti se ?a se s?tura (de mancare)”, naspati se ?a dormi (pe s?turate)”.

?irgi? 2010 include printre cele terminativo-perfective ?i verbe care exprim? sfar?itul ac?iunii: sti?i ?a sosi”, dovr?iti ?a termina”.

Hrvatska gramatika ?Gramatica croat?” (Bari? 1997) ia in seam? acelea?i aspecte ca cele dou? gramatici precedente, dar subcategoriile de aspecte din acestea le trateaz? separat ca moduri de ac?iune ( na?ini radnje ), ad?ugand ?i altele ^[24] :

• verbe factitive ( u?inski , faktitivni sau uzro?ni glagoli ), care exprim? schimbarea unei st?ri de c?tre un agent exterior: bijeliti ?a albi”, crveniti ?a innegri”;
• verbe comparative ( poredbeni sau komparativni glagoli ):

• Verbele diminutive ( deminutivni glagoli ) exprim? faptul c? ac?iunea este pu?in intens?. Pot fi imperfective sau perfective: grickati (imperfectiv) vs. gricnuti (perfectiv) ?a ron??i”.
• Verbele augmentative ( augmentativni glagoli ) exprim? faptul c? ac?iunea lor este mai important? sau mai intens? decat cea a corespondentelor lor cu ac?iune obi?nuit?. ?i acestea pot fi imperfective sau perfective: prejedati se (imperfectiv) vs. prejesti se (perfectiv) ?a manca prea mult”.
• verbe care exprim? o ac?iune a agentului lor mai important? sau mai de efect decat a altui agent ( majorativni glagoli ): nadvikivati koga (imperfectiv) vs. nadvikati koga (perfectiv) ?a striga mai tare decat cineva”.

Dup? Bari? 1997, unele categorii de verbe prezentate mai sus ca numai imperfective sau ca numai perfective au pereche ?i de cel?lalt aspect:

• iterative: zatvarati (imperfectiv) ?a inchide” vs. pozatvarati ?a inchide totul rand pe rand”;
• incoative: polijetati (imperfectiv) vs. poljeteti (perfectiv) ?a-?i lua zborul”;
• terminative: dograđivati (imperfectiv) vs. dograditi ?a construi ad?ugand la o construc?ie existent?”.

Marcarea aspectelor/modurilor de ac?iune [ modificare | modificare surs? ]

Fiecare verb exprim? un aspect ?i/sau un mod de ac?iune ^[5] , marcate cu diverse mijloace care au ponderi diferite in func?ie de limb?. In limbile slave ?i in limba maghiar? , cele mai importante sunt afixele gramaticale. In alte limbi, precum engleza sau cele romanice , mijloacele gramaticale sunt mai degrab? formele verbale temporale, verbele auxiliare ?i contextul sintactic , dar ?i sensul lexical este un mijloc important de marcare a aspectelor ?i a modurilor de ac?iune.

In limbile din diasistemul slav de centru-sud [ modificare | modificare surs? ]

In aceste limbi, ca ?i in cele slave in general, aspectele ?i modurile de ac?iune sunt exprimate mai ales prin afixe, adic? prefixe ?i sufixe, respectiv lipsa acestora. Se formeaz? verbe perfective din imperfective ?i verbe imperfective din perfective, alc?tuindu-se astfel perechi.

Verbe perfective din imperfective se formeaz? in dou? feluri:

• prin ad?ugarea unui prefix la un verb imperfectiv: ?itati → pro ?itati ( ?itam knjigu ?Citesc o carte / cartea” vs. Oni tra?e da pro?itam knjigu ?Ei cer s? citesc cartea”) ^[25] ;
• prin schimbarea sufixului tematic al verbului imperfectiv: bac a ti ?a arunca” (ac?iune obi?nuit? sau repetat?) → bac i ti ?a arunca” (ac?iune momentan?, unic?) ^[26] ;

Verbe imperfective din perfective se pot forma:

• prin ad?ugarea unui sufix inaintea celui de infinitiv al verbului perfectiv: ustati ?a se ridica in picioare” (ac?iune unic?) → usta ja ti ?a se ridica in picioare” (ac?iune obi?nuit?) ^[27] ;
• prin schimbarea sufixului tematic al verbului perfectiv: posjet i ti ?a vizita” (ac?iune unic?) → posje? iva ti ?a vizita” (ac?iune obi?nuit?) ^[28] .

Sunt relativ pu?ine verbele al c?ror sens lexical include aspectul imperfectiv ?i nu au pereche perfectiv?. Astfel de verbe sunt postojati ?a exista”, stanovati ?a locui”, uticati ?a influen?a” ^[29] .

Sunt ?i verbe care nu au pereche, fiindc? sunt biaspectuale. Aspectul lor este dat de context. A?a este, de exemplu, verbul videti ?a vedea”: Pred sobom je video beskrajnu ravnicu ?In fa?a lui vedea o campie nesfar?it?” (imperfectiv) vs. Obradovao se kad me je video ?S-a bucurat cand m-a v?zut”. Majoritatea verbelor imprumutate sunt biaspectuale: organizovati ?a organiza”, formirati ?a forma”, operisati ?a opera” ^[29] .

Exist? leg?tur? intre aspect ?i timp verbal. De regul?, un verb perfectiv nu poate fi folosit la prezent intr-o propozi?ie independent? ^[29] . Timpul aorist , corespunz?tor perfectului simplu din limba roman? , pot s?-l aib? aproape exclusiv verbele perfective, dat fiind c? insu?i acest timp exprim? o ac?iune terminat? in trecut. In opozi?ie cu acesta, pot fi puse la imperfect numai verbele imperfective ^[30] .

In limba maghiar? [ modificare | modificare surs? ]

In limba maghiar? , aspectele ?i modurile de ac?iune se exprim? mai pu?in sistematic decat in limbile slave. Multe verbe imperfective nu au pereche perfectiv? ( letezik ?a exista”, megbocsat ?a ierta”, gondoz ?a ingriji”, eluldogel ?a ?edea”) ?i sunt mai multe verbe biaspectuale: modernizal ?a moderniza”, letesit ?a infiin?a” ^[4] .

Aspectele ?i modurile de ac?iune pot fi exprimate de inse?i r?d?cinile verbale prin sensul lor lexical, precum ?i prin prefixe ?i sufixe.

Marca aspectelor este in primul rand prezen?a sau absen?a unui prefix. In general, prefixul face ca verbul s? fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu acela?i sens lexical: ir vs. megir ?a scrie”, olvas vs. elolvas ?a citi”, viragzik vs. kiviragzik ?a inflori”. In alte cazuri, prefixul schimb? mai mult sau mai pu?in sensul lexical al verbului ?i totodat? il face perfectiv: megy ?a merge” vs. kimegy ?a merge afar?, a ie?i”, szall ?a pluti” vs. leszall ?a cobori plutind, a ateriza” ^[4] .

Prefixul el- este mai deosebit prin faptul c? in unele cazuri perfectivizeaz? verbul ( elolvas ?a citi”), dar in altele int?re?te caracterul imperfectiv al verbului: elabrandozik ?a sta in visare”, elbameszkodik ?a se uita cu gura c?scat?”, eltopreng ?a sta pe ganduri” ^[5] .

Prefixul poate marca ?i moduri de ac?iune, de exemplu inceputul ei ( hozzalat ?a se apuca de”), caracterul s?u momentan ( megorul ?a se imbucura”), intensitatea sa ( kidiszit ?a impodobi total”), caracterul s?u exagerat ( tulerik ?a se r?scoace”) ^[31] .

Prin sufixe ad?ugate unor verbe se pot exprima moduri de ac?iune precum frecven?a ( lep ?a p??i, a face un pas” vs. lepe get ?a face pa?i”), eszik ?a manca” vs. esze get ?a manca cate pu?in, cu pauze”), caracterul momentan [ kopog ?a cioc?ni (repetat)” vs. kopp ant ?a produce un sunet lovind ceva”] ^[32] , inceputul unei ac?iuni ( hever ?a sta culcat” vs. lehever edik ?a se culca”) ^[33] .

Exist? ?i un verb auxiliar de aspect, szokott ?a obi?nui”, pentru ac?iuni, intampl?ri, st?ri obi?nuite: Kati gyakran szokott uszodaba jarni ?Kati obi?nuie?te s? mearg? des la piscin?” ^[34] .

In alte limbi [ modificare | modificare surs? ]

?i in lingvistica unor limbi in care mai demult nu se tratau aspectele ?i modurile de ac?iune, relativ recent, acestea ?i mijloacele lor de exprimare au atras aten?ia. Aceste mijloace sunt numai par?ial asem?n?toare cu cele din limbile slave.

Privitor la limba roman?, Gheorghe Constantinescu-Dobridor consider? c? aspectul, spre deosebire de mod ?i de timp, nu este o categorie gramatical? a verbului romanesc. El chiar incepe defini?ia aspectului cu ?categorie gramatical? caracteristic? limbilor slave…” ^[35] , dar men?ioneaz? c? este exprimat ?i in roman?. Pe de o parte o fac unele timpuri verbale: imperfectul exprim? ?i aspectul imperfectiv, iar perfectul compus ? aspectul perfectiv ^[35] . Exemplu: In timp ce manca , a sunat telefonul ^[36] . Perfectul simplu ?i mai mult ca perfectul exprim? de asemenea aspectul perfectiv.

Pe de alt? parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului in sensul lor lexical: a dormi (imperfectiv), a se de?tepta (perfectiv) ^[35] . Verbe ca a incepe , a continua , a sfar?i , a termina sunt considerate de Constantinescu-Dobridor 1998 verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate , ci lexicale, deoarece au func?ia de predicat ?i nu constituie o unitate semantic?, morfologic? ?i sintactic? cu verbul pe care il subordoneaz? ^[37] . Exemple: incepe s? ning? , termin? de citit ^[38] .

In gramaticile limbii romane nu se men?ioneaz? afixe de marcare a aspectelor/modurilor de ac?iune.

Nici in englez?, aspectele/modurile de ac?iune nu se marcheaz? cu afixe, ci cu alte mijloace. Se deosebesc, de exemplu, verbe simple ?i cu form? continu?. Acestea din urm? sunt marcate de forma compus? specific? a verbului, deci un mijloc gramatical. Exemplu: I sing ?(eu) cant” (in general, uneori sau in mod obi?nuit) vs. I am singing ?tocmai cant, sunt in curs de a canta”. ?i in aceast? limb? sunt auxiliare de aspect/mod de ac?iune: she started working ?a inceput s? lucreze”, she finished working ?a terminat de lucrat”. Caracteristicile complementelor verbului pot de asemenea s?-i confere acestuia un aspect/mod de ac?iune: He ate apples ?Manca mere” (imperfectiv) vs. He ate an apple ?A mancat un m?r” (perfectiv) ^[3] .

?i in limba francez? exist? mijloacele de exprimare a aspectelor/modurilor de ac?iune care sunt prezente in roman? ?i in englez?, dar ?i alte tr?s?turi ale verbelor sunt considerate aspecte/moduri de ac?iune.

In francez? sunt de asemenea verbe care includ aspectul/modul de ac?iune in sensul lor lexical ^[39] :

• verbe imperfective, durative: attendre ?a a?tepta”, demeurer ?a r?mane”, se mourir ?a trage s? moar?”, posseder ?a poseda”, reflechir ?a gandi, a reflecta”;
• verbe perfective, momentane (sau instantanee): eclater ?a izbucni”, exploser ?a exploda”, mourir ?a muri”, trouver ?a g?si”;
• verbe incoative, in?elese ca verbe ce exprim? schimbarea unei st?ri: rougir ?a ro?i” (intranzitiv), grandir ?a cre?te” (intranzitiv), se liquefier ?a se lichefia”, tarir ?a seca” (intranzitiv); ^[40]
• verbe factitive, cauzative: tuer ?a ucide”, commencer ?a incepe” (tranzitiv).

Au un rol important ?i formele verbale temporale. Cele compuse ?i perfectul simplu exprim? aspectul perfectiv, iar imperfectul ? aspectul imperfectiv (vezi Verbul in limba francez? ) ^[39] .

Grevisse ?i Goosse 2007 consider? c? in francez? exist? dou? verbe ?i o expresie verbal? auxiliare de aspect propriu-zise, gramaticalizate, ale c?ror construc?ii nu se analizeaz? sintactic:

• Faire formeaz? construc?ii factitive, inclusiv cu el insu?i: L’opium fait dormir ?Opiul te face s? dormi”, Il fait faire ses costumes a Londres ?I?i face costumele la Londra” ^[39] .
• Laisser este tot factitiv, exprimand in plus pasivitatea subiectului gramatical: Il a laisse battre son petit frere ?A l?sat s?-i fie b?tut fr??iorul” ^[39] .
• Expresia verbal? etre en train de formeaz? o a?a-numit? perifraz? verbal? care exprim? continuitatea ac?iunii: Puisque nous sommes en train de visiter les monuments... ?Deoarece suntem in curs de a vizita monumentele…” ( Theophile Gautier ) ^[41] .

Grevisse ?i Goosse 2007 ia in seam? ?i adverbe pe care le nume?te aspectuale, care int?resc aspectul/modul de ac?iune exprimat de verbul lor regent: Le train a surgi soudain ?Trenul a ap?rut brusc”, Il a dormi longtemps ?(El) a dormit mult timp” ^[42] .

Aceea?i gramatic? men?ioneaz? ?i afixe care marcheaz? aspecte/moduri de ac?iune. Exist? sufixe frecventative, de exemplu -ot- ( boir ?a bea” → buv ot er ?a bea cate pu?in, cu pauze”) ^[43] ?i factitive: neutral is er ?a neutraliza”, vitri fi er ?a vitrifica” ^[39] . Un afix aspectual este considerat ?i prefixul re- , care exprim? repetarea sau reluarea ac?iunii: re travailler ?a lucra din nou” ^[43] .

Note [ modificare | modificare surs? ]

Surse bibliografice [ modificare | modificare surs? ]

• Avram, Mioara, Gramatica pentru to?i , Bucure?ti, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
• hr Bari?, Eugenija et al. , Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), edi?ia a II-a rev?zut?, Zagreb, ?kolska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 14 august 2018)
• B?rbu??, Ion et al. Gramatica uzual? a limbii romane , Chi?in?u, Litera, 2000, ISBN 9975-74-295-5 (accesat la 14 august 2018)
• hu Bokor, Jozsef, Szofajtan (Morfologie), A. Jaszo, Anna (coord.), A magyar nyelv konyve (Cartea limbii maghiare), edi?ia a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5 , pp. 197?253 (accesat la 14 august 2018)
• en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics Arhivat in 23 ianuarie 2022 , la Wayback Machine . (Dic?ionarul limbii ?i lingvisticii), Londra ? New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 14 august 2018)
• Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dic?ionar de termeni lingvistici , Bucure?ti, Teora, 1998; online: Dexonline (accesat la 14 august 2018)
• en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics Arhivat in 10 noiembrie 2018 , la Wayback Machine . (Dic?ionar de lingvistic? ?i fonetic?), edi?ia a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 10 noiembrie 2018)
• cnr ?irgi?, Adnan; Pranjkovi?, Ivo; Sili?, Josip, Gramatika crnogorskoga jezika (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Inv???mantului ?i ?tiin?ei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 14 august 2018)
• hu Cs. Nagy, Lajos, A szoalkotas modjai (Modalit??ile de formare a cuvintelor), A. Jaszo, Anna (coord.), A magyar nyelv konyve (Cartea limbii maghiare), edi?ia a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5 , pp. 293?320 (accesat la 14 august 2018)
• fr Grevisse, Maurice ?i Goosse, Andre, Le bon usage. Grammaire francaise (Folosirea corect? a limbii. Gramatic? francez?), edi?ia a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Universite, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
• hu Kalmanne Bors, Iren ?i A. Jaszo, Anna, Az egyszer? mondat (Propozi?ia simpl?), A. Jaszo, Anna (coord.), A magyar nyelv konyve (Cartea limbii maghiare), edi?ia a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5 , pp. 345?436 (accesat la 14 august 2018)
• sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika Arhivat in 23 aprilie 2016 , la Wayback Machine . (Gramatica limbii sarbe), Belgrad, Zavod za ud?benike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 14 august 2018)

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Aspectul continuu (limba englez?)
• Verb

v   ?   d   ?   m Morfologie Categorie gramatical? → Aspect ? Caz ? Gen ? Grad de compara?ie ? Num?r   Parte de vorbire flexibil? Adjectiv Demonstrativ ? Interogativ ? Negativ ? Nehot?rat ? Pronominal ? Relativ Articol Demonstrativ/Adjectival ? Hot?rat - Nehot?rat ? Posesiv/Genitival ? Procilitic - Enclitic Numeral Adverbial ? Cardinal ? Colectiv ? Distributiv ? Frac?ionar ? Multiplicativ ? Ordinal Pronume Demonstrativ ? Interogativ ? De int?rire ? Nehot?rat ? Personal de polite?e ? Posesiv ? Reflexiv ? Relativ Substantiv Comun ? Propriu Verb Auxiliar ? Copulativ ? Defectiv ? Personal - Impersonal ? Predicativ - Nepredicativ ? Tranzitiv - Intranzitiv   Parte de vorbire neflexibil? Adverb Predicativ ? Relativ Conjunc?ie Coordonatoare ? Subordonatoare ? Interjec?ie ? Prepozi?ie Simpl? - Compus? ? Locu?iune Adjectival? ? Adverbial? ? Conjunc?ional? ? Substantival? ? Verbal? ? Prepozi?ional?