Asediul Belgradului
din anul
1456
a avut loc atunci cand o armat? a
Imperiului Otoman
, condus? de sultanul
Mehmed al II-lea
, a atacat o armat? condus? de
Ioan de Hunedoara
, pe atunci
regent
al
Regatului Ungariei
, care ap?ra cetatea Belgradului.
Dup?
c?derea Constantinopolului
, Imperiul Otoman condus de
sultanul
Mehmed al II-lea ?i-a continuat expansiunea teritorial? in
Europa
, preg?tindu-se s? cucereasc? entitatea statal? urm?toare,
Regatul Ungariei
. De?i
?ara Romaneasc?
?i
Moldova
erau la timpul respectiv ??ri vasale Por?ii Otomane, p?trunderea in Europa de pe teritoriile celor dou? provincii istorice romane?ti prin cucerirea
Transilvaniei
ar fi fost dificil de efectuat din cauza grani?elor naturale ale
Carpa?ilor
Orientali
?i
Meridionali
, lungimii traseului ?i, mai ales, din cauza organiz?rii sociale, economice, administrative ?i militare a Voievodatului Transilvaniei, care ar fi fost o entitate statal? mult prea greu de invins.
Ca atare, calea fireasc? de urmat a fost prin teritoriul
Serbiei
de azi, a c?rei mare parte fusese deja cucerit? ?i se afla sub st?panire otoman?. Singura piedic? real? era cetatea de frontier? (in
maghiar?
vegvar
) a ora?ului
Belgrad
(in maghiar?
Nandorfehervar
), aflat la acea dat? sub st?panire maghiar?. Regentul Ungariei de atunci,
Ioan de Hunedoara
, membru de seam? al
familiei Huniade
, avand experien?a de peste dou? decenii de lupte impotriva otomanilor, se a?teptase ?i se preg?tise corespunz?tor ?i indelung impotriva acestui atac.
Asediul s-a transformat intr-o b?t?lie de mare importan??, in al c?rei final Ioan a condus un contraatac spontan care a inv?luit tab?ra turceasc?, sultanul insu?i fiind r?nit ?i sc?pand cu via?? cu greutate. S-a spus de atunci c? ?b?t?lia de la Belgrad a decis soarta lumii cre?tine”.
[1]
In cinstea victoriei,
papa Calixt al III-lea
a cerut ca fiecare biseric? s? trag? clopotele la pranz, obicei p?strat ?i ast?zi in toat? lumea cre?tin?.
Papa Calixt al III-lea
Ioan de Hunedoara
, conform unei gravuri a timpului
Spre sfar?itul anului
1455
,
Ioan de Hunedoara
a inceput preg?tirile de lupt?, dup? o reconciliere public? cu oponen?ii s?i. A aprovizionat ?i inarmat cetatea Belgradului pe cheltuiala proprie, l?sand-o sub comanda cumnatului s?u
Mihai Szilagyi
?i a fiului s?u mai mare,
Ladislau Huniade
(in maghiar?
Hunyadi Laszlo
), dup? care a strans ?i organizat o armat? auxiliar? ?i o flot? de aproximativ dou? sute de
caravele
. Este demn de remarcat efortul lui Huniade de a fi f?cut totul pe cont propriu, intrucat al?i nobili nu au dorit s?-l ajute, temandu-se mai mult de influen?a sa din ce in ce mai mare, atat in Ungaria cat ?i in intreaga
Cre?tin?tate
, decat de amenin?area otomanilor.
Un c?lug?r
franciscan
aliat cu Huniade,
Ioan de Capistrano
, a predicat atat de conving?tor despre imperativul existen?ei unei cruciade antiotomane incat foarte mul?i ??rani ?i fermieri slab echipa?i (majoritatea aveau doar pra?tii ?i
coase
), dar plini de entuziasm, s-au adunat sub stindardul lui Huniade. Nucleul armatei acestuia era format dintr-un grup de mercenari cu experien?? ?i ca?iva c?l?re?i din randul nobilimii. In total, Huniade a reu?it s? adune o armat? de aproximativ 25-30 000 oameni.
Asediul cet??ii Belgrad, 1456
(Dup? un manuscris turc din
secolul al XV-lea
)
Inainte ca Huniade s? adune acest efectiv, armata lui Mehmed (160.000 oameni dup? estim?rile vremii, 60 - 70.000 conform studiilor mai recente) a sosit in apropierea cet??ii Belgradului. Cumnatul lui Huniade,
Mihai Szilagyi
, avea doar circa 5 - 7.000 de ap?r?tori in cetate.
Mehmed a inceput s? asedieze cetatea de la baza promontoriului, tunurile sale deschizand focul asupra zidurilor la data de
29 iunie
1456. Asaltul propriu-zis a inceput in ziua de
4 iulie
. Sultanul Mehmed ?i-a desf??urat armata in trei sec?iuni: corpul
Rumelian
pe flancul drept, corpul
Anatolian
pe flancul stang, iar in mijloc erau g?rzile personale ale sultanului,
ienicerii
?i comandamentul. Ienicerii ?i anatolienii erau trupe de
infanterie
grea. Corpul Anatolian avea majoritatea celor 300 de tunuri, iar flota otoman? de aproximativ 200 de vase fluviale avea restul. Flota era postat? in principal la nord-vestul cet??ii, pentru a supraveghea terenul ?i a impiedica aprovizionarea ap?r?torilor.
Raul Sava
, aflat la sud-vest de zona central? a atacului, era supravegheat pentru a impiedica un eventual atac al armatei lui Huniade asupra infanteriei otomane. La est,
Dun?rea
era p?zit? de spahii, corpul de cavalerie u?oar? a sultanului, pentru a evita un atac pe partea dreapt?. Acestor for?e formidabile li s-au opus doar cei aproximativ 7.000 de ap?r?tori din cetate, care au fost ajuta?i ?i de locuitorii din jurul ora?ului.
Schi?? modern?, cu explica?ii in
maghiar?
, indicand pozi?iile armatelor combatante.
Cand Huniade a aflat aceste ve?ti, se afla in sudul Ungariei recrutand trupe adi?ionale de cavalerie u?oar? pentru armata cu care inten?iona s? reziste invadatorilor. De?i pu?ini nobili s-au ar?tat dornici s? ofere ajutor, ??ranii nu au ezitat s? se ofere ca voluntari.
C?lug?rul
Giovanni da Capistrano
, un excelent orator, a fost trimis in
Ungaria
de
Vatican
cu dou? scopuri clare, de a propov?dui impotriva "ereticilor" cre?tini ortodoc?i ?i pentru a populariza o
cruciad?
impotriva otomanilor. El a reu?it s? strang? o armat? destul de mare, de?i f?r? experien?? ?i slab echipat?, cu care s-a indreptat spre Belgrad. Capistrano ?i Huniade au c?l?torit impreun?, dar ?i-au comandat trupele separat. Impreun? au avut aproximativ intre 40.000 ?i 50.000 oameni.
In acest timp, ap?r?torii Belgradului s-au bazat in principal pe formidabilele ziduri ale cet??ii, care la acea vreme se num?ra printre cele mai fortificate ?i bine construite din
Balcani
. Dup? ce Belgradul a fost ales capitala
Principatului sarb
de c?tre despotul
Stefan Lazarevi?
in
1404
, urmand b?t?liei de la
Angora
, s-au depus eforturi majore pentru a transforma vechiul castel bizantin intr-o capital? puternic fortificat?. Anticipand raiduri otomane dup? refacerea acestora in urma infrangerii suferite din partea
mongolilor
, au fost studiate ?i folosite tehnici avansate de construc?ii militare utilizate la fort?re?ele bizantine ?i
arabe
din perioadele de conflict incepute la mijlocul
secolului al XI-lea
, in care ac?iunile militare ale turcilor
otomani
?i
selgiucizi
au transformat
Orientul Apropiat
.
Pictura
Eroismul lui
Titus Dugovi?
a lui Sandor Wagner dateaz? din
secolul al XIX-lea
, realizat? intr-o manier? mixat? de
baroc
tarziu ?i
academism
.
Arhitectura cet??ii a fost foarte elaborat?, aceasta avand trei linii de ap?rare: castelul interior cu palatul ?i donjonul imens; ora?ul de sus cu principalele tabere militare, avand patru por?i ?i un zid dublu; ?i ora?ul de jos, cu catedrala din centrul urban ?i un port la
Dun?re
. Toate acestea erau separate cu ingeniozitate de ?an?uri, por?i ?i ziduri inalte. Acest proiect a fost unul din cele mai elaborate realiz?ri ale arhitecturii militare din
Evul Mediu
. Dup? asediu, ungurii au fortificat laturile de nord ?i de est cu mai multe turnuri, unul din ele, turnul Nebojsa, fiind conceput ca avand specific de
artilerie
.
La data de
14 iulie
1456, Huniade a ajuns la Belgrad ?i a penetrat blocada naval? otoman? de pe Dun?re, scufundand trei
galere
, respectiv reu?ind s? captureze patru vase mari ?i dou?zeci mai mici, dup? care a incercuit complet ora?ul cu flotila sa, in timp ce vasele turce?ti erau in dezordine. Distrugand flota sultanului, Huniade a reu?it s?-?i transporte trupele ?i proviziile necesare in ora?. De asemenea, ap?rarea cet??ii a fost int?rit?.
Mehmed a dorit s? continue asaltul, iar dup? o s?pt?man? de bombardamente intense ale artileriei otomane, zidurile cet??ii au fost d?ramate ?i penetrate in mai multe locuri. La
21 iulie
Mehmed a poruncit un atac total care a inceput la apusul soarelui ?i a continuat toat? noaptea. Armata sa a n?v?lit asupra zidurilor ora?ului ?i a inceput asediul fort?re?ei. Acesta s-a dovedit a fi momentul crucial al asediului. Huniade a dat ordin ap?r?torilor s? arunce peste ziduri butuci da?i prin gudron ?i alte materiale inflamabile, dup? care acestea au fost aprinse. Dup? scurt timp un zid de fl?c?ri a separat ienicerii luptand in ora? de camarazii lor care incercau s? p?trund? prin bre?ele create in zidurile ora?ului de sus. B?t?lia crancen? dintre ienicerii incercui?i ?i o?tenii lui Szilagyi din ora?ul de sus se inclina in favoarea cre?tinilor, care au reu?it s? resping? atacul feroce din afara zidurilor. Ienicerii r?ma?i in interiorul ora?ului au fost a?adar m?cel?ri?i, in timp ce trupele otomane care au incercat s? p?trund? in ora?ul de sus au suferit pierderi grele. Cand un soldat otoman aproape a reu?it s? pun? steagul sultanului pe varful unui bastion, un soldat pe nume
Titus Dugovi?
l-a in?f?cat ?i impreun? au c?zut de pe ziduri. (Pentru aceast? fapt? eroic?, regele Ungariei
Matei Corvin
, fiul lui Ioan Huniade, l-ar fi innobilat pe fiul lui Titus trei ani mai tarziu.)
Asediul Belgradului din 1456
(pictur? turceasc? din
1584
).
A doua zi,
22 iulie
, a avut loc un eveniment nea?teptat. Conform unor surse, armata ??ranilor a inceput o ac?iune de atac spontan?, care i-a f?cut pe Capistrano ?i Huniade s? profite de situa?ie. In ciuda ordinelor lui Ioan de a nu efectua razii asupra pozi?iilor otomane, unele unit??i s-au furi?at din meterezele pr?bu?ite, au ocupat pozi?ii nu departe de linia inamicilor ?i au inceput s?-i h?r?uiasc? pe ace?tia.
Spahiii
au incercat f?r? succes s? impr??tie aceste unit??i. Ca r?spuns, mai mul?i cre?tini s-au al?turat celor din afara zidurilor. Ceea ce incepuse ca un incident izolat s-a transformat rapid intr-o b?t?lie in toat? regula.
Da Capistrano a incercat s? ordone oamenilor s?i s? se retrag? in cetate, dar s-a trezit inconjurat de aproximativ 2000 de
crucia?i
. A inceput atunci s?-i conduc? spre liniile otomane, strigand, "Domnul a f?cut inceputul, tot El va avea grij? de sfar?it!"
Da Capistrano a condus trupele sale spre ariergarda turceasc?, peste raul Sava. In acest timp, Huniade a inceput un atac disperat din cetate, incercand s? ocupe pozi?iile artileriei otomane.
Schi?? a unui model de tun folosit de turci la
Cucerirea Constantinopolului
, care erau (inc?) in dotarea
armatei otomane
la data
asediului Belgradului
.
Surprin?i de aceste evenimente neobi?nuite ?i, dup? relat?rile unor cronicari ai vremii, paraliza?i de o team? inexplicabil?, turcii au fost pu?i pe fug?. Cei 5000 de ieniceri din garda sultanului au incercat cu disperare s? opreasc? panica ?i s? recupereze tab?ra, dar pan? atunci trupele lui Huniade s-au al?turat celor ale lui da Capistrano, iar eforturile otomanilor au devenit f?r? speran??. Sultanul insu?i a intrat in lupt? cu curajul s?u recunoscut, dar a fost r?nit de o
s?geat?
(din fericire pentru el neotr?vit?) ?i ?i-a pierdut cuno?tin?a. Dup? b?t?lie, trupele maghiare au primit ordin s? innopteze la ad?postul zidurilor cet??ii ?i s? fie preg?ti?i pentru o posibil? ripost? a turcilor, dar ace?tia nu au mai contraatacat.
Sub acoperirea nop?ii, otomanii s-au retras in grab?, inc?rcand r?ni?ii in 140 de c?ru?e trase de cai. Ajuns in ora?ul
Sarona
, Mehmed ?i-a revenit. La aflarea ve?tilor c? a fost invins, majoritatea ofi?erilor s?i uci?i in lupt? ?i tab?ra ?i echipamentul au fost abandonate, tan?rul sultan de numai 24 de ani abia a putut fi impiedicat s? se sinucid? prin otr?vire. Atacul surpriz? al cre?tinilor a provocat pierderi masive ?i haos total in randurile otomanilor. A?adar, in timpul nop?ii de
22
spre
23 iulie
sultanul invins ?i-a retras restul trupelor ?i s-a intors la
Constantinopol
.
Victoria i-a costat ins? foarte scump pe ap?r?tori, din cauza faptului c? o epidemie de
cium?
a izbucnit in ora?, atat
Giovanni da Capistrano
cat ?i Ioan Huniade num?randu-se printre victimele acesteia la doar cateva s?pt?mani dup? terminarea b?t?liei (Huniade a murit la data de
11 august
1456, iar Capistrano in
23 octombrie
a aceluia?i an).
De?i cetatea a rezistat cu succes asediului, distrugerile au fost foarte mari. Ca atare, au fost necesare lucr?ri masive de repara?ii ?i de imbun?t??iri. Zidurile de est, pe unde otomanii au p?truns in ora?ul de sus, au fost fortificate prin ad?ugarea por?ii Zindan ?i a turnului masiv Nebojsa. Acestea au fost ultimele modific?ri aduse cet??ii pan? in anul
1521
, cand a fost cucerit? de sultanul
Suleiman Magnificul
.
B?t?lia de la Belgrad, pictur? maghiar? din secolul XIX. In mijloc se afl?
Giovanni da Capistrano
ridicand crucea.
Victoria a avut ca rezultat oprirea extinderii Imperiului Otoman inspre
Europa Occidental?
pentru urm?torii 70 de ani, de?i turcii au mai avut ?i alte incursiuni - ca de exemplu ocuparea cet??ii
Otranto
(in
1480
-
1481
) ?i raidurile din
Croa?ia
?i
Stiria
din
1493
. Belgradul a continuat s? apere Ungaria ?i implicit cre?tin?tatea centrului ?i vestului Europei de atacurile turce?ti pan? la c?derea sa in mana otomanilor, in anul 1521.
In timpul asediului, Papa Callixt al III-lea a dat ordin s? se trag? clopotele de amiaz?, pentru a chema credincio?ii s? se roage pentru ap?r?tori - dar cum in multe locuri ?tirea victoriei a ajuns inaintea ordinului, scopul acestuia s-a transformat in comemorarea victoriei, iar Papa a modificat ordinul conform acestei interpret?ri. A?adar clopotele de amiaz? sun? ?i in ziua de ast?zi in memoria victoriei lui Ioan Huniade la Belgrad.
Dup? ce b?t?lia a oprit avansarea lui Mehmed spre Centrul Europei,
Serbia
?i
Bosnia
au fost anexate Imperiului Otoman.
Valahia
,
Hanatul T?tar al Crimeei
?i in cele din urm?
Moldova
nu au putut fi practic niciodat? cucerite datorit? rezisten?ei militare puternice ?i ca atare au fost transformate in state vasale. Au existat mai multe motive pentru care sultanul nu a atacat direct Ungaria ?i pentru care a renun?at la ideea de avansare in acea direc?ie dup? e?ecul s?u de la Belgrad. Dezastrul de la Belgrad a indicat c? Imperiul nu putea s? se extind? mai departe pan? cand Serbia ?i Bosnia erau transformate in baze sigure de opera?iuni. In plus, puterea politic? ?i militar? considerabil? a Ungariei sub conducerea regelui Matei Corvin a avut f?r? indoial? de-a face cu aceast? ezitare. Mehmed a fost preocupat ?i de rezisten?a celor dou? state
romane?ti
"semi-independente" de la nordul Dun?rii (Valahia ?i Moldova), asupra c?rora a incercat s?-?i impun? controlul (intotdeauna par?ial).
Sultanul
Mehmed al II-lea
, supranumit
Cuceritorul
, prezentat intr-o pictur? din
1507
a lui
Gentile Bellini
.
In volumul
Dracula
- Prince of Many Faces; His Time and His Life
(in limba roman?,
Dracula, prin?ul cu multe fe?e, via?a sa ?i timpul s?u
) de
Radu Florescu
?i
Raymond T. McNally
, autorii explic? faptul c? Mehmed a dorit, 6 ani ulterior anului
1456
, s? recucereasc? Belgradul pentru a ob?ine acces spre Ungaria urmand cursul Dun?rii, dar a fost impiedicat datorit? unei infrangeri nea?teptate ?i umilitoare suferit? in fa?a lui
Vlad ?epe?
. Numele sub care este cunoscut? aceast? infrangere decisiv? este
atacul de noapte
, care a avut loc in apropierea capitalei
??rii Romane?ti
,
Targovi?te
, in noaptea de
17 iunie
1462
.
Mai tarziu, sultanul a intrat in conflict cu
?tefan cel Mare
in Moldova, suferind o infrangere ?i mai grea ?i umilitoare in b?t?lia de la
Podul Inalt
, ?i mai tarziu ob?inand o
victorie piric?
la
b?t?lia de la Valea Alb?
. ?inand cont de ambi?ia sa agresiv? ?i declara?iile sugerand c? visa la cucerirea lumii, majoritatea istoricilor sunt de acord c? Mehmed Cuceritorul a fost ini?ial interesat de cucerirea Ungariei ?i extinderea in Europa, dar a fost impiedicat de infrangerea de la Belgrad ?i oprit de puterea militar? a regelui Ungariei, Matei Corvin, ca ?i de rezisten?a aprig? a vasalilor valahi. Dup? cum declar? Florescu ?i McNally, sultanul "a pl?nuit s? loveasc? stalpii civiliza?iei europene ?i s-o aduc? sub controlul s?u."
Victoria lui Huniade la Belgrad ?i efectele de lung? durat? ale deciziilor sale politice (atat Vlad ?epe? cat ?i ?tefan cel Mare au ajuns la putere in timpul ?i cu ajutorul lui Huniade, iar acesta a f?cut tot ce i-a stat in putere s?-l instaleze pe fiul s?u Matei pe tronul Ungariei, ceea ce s-a ?i intamplat ulterior) i-au sc?zut considerabil redutabilului Mehmed ?ansele de a amenin?a semnificativ lumea cre?tin?. In acela?i timp, visul suprem al lui Ioan - recucerirea cre?tin? a Constantinopolului - nu s-a realizat niciodat?. Huniade a ales s? nu se implice intr-un asediu al Constantinopolului pentru c? ?tia c? nu era suficient de preg?tit din punct de vedere militar s? lupte impotriva puternicei armate a lui Mehmed in acel moment.
Piatr? comemorativ? a
B?t?liei de la Belgrad din 1456
din parcul Kalemegdan din
Belgrad
.
Fiind un in?elept ?i versat lider militar ?i politic, Huniade a ales deliberat un ?el perfect realist, protejarea Ungariei ?i fortificarea
Balcanilor
. Fiul s?u, Matei Corvin, care nu a imp?rt??it ideea unei cruciade antiotomane ?i a fost prea ocupat de dispute politice cu
Sfantul Imperiu Roman
pentru a fi un r?zboinic agresiv ca tat?l s?u, a continuat rolul tat?lui s?u de a se limita in principal la ap?rarea teritoriului propriu l?sandu-i pe conduc?torii din Balcani s? duc? greul luptei impotriva Imperiului Otoman.
De?i rezisten?a darz? ?i abilitatea de conduc?tor a lui Huniade au f?cut ca ambi?iosul Mehmed Cuceritorul s? fie oprit in Balcani, sultanul reu?ise s? transforme Imperiul Otoman intr-una din cele mai temute puteri din Europa (?i Asia) timp de cateva secole. Marea parte a Ungariei a fost pan? la urm? cucerit? in
1526
dup? infrangerea Ungariei in
b?t?lia de la Mohacs
. Expansiunea otoman? in Europa a continuat cu succes pan? la
asediul Vienei
din
1529
, iar puterea otoman? din Europa a r?mas de temut ?i a amenin?at Europa Central? pan? la
b?t?lia de la Viena
din
1683
.
- "
Iancu de Hunedoara
",
Camil Mure?anu
, Bucure?ti,
1968
- "
Historie de l'Empire Ottoman'
", volumul III,
Johann Hammer
, Paris,
1836
- "
Istoria romanilor
", volumul IV,
Nicolae Iorga
, Bucure?ti,
1897
- "
Istoria turco-bizantin? (1341-1462)
",
Mihail Ducas
, editura V. Grecu, Bucure?ti,
1958
- "
Cronicile slavo-romane secolele XV-XVI publicate de
Ioan Bogdan
, edi?ie revazut? ?i completat? de
P.P. Panaitescu
", Bucure?ti,
1959
- "
Cronici turce?ti privind ??rile Romane in secolele XV-XVI, extrase editate de
M. Gublogu
-
M. Mustafa
", volumul I, Bucuresti, 1966
- "
Istoria Romanilor
", volumul II,
C.C. Giurescu
, Bucure?ti,
1971
- Referiri la rela?iile ??rii Romane?ti cu
Huniazii
?i
Corvine?tii
in "
?ara Romaneasc? in secolele XIV-XV
",
Dinu C. Giurescu
, Bucure?ti,
1973
- "
Istoria turcilor
",
Mustafa Ali Mehmed
,
Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?
, Bucure?ti,
1976
- The Life and Times of the Historical Dracula
, curs de istorie,
1988
,
Radu Florescu
,
Boston College
- Dracula - Prince of Many Faces; His life and His Times
,
Radu Florescu
,
Raymond T. McNally
,
Back Bay Books
,
Little, Brown and Company
,
New York
/
Boston
,
ISBN 0-316-28655-9
(cartonat?) ?i
ISBN 0-316-28656-7
(copert? normal?)
Commons