Aparatul de proiec?ie este dispozitivul care formeaz? imagini reale, r?sturnate ?i m?rite ale unor obiecte transparente sau opace, proiectate pe un ecran , obiectele fiind astfel a?ezate incat imaginea r?sturnat? dat? de el s? apar? in pozi?ie vertical?.

Dac? aparatul este destinat proiec?iei obiectelor transparente - dispozitive sau film cinematografic -, proiec?ia se nume?te proiec?ie de tip diascop .

Dac? aparatul este destinat proiec?iei obiectelor opace, cum sunt pagini de carte, ziare, reviste, fotografii, se nume?te proiec?ie de tip episcop .

Exist? ?i aparat care cumuleaz? cele dou? proiec?ii, el numindu-se aparat epidiascop .

Proiec?ia cinematografic? este de tip diascop .

Aparatul de proiec?ie cinematografic? (in vorbirea curent?, ? aparat de proiec?ie ” sau impropiu ? proiector ”) are rolul de a proiecta pe un ecran alb imaginile fotogramelor in?irate pe film ?i de a transforma inregistrarea sonor? a fonogramei optice sau magnetice in semnale electrice ce se transmit instala?iei de redare a sunetului.

El efectueaz? redarea fotogramelor cu o anumit? frecven?? (de 24 imagini/sec. la filmele sonore ?i 16-18 imagini/sec. la filmele mute), numit? frecven?? de proiec?ie . Aceast? frecven?? trebuie s? coincid? cu frecven?a de filmare, astfel in cazul unor anomalii,apar dificult??i de redare. Dac? redarea este cu frecven?? mai mic?, sunetul va fi t?r?g?nat, neinteligibil ?i ton jos, ingro?at; dac? redarea este cu frecven?? mare , sunetul va fi cu neinteligibil, acut ?i strident.Totodat? recompunerea mi?c?rii pe ecran va fi fie lent?, respectiv accelerat?.

Pentru perceperea imaginii proiectate este necesar ca fiecare fotogram? s? fie men?inut? un timp nemi?cat? pe ecran . Acest lucru se face prin folosirea unui mecanism de transport sacadat al filmului prin ferestra de proiec?ie ?i cu ajutorul unui obturator de lumin?, care are rolul de a "ascunde" deplasarea fotogramei pentru a face posibil? proiec?ia urm?toarei. Nefolosirea obturatorului ar face ca imaginea proiectat? s? fie neclar?.

Sistemul de transport sacadat al fimului se face cu ajutorul mecanismului cu grif? sau a mecanismului cu cruce de malta . Se mai poate aminti de proiec?ia cu mi?care continu? a filmului ?i redarea prin metoda compensarii luminii .Acest sistem este un sistem greoi de realizat ?i mai ales de folosit in exploatare. Nu se folose?te.

Pentru redarea fonogramei este necesar ca filmul s? se deplaseze cu o vitez? constant? in fa?a traductorului care efectueaz? transformarea semnalelor luminoase sau magnetice modulate de c?tre fonogram? in semnale electrice modulate , pentru a fi transmise la instala?ia de redare a sunetului.

Aparatul de proiec?ie cinematografic? are in componen?a sa trei grupe de elemente constructive principale:

1. Elemente pentru transportul ?i inmagazinarea filmului.
2. Elementele sistemului lumino-optic de proiec?ie.
3. Elementele sistemului de redare a sunetului.

Elemente pentru transportul ?i inmagazinarea filmului [ modificare | modificare surs? ]

Cuprind ansamblul de piese, dispozitive ?i mecanisme legate direct sau indirect de transportul filmului ?i inmagazinarea sa in aparat.

Filmul este inmagazinat in aparat inf??urat pe o bobin?, numit? bobin? debitoare , fixat? pe un dispozitiv de def??urare (derulare) , fie in partea superioar?, fie in partea din spate jos, la o anumit? distan?? de podea.

Filmul dup? derularea sa de pe bobin?, este deplasat continuu prin aparat cu ajutorul elementelor de transport - role de ghidare (dirijare), glisiere ?i tamburi din?a?i de transport (din?ii acestora intr? in perfora?iile filmului).

Proiec?ia filmului se efectueaz? in dreptul ferestrei de proiec?ie ,pe care cade fascicolul luminii de proiec?ie.

Aici cu ajutorul mecanismului de transport sacadat (grif? sau cruce de malta), se face oprirea ?i proiectarea fotogramelor in?irate pe film. Tot aici mai intervine ?i obturatorul care efectueaz? acoperirea ferestrei de proiec?ie pe timpul deplas?rii intermitente a fimului.

Dup? ce filmul trece cu o vitez? constant? prin sistemul de redare a sunetului , acesta se duce la dispozitivul de inf??urare pe care se afl? bobina receptoare . Acesta se afl? la aparatele sta?ionare in partea lor inferioar? (jos), iar la aparatele portabile in partea din spate.

Cele dou? dispozitive - desf??urare ?i inf??urare - pot constitui un ansamblu independent, care se leag? de proiector printr-un sistem de role de dirijare. Acest lucru pentru a putea monta tot programul pe o singur? bobin?; derularea se face automat. Tot acest sistem este pus in mi?care de un electromotor . La inceputuri proiectorul era ac?ionat manual.

Elementele sistemului lumino - optic de proiec?ie [ modificare | modificare surs? ]

Realizeaz? iluminarea fotogramei din fereastra de proiec?ie ?i proiec?ia sa pe un ecran. Se compune dintr-o surs? de lumin? ?i un sistem optic de proiec?ie sau obiectiv de proiec?ie.

Sursa de lumin? [ modificare | modificare surs? ]

Se compune dintr-o surs? puternic? de lumin? care poate fi: arc voltaic, lamp? de proiec?ie cu filament, lamp? de proiec?ie cu halogeni, lamp? de proiec?ie cu desc?rcare in gaze (cu xenon).

Caracteristica principal? a unei surse de lumin? trebuie s? fie redarea spectrului luminos incepand cu ultraviolet spre infraro?u .

De remarcat c? in special la filmele color avem nevoie de o surs? cu spectrul cat mai spre ultraviolet pentru a nu denatura culorile. Acestei situa?ii r?spund bine arcul voltaic, lampa cu halogeni ?i lampa cu xenon. Ultimele dou? se folosesc actual cel mai mult ?i datorit? u?urin?ei de exploatare.

Lumina emis? de surs? este captat? de o oglind? sferic? , care redirijeaz? razele luminoase c?tre fereastra de proiec?ie unde intalnesc filmul str?b?tandu-l ducandu-se c?tre ecran prin obiectivul de proiec?ie . De remarcat c? pentru a reduce cantitatea de c?ldur? emanat? de surs?, razele luminoase trec inainte de fereastra de proiec?ie printr-un filtru caloric .

Sursa de lumin? este instalat? intr-o incint? metalic? numit? lantern? de proiec?ie .

Sisteme optice de proiec?ie (obiective) [ modificare | modificare surs? ]

1. Obiective normale pentru proiec?ia cinematografic?

Proiec?ia pe ecran este asigurat? printr-un obiectiv de proiec?ie , care este un sistem optic convergent, dispus intr-o montur?, destinat form?rii de imagini reale ?i mari. Men?ion?m c? in fereastra de proiec?ie imaginea fotogramei este r?sturnat?, iar rolul obiectivului este acela de a o face vizibil? in pozi?ie normal? pe ecran.

In timpul proiec?iei cinematografice, obiectivul, trebuie s? asigure o imagine pe ecran la care:

- s? nu se observe abera?iile remanente ale obiectivului;

- forma s? fie asemenea din punct de vedere geometric cu cea din fotogram?;

- iluminarea s? fie aceea?i pe intreaga suprafa?? a ecranului,cu abateri in limita normelor stabilite.

De men?ionat, c? pentru ob?inerea unei imagini de bun? calitate este necesar ca un obiectiv de proiec?ie s? fie alc?tuit din combina?ii de lentile diferite , montate ?i fixate intr-o montur? care s? permit? men?inerea distan?elor pe axa obiectivului ?i men?inerea coaxialit??ii lor.

Obiectivul de proiec?ie se caracterizeaz? prin:

a) - Distan?a focal? , care se m?soar? intre punctele principale ale sistemului ?i focare. De ea depinde m?rimea transversal? a imaginii pe ecran, precum ?i deschiderea relativ?. Func?ie de distan?a focal? ?i dimensiunile formatului de pelicul? folosit ( industrial 16mm, 35mm, 70mm), se poate determina l??imea ?i in?l?imea ecranului.

b) - Deschiderea relativ? , care este un raport al diametrului pupilei de intrare a obiectivului ?i distan?a focal?. Aceast? caracteristic? arat? c? avand o deschidere relativ? mare, vor prelua tot fluxul luminos transmis de Sursa de lumin? .

c) - Luminozitatea , care se exprim? matematic prin p?tratul deschiderii relative ?i arat? de cate ori un obiectiv va transmite mai mult? lumin? decat altul. Pentru imbun?t??irea calit??ii luminozit??ii, deci a folosirii fluxului luminos util (a pierderilor de lumin? prin lentile) ?i contrastul imaginii totodat?, lentilele din obiectiv sunt tratate chimic cu un strat antirefex. Acest strat antireflex este stabil chimic, nu este solubil in ap? sau solven?i, nu se murd?re?te u?or ?i se cur??? u?or cu alcool.

2. Obiective de construc?ie speciale

• I. Obiective cu distan?? focal? variabil? .

Sunt obiective care constructiv se compun din dou? grupuri de lentile, care se deplaseaz? de-a lungul axei optice, schimband distan?a focal? func?ie de lungimea s?lilor. In general sunt folosite la aparatele de filmat pentru eliminarea turelei de obiective.

• II. Dispozitive afocale pentru proiec?ia pe ecran lat.

Largirea ecranelor a fost posibil? ca urmare a modific?rii formatului de proiec?ie ?i a aplic?rii metodei de anamorfozare a imaginilor( filmarea cu rapoarte de m?rire subunitate diferite pentru aceea?i imagine; raportul pe orizontal? este diferit fa?? de cel pe vertical?). Mai pe in?eles imaginea este alungit? pe vertical?, personajele fiind ??uguiate”, aplatizate. Pentru a se aduce imaginea la normal sunt folosite aceste dispozitive afocale, cunoscute ca (incorect) ?obiectiv de cinemascop”, ?obiectiv prokinoscop”, ?obiectiv pentru ecran lat”. Pentru lucru, in timpul proiec?iei filmului se folose?te atat obiectivul de normal (sau obiectivul cu distan?? focal? variabil? ) ?i dispozitivul afocal care este a?ezat in fa?a acestuia, el neinfluien?and in niciun fel gradul de m?rire pe in?l?ime,doar dubleaz? l??imea imaginii dat? de obiectivul normal.

Constructiv, obiectivele afocale sunt:

a) - dispozitive cu lentile cilindrice ; sunt dublete care modific? fix l??imea imaginii, nepermi?and modificarea acesteia, raportul de 2:1 r?manand neschimbat.

b) - dispozitive cu prisme ; sunt dublete de prisme refrigente, avand muchia unghiului diedru a?ezat? vertical. Raportul 2;1, se poate schimba imaginea m?rindu-se in detrimentul unor distorsiuni; imaginea poate fi mai lat? sau mai "subtia??", neplacut? spectatorului.

Elementele sistemului de redare a sunetului [ modificare | modificare surs? ]

Acesta are rolul de a citi fonogramele optice sau pista magnetic? de pe film.

Citirea optic? [ modificare | modificare surs? ]

Citirea optic? se realizeaz? prin:

a) Mecanismul care asigur? la locul citirii sunetului o vitez? constant? , f?r? oscila?ii, mecanism care se nume?te stabilizator de vitez? . Sunt mai multe sisteme constructive, ins? in general se compun dintr-o rol? presoare din cauciuc, rol? de fran?, tambur neted de citire cu volant?, dispozitiv de amortizare a oscila?iilor proprii ale volantului, role de dirijare.

b) Sistemul lumino - optic de citire compus dintr -o surs? luminoas?, bec de ton , fant? mecanic? (dreptunghiular? foarte mic?, 0,01 -0,02 mm func?ie de felul peliculei, 16 mm sau 35 mm), microobiectiv ?i traductorul (actual fotodiod?).

Citirea se face astfel: becul de ton produce raze luminoase c?tre fanta mecanic?; acesta las? s? treac? c?tre microobiectiv o fant? luminoas? care ajunge la pista fonogramei pe care str?bate; func?ie de l??imea sau intensitatea luminoas? a acesteia, traductorul care se afl? in spatele fonogramei transform? oscila?iile luminoase in oscila?ii electrice pe care la transmite la instala?ia de sunet.

Citirea magnetic? [ modificare | modificare surs? ]

Mecanismul de inregistrare magnetic?, este asem?n?tor cu cel optic in ceace prive?te partea cinematic?, nu are nevoie de bec de ton,fant? ?i microobiectiv, citirea f?candu-se cu ajutorul unui cap magnetic in cazul citirii mono, sau cu un complex de 4 -8 capete magnetice in cazul red?rii stereofonice.

Citirea sunetului numeric [ modificare | modificare surs? ]

Sunetul este inregistrat sub forma de cod de bare ?i este citit de un traductor pentru cod de bare. Nu se schimb? nimic in cinematica transportului de film al aparatului de proiec?ie.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Cursuri de la ??coala tehnic? pentru personal tehnic in cinematografie” anii 1963 - 1965 , ?inute de ing.Alexandru Petculescu ( studiourile Buftea), ing. Nicolae Niculescu ( Direc?ia difuz?rii filmelor), sing.Constantin Giorgian ( cu preg?tire la compania Pathe - Fran?a, ?tat?l aparatelor de proiec?ie romane?ti” fabricate in anul 1954 la intreprinderea ?Tehnocin”, asimilat? ulterior de I.O.R. ) pentru instruirea practic? in ?coal?, ing. Mircea Gorun ( studioul ?Al.Sahia”), prof.C.Constantinescu( curs amplificare de j.f.), ing.G.Hochmeister (Direc?ia difuzarii filmelor), ing. Aurel Zaharia (studioul ?Al.Sahia”), manuale ?i c?r?i de specialitate, buletine tehnice de uz intern.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Materiale media legate de Aparat de proiec?ie cinematografic? la Wikimedia Commons