Anglia Roman?
, numit? ?i
Britannia
, este partea de sud a
insulei Marii Britanii
care era inclus? in
Imperiul Roman
intre
43
?i
410
.
Istorie
Intre secolele
VII i.Hr.
-
V i.Hr.
,
triburile celtice
de pe
continentul european
au inceput s? migreze pe insulele britanice. Avansa?i din punct de vedere tehnologic, in compara?ie cu locuitorii ini?iali, ace?tia au inceput s? domine via?a politic? ?i cultural? din
Britannia
. In ciuda faptului c? cel?ii erau, probabil, cei mai puternici ?i mai numero?i dintre locuitorii
Europei
in jurul anului
300 i.Hr.
, ace?tia nu au fost niciodat? capabili s? cl?deasc? un imperiu ?i s? previn? izbucnirea r?zboaielor dintre triburi. Lipsa total? de unitate politic?, in ciuda darzeniei demonstrate in lupt?, a condus la invazia ?i cucerirea insulelor britanice de c?tre
romani
.
Primele invazii romane succesive, din
Galia
, au avut loc in anul
53 i.Hr.
, sub comanda lui
Iulius Cezar
. Aceste invazii, ins?, nu au condus la o ocupare permanent? a teritoriului de catre romani, ci doar la deschiderea de rute comerciale intre
Roma
?i Britania. Revoltele din Galia au oprit orice gand de cucerire pe care il avea Cezar.
A mai durat cel pu?in un secol pan? cand romanii s-au intors. In
43 d.Hr.
, o expedi?ie impotriva
Britanniei
a fost pregatit? de c?tre imp?ratul
Claudius
, condus? de
Aulus Plautius
?i compus? din 40.000 de solda?i
[1]
. In decursul unei singure genera?ii, majoritatea sudului
Britanniei
?i
??rii Galilor
a ajuns sub st?panire roman?. Dar st?panirea nu a fost nici rapid?, nici u?oar?. Regele
Catuvellaunilor
,
Caratacus
, a rezistat ocupa?iei timp de 8 ani, iar revoltele diferitelor triburi ocupate erau o amenin?are constant?. In anul
60
, regina
icenilor
,
Boudicea
, a condus o revolt?, care la inceput a fost devastatoare. Armatele ei au ars trei colonii romane, printre care ?i
Londinium
, inainte ca aceasta s? fie in final oprit? de c?tre
Seutonius Paulinus
.
Drept rezultat al acestei victorii, majoritatea locuitorilor din
Britannia de Sud
au inceput s? accepte realitatea ocup?rii romane. Politica de romanizare agresiv? dus? de
Gnaeus Julius Agricola
, intre
78
-
84
., a condus la m?rirea gradului de acceptare. Acesta nu a cucerit doar marea majoritate a
T?rii Galilor
, ci a avansat in nord pan? in
Caledonia
(
Sco?ia
), mai departe decat orice alt roman.
Succesul roman, ins?, a fost de scurt? durat?. Infrangeri severe suferite pe
Dun?re
i-au for?at pe romani s? retrag? o parte a armatei din
Britannia
in
87
sau
88
, ceea ce a insemnat c? multe forturi situate dup?
Cheviots
au trebuit sa fie abandonate. Pan? la sfar?itul secolului s-a renun?at la aceste fortifica?ii, cel mai nordic fort roman fiind situat pe istmul
Tyne-Solway
. Aceast? situa?ie a fost recunoscut? de
imp?ratul Hadrian
, care a ordonat construirea faimosului s?u zid pe aceea linie.
Construc?ia
zidului lui Hadrian
a durat mul?i ani. Munca a inceput probabil in anul
122
sau
123
, iar trupele romane inc? mai lucrau la zid in
138
cand
Hadrian
a murit. In cateva luni, succesorul acestuia,
Antoninus Pius
, a adoptat o nou? politic?, de recucerire a teritoriilor nordice. La zidul lui Hadrian, in fortul Banna, au sta?ionat ?i luptat dacii din cohorta Prima Aelia Dacorum.
[
necesit? citare
]
Cand
Roma
a trebuit sa retrag? una dintre legiunile sale din
Britannia
, por?iunea de cca. 59 de km dintre
Firth of Forth
?i
Firth of Clyde
a
Zidului Antonian
a servit drept grani?? de nord a provinciei, mai departe de aceasta aflandu-se
Caledonia
.
Caledonienii
nu au putut fi, ins?, u?or izola?i, ?i profitand de impr??tierea ?i dorul de cas? al solda?ilor romani, o parte dintre ace?tia aflandu-se sub comanda imb?tranitului comandant
Septimius Severus
, au pornit un r?zboi de gheril? impotriva romanilor. Romanii s-au retras in sud pan? la
Zidul lui Hadrian
, la ad?postul unor pozi?ii mult mai u?or de ap?rat, ins?, pan? la sfar?itul secolului IV, ultimele dintre avanposturile romane din
Caledonia
au fost p?r?site.
In ciuda p?cii ?i prosperit??ii relative din sud,
Britannia
era o provincie de grani?? ?i a avut probleme cu diferite popoare nordice, ca
pic?ii
?i
caledonienii
, pe tot parcursul st?panirii romane. 3 legiuni complete,
Legio II Augusta
,
Legio VI Victrix
?i
Legio XX Valeria Victrix
, ?i multe trupe auxiliare, erau sta?ionate in mod permanent in provincie. Masivele migra?ii germanice din
secolul al V-lea
, inclusiv
invaziile saxone
din Britannia, au for?at completa retragere a trupelor romane din
Britannia
, l?sand in urm? cet??eni romani f?r? ap?rare.