Blazonul nobiliar al familiei Bathory, de genere Gutkeled
Andrei Bathory
(in
latin?
Andreas Bathoreus
, in
polonez?
Andrzej Batory
, in
maghiar?
Andras Bathory
) (n.
1563
,
?imleu Silvaniei
? d.
3 noiembrie
1599
,
Sandominic
) a fost din
1589
arhiepiscop de
Varmia
, apoi, in anul
1599
, principe al
Transilvaniei
?i suzeran al
??rii Romane?ti
.
A crescut la
Cracovia
, la curtea lui
?tefan Bathory
, unchiul s?u, devenit rege al
Poloniei ?i Lituaniei
in decembrie
1575
. Dup? moartea unchiului s?u la sfar?itul anului
1586
a fost sprijinit de cancelarul
Jan Zamoyski
pentru mo?tenirea coroanei, ins? regina Ana de Jagiello, v?duva lui ?tefan Bathory, a reu?it s? impun? pe tronul Poloniei pe propriul ei nepot,
Sigismund Vasa
. In aceste condi?ii Andrei Bathory,
cardinal
inc? din
1584
, a ob?inut in
1589
demnitatea de principe-arhiepiscop de
Varmia
, pe care a p?strat-o pan? la moarte.
In data de
24 aprilie
1595
Sigismund Bathory
, principe al
Transilvaniei
?i v?r cu Andrei Bathory, l-a inl?turat pe
Aron Tiranul
de pe tronul
Moldovei
?i l-a impus pe
?tefan R?zvan
, care a recunoscut suzeranitatea lui Sigismund (pro-habsburgic).
Ieremia Movil?
, cel?lalt pretendent la tronul Moldovei, a recunoscut pe
27 august
1595
suzeranitatea polon? ?i a declarat Moldova drept "membru credincios ?i inseparabil" al coroanei polone. Pe
13 decembrie
1595
, in lupta de la
Areni
, oastea polon? condus? de cancelarul Zamoyski a infrant oastea lui
?tefan R?zvan
?i l-a impus pe Ieremia Movil? pe tronul Moldovei.
In data de
26 octombrie
1596
, in
B?t?lia de la Keresztes
(in apropiere de
Eger
), for?ele unite ale imperialilor ?i ale lui Sigismund Bathory au fost infrante de oastea otoman?. Pe
29 martie
1599
Sigismund Bathory a renun?at la tronul Transilvaniei. Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Bathory, apropiat al politicii polone, ceea ce a insemnat renun?area Transilvaniei la o politic? ofensiv? fa?? de
Imperiul Otoman
.
In data de
26 iunie
1599
domnul ??rii Romane?ti,
Mihai Viteazul
, care in decembrie 1596 (dup? b?t?lia de la Keresztes) f?cuse pace cu turcii ?i primise steag de domnie de la Inalta Poart?, a incheiat la
Targovi?te
un tratat cu Andrei Bathory, prin care recuno?tea suzeranitatea acestuia ?i-i promitea c?-l va anun?a asupra oric?rei primejdii.
[4]
In schimb Andrei Bathory a recunoscut domnia ereditar? asupra ??rii Romane?ti in familia lui Mihai Viteazul.
Mihai Viteazul, ca ?i imp?ratul
Rudolf al II-lea
, dorea inl?turarea lui Andrei Bathory ?i scoaterea Transilvaniei din sistemul politic polon favorabil alian?ei otomane.
In octombrie 1599 Mihai Viteazul il invinge la ?elimb?r pe Andrei Bathory, intr? in Alba Iulia proclamandu-se domn al Transilvaniei.
Secui prezentandu-i capul cardinalului Andrei Bathory
voievodului
Mihai Viteazul, dup? B?t?lia de la ?elimb?r. Pictur? de
Theodor Aman
.
Armata nobilimii maghiare din Transilvania fiind zdrobit? la
?elimb?r
, la
28 octombrie
1599
, in apropiere de
Sibiu
, de trupele lui Mihai Viteazul, cu ajutorul
secuilor
(c?rora Mihai le promisese restabilirea privilegiilor), cardinalul, incercand s? se refugieze in Polonia, prin Moldova (fiind inso?it de ca?iva
neme?i
),
[5]
s?-?i salveze via?a, a fost capturat ?i ucis, de ni?te
iobagi
secui
, trei zile mai tarziu, in apropiere de satul
Sandominic
, din actualul
jude? Harghita
.
Capul cardinalului i-a fost prezentat lui Mihai, la
Alba Iulia
, iar acesta a poruncit s? fie adus ?i corpul cardinalului. Cardinalul a fost inmormantat, cu cinste, in
Catedrala Sf. Mihail
din localitate, la 24 noiembrie,
[6]
la funeralii mergand ?i Mihai, ?cu lumanarea aprins?, in man?”, dup? sicriu.
[7]
- ^
Catholic-Hierarchy.org
, accesat in
- ^
Catholic-Hierarchy.org
, accesat in
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Hurmuzaki, Documente III/1, nr. 256, pag 331.
- ^
Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giulescu (1971),
Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri ?i pin? ast?zi
, pp. 375-376.
- ^
Horn, Ildiko (
).
Bathory Andras
[Andrew Bathory]
(in maghiar?). Uj Mandatum.
ISBN
963-9336-51-3
.
, p. 236.
- ^
Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giulescu (1971),
Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri ?i pin? ast?zi
, p. 376.