De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Ana de Boemia
(
11 mai
1366
?
7 iunie
1394
) a fost fiica lui
Carol al IV-lea
, imp?ratul Sfantului Imperiu Roman ?i regele Boemiei, ?i a so?iei sale,
Elizabeta de Pomerania
. A fost membr? a
Casei de Luxemburg
?i prima so?ie a regelui
Richard al II-lea al Angliei
.
C?s?toria cu regele Richard al II-lea al Angliei
[
modificare
|
modificare surs?
]
Richard al II-lea s-a c?s?torit cu Ana de Boemia ca urmare a
Marii Schisme
. Potrivit lui Eduard Perroy, papa Urban al VI-lea a sanc?ionat c?s?toria dintre Richard ?i Ana in incercarea de a crea o alian?? in numele s?u, impotriva francezilor ?i al papei lor preferat, Clement. Acest lucru ar putea explica de ce Richard s-a c?s?torit cu Ana, in ciuda multor membri ai nobilimii ?i ai Parlamentului englez. De?i i-a fost oferit? fiica lui
Bernabo Visconti
din Milano, care ar fi adus mul?i bani ca zestre, a fost aleas? Ana, f?r? ca acest lucru s? aduc? un beneficiu financiar Angliei. Ana n-a avut nici o zestre ?i in schimb Richard a pl?tit 20 000 florin?i (in jur de 13 000 £) fratelui ei, Venceslau. Au existat doar cateva beneficii diplomatice. De?i comercian?ilor englezi li s-a permis comer?ul in ambele ??ri ale Boemiei, acest lucru era minor in compara?ie cu beneficiile obi?nuite ob?inute prin c?s?toriile f?cute ca urmare a r?zboiului cu Fran?a. Prin urmare, n-a fost nici o surpriz? faptul c? mariajul lor n-a fost unul popular.
La sosire Ana a fost sever criticat? de cronicari, probabil ca urmare a aranjamentelor financiare, cu toate c? era destul de obi?nuit ca regina s? fie privit? in termeni critici. Ana ?i regele Richard al II-lea s-au c?s?torit in Catedrala
Westminster Abbey
la
20 ianuarie
1382
, ambii fiind in varst? de 15 ani.
[2]
De?i au fost c?s?tori?i timp de 12 ani ei nu au avut copii. Moartea Anei datorit? ciumei in
1394
a fost o lovitur? devastatoare pentru Richard. El s-a c?s?torit din nou cu
Isabella de Valois
la 31 octombrie 1396.
- ^
?Ana de Boemia”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Ostbairische Grenzmarken: Passauer Jahrbuch fur Geschichte, Kunst und Volkskunde
, vol. 12?13, Verlag des Vereins fur Ostbairische Heimatforschung, 1970, p. 12