Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

Alexandru Nicolschi
Generalul de securitate, Alexandru Nicolschi
Date personale
Nume la na?tere	Boris Grunberg
N?scut	2 iunie 1915 Tiraspol , Imperiul Rus
Decedat	16 aprilie 1992 , (77 de ani) Bucure?ti , Romania
Cauza decesului	cauze naturale ( infarct miocardic )
P?rin?i	Alexandru Grunberg ?i Rozalia
C?s?torit cu	Vanda Nicolschi , Iozefina Marcovici
Cet??enie	Romania
Etnie	evreiasc? ?i ruseasc?
Ocupa?ie	ofi?er de poli?ie [*] ​
Limbi vorbite	limba roman?
Agentul NKVD - Vasile ?tef?nescu
Secretar general al Ministerului Afacerilor Interne
In func?ie 1953  –  1961
Premii	Steaua Republicii Populare Romane
Partid politic	Partidul Comunist din Romania
Alma mater	Institutul de Studii Economice din Bucure?ti
Profesie	general de securitate
Modific? date / text

Alexandru Nicolschi (n. Boris Grunberg , prenume Nikolski sau Nicolski , in rus? Александр Серге?евич Никольский, Alexandr Sergeyevich Nikolsky , n. 2 iunie 1915 , Tiraspol ? d. 16 aprilie 1992 , Bucure?ti ) a fost un activist comunist de origine evreiasc? ?i ruseasc? , general , spion sovietic ?i ?ef al Securit??ii regimului comunist din Romania . Alexandru Nicolschi a avut func?iile de subdirector general al Direc?iei Generale a Securit??ii Poporului (1948-1953) ?i secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961).

Este cunoscut ca tor?ionar al Securit??ii in special prin m?surile dure adoptate impotriva de?inu?ilor politici anticomuni?ti.

Spion sovietic [ modificare | modificare surs? ]

Alexandru Nicolschi s-a n?scut la 2 iunie 1915 in Tiraspol . Era vorbitor de limba rus? . Tat?l s?u, morarul Alexandru Grunberg, se imboln?vise, iar cum mama sa, Rozalia, nu lucra, in familie domnea s?r?cia. Tan?rul Nicolschi a reu?it s? absolve opt clase de ?coal? in ora?ul natal, dup? care, din cauza s?r?ciei, s-a angajat in anul 1930 calf? intr-­un atelier de gravur? in metal. Dup? un an, a intrat ucenic la un maistru bijutier, unde a lucrat pan? in 1937. ?i-a satisf?cut stagiul militar la Ia?i , in Regimentul 2 Transmisiuni. A fost l?sat la vatr? la inceputul anului 1940 cu gradul de caporal, absolvent al ?colii militare de telefonie.

In 1932 a aderat la Comsomol , organiza?ia de tineret a partidului comunist ? motiv pentru care, in martie 1933, a fost arestat de Siguran?a Statului, fiind ins? eliberat dup? doar 5 zile de arest preventiv. Nicolschi a ocupat cateva func?ii in ierarhia comsomolist? local? ?i ulterior in aceea a Partidului Comunist din Basarabia . Dup? ocuparea Basarabiei de c?tre URSS in iunie 1940, Nicolschi a fost angajat ca tehnician la Centrala telefonic? din Chi?in?u . In luna decembrie a aceluia?i an, I. A. Efimov, secretarul de cadre de la prim?ria Chi?in?ului l-a recomandat pentru a fi incadrat in Razvedka , direc?ia de spionaj din cadrul serviciului de informa?ii NKVD . Nicolschi a urmat un curs special de spionaj in Cern?u?i , intr-un centru special creat pentru astfel de activit??i. Cursul a constat in 60 de lec?ii a cate trei ore fiecare, la sfar?itul c?rora a fost oarecum familiarizat cu realit??ile din Romania, inv??and s? se poarte pe strad?, in restaurante, trenuri, hoteluri etc.

NKVD-ul i-a intocmit acte false, pe numele de Vasile ?tef?nescu ?i l-a trimis in misiune in Romania, pentru a strange informa?ii privind mi?c?rile de trupe sau situa?ia economic?. Intr-­o autobiografie din 1944, Nicolschi declara: ?In luna mai 1941 am plecat cu o misiune in Romania. Cand am fost prins, ca s?-­mi pot ascunde trecutul ?i misiunea, mi-­am schimbat numele in Nicolschi Alexandru Sergheevici, originar din Tiraspol. Sub acest nume am fost cercetat de organele Biroului II Contrainforma?ii de la Bucure?ti ?i sub acest nume m? recomand pan? ast?zi, 14 octombrie 1944” . ^{[1] [2]}

A trecut grani?a in Romania in noaptea de 26 mai 1941 ?i a fost arestat la dou? ore dup? intrarea frauduloas? pe teritoriul romanesc, dup? ce fusese g?sit de doi gr?niceri dormind intr-­o c?pi?? de fan ?i se demascase prin faptul c? nu vorbea bine limba roman?. Anchetat de ofi?erii romani de contrainforma?ii, Nicolschi a declarat c?: ?...fiind dec?zut din punct de vedere fizic ?i moral, am mers numai o mic? distan??, nu ?tiu cat, ?i am hot?rat s? nu merg mai departe”.

S-a prezentat cu numele de Aleksandr Sergheevici Nikolski ?i a fost judecat pentru spionaj. Procurorul a cerut pedeapsa capital?, ins? instan?a i-a dat circumstan?e atenuante ?i l-a condamnat prin sentin?a nr. 481/7 iulie 1941 la munc? silnic? pe via??. ^[3] La sfar?itul lunii septembrie 1941 a fost transferat la inchisoarea din Aiud , unde i?i isp??eau pedeapsa agen?ii sovietici captura?i pe teritoriul Romaniei. La 28 august 1944, Nicolschi fost eliberat din deten?ie, impreun? cu ceilal?i spioni sovietici (care aveau s? intre in structura de partid ?i Securitate).

In anul 1991, fiind acuzat de c?tre realizatorii serialului Memorialul Durerii de exterminarea in inchisori a mii de romani, Alexandru Nicolschi s-a ar?tat vexat, a dat din man? a lehamite ?i a r?spuns: ?L?sa?i c? ?tiu foarte bine cum a fost acolo. Am stat ?i eu la inchisoare!” ^[4]

General de Securitate [ modificare | modificare surs? ]

Dup? ocuparea sovietic? a Romaniei , Alexandru Nicolschi a avansat rapid in aparatul represiv comunist. A fost incadrat imediat ca ajutor de responsabil politic al ?Forma?iunilor Patriotice de Lupt?” , organiza?ie paramilitar? a PCR. A semnat apoi la 17 octombrie 1944 ­o cerere de adeziune pentru incadrare in Direc?ia General? a Poli?iei. In cerere, el afirma: ?Vreau s? lupt in cadrul Partidului Comunist Roman, pentru dezrobirea clasei muncitoare, pentru dreptatea social?, s? construim o societate nou?, unde s? nu existe exploatarea omului de c?tre om”. ^[4]

In martie 1945 a fost incadrat in Ministerul Afacerilor Interne ?i numit in func?ia de ?ef al Corpului de Detectivi din Direc?ia General? a Poli?iei, in care calitate era comandantul Brig?zii Mobile , o unitate SMER? menit? s? distrug? serviciile de informa?ii existente in statele ocupate de sovietici in Europa de Est ?i s? le inlocuiasc? cu servicii subordonate structurilor sovietice.

La 1 septembrie 1946, Nicolschi a fost numit in func?ia de inspector general la Direc?ia General? a Poli?iei. In acela?i an s-a c?s?torit cu Iozefina Marcovici, militant? comunist? angajat? in Direc?ia General? a Poli?iei ?i care era cu opt ani mai in varst?.

Ca urmare a reorganiz?rii Direc?iei Generale a Poli?iei, la 17 aprilie 1947, Nicolschi devine inspector general al Poli?iei de Siguran??. Particip? ?i la ?edin?ele de partid. Biroul Organiza?iei de Baz? nr. 9 din cadrul MAI , unde era inscris, l-a caracterizat: ?Alexandru Nicolschi are munc? de conducere in Direc?ia General? a Securit??ii Poporului din 1945 ?i pin? in prezent. Munca profesional? ?i-­a insu?it-­o bine. Este vigilent fa?? de du?manii Partidului ?i ai clasei muncitoare. Este ridicat politice?te ?i are cuno?tin?e. Este uneori nervos ?i distant. Din cauza muncii profesionale de care este absorbit, nu particip? regulat la ?edin?ele de partid. In general este un tovar?? de incredere ?i cu mult? putere de munc?. In munca sa din MAI a adus multe servicii cauzei partidului” . ^[5]

La 1 septembrie 1948 , a doua zi dup? infiin?area Direc?iei Generale a Securit??ii Poporului , Alexandru Nicolschi a fost avansat in gradul de general-maior de Securitate, devenind subdirector general (loc?iitor al directorului general) al DGSP . A contribuit la indep?rtarea grupului Anei Pauker de la conducerea PMR cu acordul Moscovei ?i a ordonat arestarea ?i anchetarea lui Vasile Luca ?i a fostului ­ministru de interne, Teohari Georgescu . A fost printre cei care s-au ocupat cu organizarea " Experimentului Pite?ti ", fiind recunoscut de mai mul?i fo?ti de?inu?i ca unul din cei care f?cea vizite regulate in inchisoarea Pite?ti, pentru a supraveghea desf??urarea "reeduc?rii".

Ca recunoa?tere a meritelor in consolidarea noului regim politic din Romania, Nicolschi a fost decorat, la scurt timp dup? infiin?area Securit??ii, cu inaltul ?i nou creatul ordin Steaua Republicii Populare Romane ^[6] . A continuat s? se manifeste in continuare ca agent kaghebist , fiind unul din stalpii acestei organiza?ii in Romania. Ancheta intern? din 1968 a dezv?luit c? Gheorghe Pintilie ?i Alexandru Nicolschi ordonaser? in 1949 instalarea de microfoane chiar ?i in locuin?a ?i biroul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ^[7] . A participat la instructaje KGB in Bulgaria ?i Polonia ?i a fost ins?rcinat de Moscova cu misiunea de supraveghere a obedien?ei liderilor noului regim.

In anii 1953-1961, a fost adjunctul ministrului de interne Alexandru Dr?ghici ?i secretar general al Ministerului Afacerilor Interne. In anul 1959 a absolvit cursurile Institutului de Studii Economice din Bucure?ti, fiind inaintat la 11 februarie 1959 in gradul de general-locotenent de Securitate.

Nicolschi a fost trecut in rezerv? la 31 ianuarie 1961, prin hot?rare a consiliului de mini?tri (HCM), la varsta de numai 46 de ani, cu gradul de general-locotenent ?i dreptul de a purta uniform?. A primit o pensie substan?ial? (4.200 lei) ?i i s-a permis s? domicilieze in acela?i apartament luxos din str. Olga Bancic nr. 7, care ii fusese repartizat cand era subdirector al Securit??ii Poporului.

Pan? la revolu?ia din decembrie 1989 , s-a aflat sub supravegherea Securit??ii pentru a fi impiedicat s? ia leg?tura cu agentura KGB din Romania.

Judecarea sa [ modificare | modificare surs? ]

In toamna anului 1991, Procuratura General?, la sesizarea Asocia?iei Fo?tilor De?inu?i Politici (AFDP), i-a instrumentat lui Nicolschi un dosar penal de inculpare pentru abuzuri in func?ie ?i crime. In dou? interviuri in pres?, Nicolschi s-a declarat nevinovat, sus?inand c? el a luptat numai impotriva legionarilor ?i fasci?tilor . Direc?ia I de Cercet?ri Penale a emis la 15 aprilie 1992 o cita?ie pe numele lui Nicolschi, pentru audieri, cita?ia fiindu-i inmanat? personal in aceea?i zi de procurorul ?erban Niculescu. ^[8]

Alexandru Nicolschi a decedat in somn in diminea?a zilei de 16 aprilie 1992 , doar cu o zi inaintea prezent?rii sale la Procuratura General?, unde urma s? fie anchetat. Medicul legist a stabilit cauza mor?ii: un infarct. In ziua urm?toare, Procuratura a procedat la recunoa?terea cadavrului care era intins pe o mas? din sufragerie. Cadavrul lui Nicolschi a fost incinerat a treia zi la crematoriul Cenu?a . O fotografie a lui Nicolschi preg?tit pentru incinerare a fost publicat? atunci in revista Zig Zag .

Note [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Ocuparea sovietic? a Romaniei

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Marius Oprea, Alexandru Nicolschi Arhivat in 8 martie 2007 , la Wayback Machine .
• Procesul comunismului
• http://www.iiccr.ro/pdf/ro/alexandru_nicolschi.pdf Arhivat in 13 iulie 2017 , la Wayback Machine .