Albert al VI-lea de Habsburg
Arhiduce al Austriei
Albert al VI-lea (portret miniatur?, 1455-1463)
Date personale
N?scut	18 decembrie 1418 Viena
Decedat	2 decembrie 1463 (44 ani) Viena
Inmormantat	Catedrala Sf. Stefan, Viena
Cauza decesului	pest?
P?rin?i	Ernest I Cimburga de Mazovia
Fra?i ?i surori	Frederic al III-lea, Imp?rat al Sfantului Imperiu Roman [1] Caterina de Austria [*] ​ Margareta de Austria [*] ​
C?s?torit cu	Matilda a Palatinatului (din 1452 )
Religie	catolic?
Ocupa?ie	suveran [*] ​
Limbi vorbite	limba german? [2]
Apartenen?? nobiliar?
Familie nobiliar?	Casa de Habsburg
Ahiduce al Austriei (coregent al fratelui sau Frederic al V-lea)
Domnie	23 noiembrie 1457 - 2 decembrie 1463
Predecesor	Ladislau Postumul
Succesor	Frederic al V-lea
Duce al Austriei Interioare
Domnie	10 iunie 1424 - 2 decembrie 1463
Predecesor	Ernest I
Succesor	Frederic al V-lea
Modific? date / text

Albert al VI-lea , supranumit cel Risipitor , (n. 18 decembrie 1418, Viena ? d. 2 decembrie 1463, Viena) ^[3] apar?inand Casei de Habsburg , a fost duce al Austriei ?i a carmuit in Austria Anterioar? . El a fost unul dintre oponen?ii imp?ratului Frederic al III-lea , fratele s?u mai mare.

Biografia [ modificare | modificare surs? ]

Albert al VI-lea a fost fiul ducelui Ernest cel de Fier ?i al so?iei sale Cimburga de Mazovia . Fratele s?u mai mare, ducele Frederic al V-lea, a devenit imp?rat sub numele Frederic al III-lea .

La momentul na?terii sale teritoriile austriece erau imp?r?ite in trei p?r?i guvernate de duci din Casa de Habsburg :

• v?rul s?u, ducele Albert al V-lea (ca rege romano-german Albert al II-lea) apar?inand Liniei Albertine, carmuia Ducatul Austriei (la nord ?i la sud de Enns),
• tat?l s?u, Ernest I apar?inand Liniei Leopoldine, carmuia Austria Interioar? (Stiria, Carintia ?i Craina),
• unchiul s?u, ducele Frederic al IV-lea , comitatul Tirol ?i Austria Anterioar? . ^[4]

In 1424 la moartea tat?lui s?u Albert avea doar ?ase ani, iar fratele s?u, Frederic, avea nou? ani. Tutela copiilor ?i carmuirea teritoriilor mo?tenite de ei au fost preluate unchiul lor, Frederic al IV-lea al Tirolului. In 1435 cei doi copii au fost elibera?i de sub tutela unchiului lor, primind teritoriile ?leopoldine” carmuite anterior de tat?l lor: Stiria, Carintia ?i Craina. ^[5] Un acord prevedea c? fra?ii trebuiau s? conduc? impreun? Austria Interioar?. ^{[6] [7]} In 1439 dup? doar patru ani, la moartea nea?teptat? a unchilor lor Frederic al IV-lea al Tirolului ?i Albert al V-lea al Austriei, Frederic al V-lea, fratele lui Albert al VI-lea, a preluat tutela copiilor celor doi unchi ?i astfel regen?a in toate teritoriile habsburgice. Albert a fost desp?gubit financiar ?i a primit regen?a Austriei Anterioare. Prin Contractul de la Hainburg din 23 august 1440 Albert a renun?at in favoarea fratelui s?u, Frederic la tutela nepotului, Ladislaus , fiul postum al lui Albert al V-lea. ^[6]

Ducele Frederic al V-lea a succedat unchiului s?u, Albert al V-lea, la tronul imperial fiind ales rege romano-german pe 2 februarie 1440 la Frankfurt (cunoscut sub numele de Frederic al III-lea).

Pe 6 ianuarie 1453 Albert al VI-lea a fost ridicat la rang de arhiduce de fratele s?u, imp?ratul Frederic al III-lea. ^[8]

Cronicarul Jakob Unrest il descrie pe Albert in Osterreichische Chronik (Cronica Austriei) ca fiind un tan?r conduc?tor ?s?lbatic” pe care il ap?sa faptul c? nu primise de la fratele s?u carmuirea teritoriilor cuvenite. Albert era ca fire opusul fratelui s?u Frederic, activ ?i foarte energic i?i exprima cu t?rie cererile ?i preten?iile. ^[9] El a incercat in repetate randuri s?-l determine pe fratele s?u s? impart? intre ei teritoriile habsburgice. In 1457 la moartea lui Ladislaus Postumul a inceput lupta deschis? intre cei doi fra?i pentru mo?tenirea teritorial?. Imp?ratul Frederic al III-lea a cedat presiunii st?rilor generale dand lui Albert in 1458 guvernarea teritoriilor habsburgice de la nord ?i sud de raul Enns . Albert ?i-a stabilit re?edin?a in cetatea Linz . Acolo ?i-a creat o cancelarie proprie ?i o administra?ie financiar?. Nobili influen?i au reu?it prin dona?ii generoase s?-l atrag? de partea intereselor lor. La dieta ?inut? de Albert la Linz in 1461 st?rile generale i-au promis sus?inerea in conflictul cu imp?ratul Frederic al III-lea. ^[10]

Conjunctura era favorabil? deoarece st?rile generale din Austria Inferioar? erau nemul?umite de Frederic, iar Albert incheiase alian?e cu George de Pod?brady , regele Boemiei, ?i cu Matia Corvin , regele Ungariei. Cand trupele lui Albert au intrat pe teritoriul ducatului Austriei, nu au intampinat nicio rezisten??. In Viena a atras f?r? dificult??i de partea sa pe cei potrivnici imp?ratului. Wolfgang Holzer, primarul ora?ului, ?i sus?in?torii s?i au asediat pe 17 octombrie 1462 castelul in care se afla Frederic impreun? cu familia sa ?i 200 de oameni. Asediul a durat mai multe luni, iar Frederic nu l-a iertat pe Albert niciodat? pentru situa?ia extrem?, la limita supravie?uirii, in care se aflase familia sa. ^[9]

Dup? ce Frederic a fost eliberat de trupele boeme venite in ajutor, s-a ajuns la negocieri, ins? imp?ratul nici nu a vrut s?-l vad? pe fratele s?u. ?Cu unul ca el nu vrem s? vorbim!” a marait Frederic la adresa lui Albert. Totu?i s-a incheiat o in?elegere: Albert urma s? guverneze timp de opt ani in ducatul Austriei ?i imp?ratul trebuia s?-i pl?teasc? in plus suma de 4000 de guldeni anual ca desp?gubire. Frederic s-a retras la re?edin?a din Wiener Neustadt . Pe 26 decembrie 1462 ora?ul Viena ?i-a prezentat omagiul feudal noului carmuitor. ^{[9] [10]}

Dup? scurt timp cet??enii Vienei au in?eles c? mania imp?ratului le putea aduce mari dezavantaje financiare ?i economice. In acela?i timp trupele lui Albert continuau s? terorizeze cet??enii Vienei. Primarul Wolfgang Holzer a luat leg?tura cu imp?ratul Frederic pentru a-l izgoni pe Albert. Complotul a fost descoperit, iar primarul Holzer a fost inchis, judecat ?i condamnat la moarte prin despicare in public. Sus?in?torii lui apropa?i au fost decapita?i. Cet??enii ora?ului au fost jefui?i din nou ?i tortura?i. Un nou conflict intre cei doi fra?i p?rea inevitabil, ins? Albert s-a imboln?vit. O umfl?tur? cat o nuc?, neagr?, i-a ap?rut sub un bra? ?i dup? dou? zile a murit. S-a b?nuit c? unul dintre medicii s?i de incredere l-ar fi otr?vit, ins? teama c? Albert murise de fapt de cium? a fost atat de mare incat a fost inmormantat temporar f?r? a fi autopsiat ?i imb?ls?mat. Abia mai tarziu trupul s?u a fost adus in Capela ducal? din Catedrala Sf. ?tefan din Viena. ^[10] Cauza real? a mor?ii sale nu a fost pan? acum clarificat?.

C?s?toria ?i descenden?ii [ modificare | modificare surs? ]

In 1452 Albert al VI-lea s-a c?s?torit cu Matilda a Palatinatului , v?duv? deja de doi ani, sora mai mare a prin?ului elector Frederic I al Palatinatului , ulterior unul dintre cei mai aprigi adversari ai imp?ratului Frederic al III-lea. Cei doi nu au avut copii.

Concluzii [ modificare | modificare surs? ]

De?i referitor la Albert al VI-lea exist? multe surse de informa?ii, despre el nu s-a scris mult ?i istoria l-a re?inut mai ales datorit? conflictelor sale aproape permanente cu imp?ratul Frederic al III-lea.

Albert a fondat Universitatea din Freiburg (documentul de infiin?are dateaz? din 21 septembrie 1457) pentru a imbun?t??i situa?ia financiar? a ora?ului care acumulase datorii foarte mari.

In 1459 el a comandat ?i finan?at intocmirea Ingeram-Codex , un codex al blazoanelor ?i stemelor familiilor nobiliare care este ?i ast?zi o surs? bogat? de informa?ii in domeniul heraldicii.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Walter Kleindel: Das Grosse Buch de Osterreicher. , Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1
• Walter Kleindel: Die Chronik Osterreichs ., Editura Chronik, Dortmund 1984, ISBN 3-88379-027-3
• Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographiesches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3
• Heinrich Koller: Kaiser Friedrich III., Editura Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt 2005, ISBN 9783534138814