Al Doilea R?zboi al Burilor

Parte din istoria militar? a Africii de Sud [*]

Comandouri bure la Spion Kop

Informa?ii generale

Perioad?	11 octombrie 1899 ? 31 mai 1902
Loc	Africa de Sud, Swaziland ^[1]
Rezultat	Victorie britantic?
Casus belli	Goana dup? diamante ^[2] Raidul Jameson, 1895-96 ^[3]
Modific?ri teritoriale	Suveranitate britanic? asupra Statului Liber Orange ?i asupra Transvaalului in conformitate cu tratatul de la Vereeniging

Beligeran?i

Regatul Unit

India Britanic?
Australia
Voluntari canadieni ?i neozeelandezi

Statul Liber Orange

Republica Sud-African?

Voluntari str?ini (olandezi, germani, ru?i, francezi, americani, irlandezi, polonezi, scandinavi, italieni ?i australieni)

Conduc?tori

Pierderi

7,894 mor?i in lupte
13,250 mor?i din cauza bolilor
934 disp?ru?i
22,828 r?ni?i ^[4]^[5]

9,093 mor?i ^[6]

Pierderi civire : 27.927 buri, femei ?i copii, au murit in lag?re de concentrare, plus un num?r necunoscut de africani negri (107.000 au fost inchi?i). ^[7]

Al Doilea R?zboi al Burilor (in englez? Second Boer War , in neerlandez? Tweede Boerenoorlog , in afrikaans : Tweede Vryheidsoorlog sau Tweede Boereoorlog ), a fost un conflict desf??urat intre 11 octombrie 1899 ?i 31 mai 1902 intre Imperiul Britanic ?i burii neerlandofoni din cele dou? republici independente: Republica Sud-African? ( Republica Transvaal ) ?i Statul Liber Orange . El s-a sfar?it prin anexarea regiunii de c?tre Imperiul Britanic ?i formarea Uniunii Africii de Sud ca parte din Commonwealth.

Impreun? cu Primul R?zboi al Burilor (decembrie 1880 ? martie 1881), perioada este cunoscut? sub numele de ?R?zboaiele Burilor”.

Origini [ modificare | modificare surs? ]

Originile r?zboiului au fost complexe ?i provin din peste un secol de conflicte intre buri ?i Imperiul Britanic . ^[8] In timpul R?zboaielor Napoleoniene , o expedi?ie britanic? a debarcat in Colonia Capului ?i a invins for?ele olandeze in b?t?lia de la Blaauwberg . ^[9] Dup? r?zboaie, britanicii au cucerit oficial colonia, ?i au incurajat emigra?ia coloni?tilor britanici, care au intrat in conflict cu cei olandezi. De-a lungul deceniilor ce au urmat, numero?i buri nemul?umi?i de aspectele administra?iei britanice au ales s? p?r?seasc? teritoriile administrate de britanici in ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Marele Trek . ^[9] Migra?ia a avut loc la inceput de-a lungul coastei estice c?tre Natal ?i de acolo, dup? ce Natalul a fost anexat in 1843, spre nord inspre interior unde au infiin?at dou? republici independente (Statul Liber Orange ?i Republica Sud-African? ? denumit? ?i Transvaal). Britanicii au recunoscut cele dou? republici ale burilor in 1852 ?i 1854, dar anexarea Transvaalului in 1877 a dus la Primul R?zboi al Burilor in 1880 ?i 1881. Dup? infrangerile britanicilor, dintre care cea mai mare in b?t?lia de la Majuba , Transvaalul ?i-a reca?tigat independen?a, cu anumite condi?ii, dar rela?iile au r?mas tensionate.

In 1871, s-au descoperit diamante la Kimberley , ceea ce a adus la un influx masiv de str?ini la grani?ele Statului Liber Orange. Dup? aceea s-a descoperit aur in Republica Sud-African? in 1886. Aurul a f?cut din Transvaal cea mai bogat? ?i, poten?ial, cea mai puternic? ?ar? din sudul Africii, dar aceasta nu avea nici resursele umane ?i nici baza industrial? de a dezvolta singur? aceste resurse. Ca urmare, Transvaalul a acceptat imigrarea unor valuri noi de uitlanders (str?ini), in principal britanici, care au sosit aici in c?utare de lucru ?i de avere. Rezultatul a fost c? num?rul de uitlanders din Transvaal a ajuns s?-l dep??easc? pe cel de buri, ?i a precipitat confrunt?ri in sanul comunit??ii albilor, similare cu cele care ap?ruser? cu ani in urm? intre minoritatea dominant? a burilor Lyndenburg ?i burii sosi?i mai tarziu dinspre sud.

Ideile expansioniste britanice (promovate in principal de Cecil Rhodes ), ca ?i disputele privind drepturile politice ?i economice ale uitlanderilor au avut ca rezultat Raidul Jameson din 1895. Acest raid condus de dr. Leander Starr Jameson , administratorul Rhodesiei de Sud , avea scopul de a starni o revolt? a uitlanderilor in Johannesburg . Uitlanderii din Johannesburg nu au sus?inut ins? raidul, iar for?ele guvernamentale din Transvaal au inconjurat coloana ?i i-au luat prizonieri pe oamenii lui Jameson inainte ca ei s? ajung? la Johannesburg. ^[10]

Tensiunile au escaladat de la nivel local la nivel na?ional ?i au inceput manevre politice ?i negocieri indelungate pentru atingerea unui compromis in problema drepturilor uitlanderilor in randul comunit??ii albe, drepturile popula?iei indigene neeuropene, controlul asupra industriei de extrac?ie a aurului, ?i dorin?a britanicilor de a include Transvaalul ?i Statul Liber Orange intr-o federa?ie aflat? sub control britanic. Dat fiind c? cei sosi?i cel mai recent (mai ales cei de origine britanic?) deveniser? deja majoritari intre albii din Johannesburg, ?i c? noi uitlanderi continuau s? soseasc?, burii au recunoscut c? acordarea de drepturi de vot depline uitlanderilor avea s? duc? la pierderea controlului etnicilor buri asupra Republicii Sud-Africane. Negocierile au e?uat ?i, in septembrie 1899, Joseph Chamberlain (secretarul colonial britanic) a transmis burilor un ultimatum, cerandu-le egalitate deplin? pentru uitlanderii reziden?i in Transvaal. Pre?edintele Kruger a dat ?i el un ultimatum, dandu-le britanicilor 48 de ore s?-?i retrag? toate trupele de la grani?a Transvaalului, in caz contrar Transvaalul, aliat cu Statul Liber Orange, urmand s? le declare r?zboi britanicilor. Ambele ultimatumuri au fost respinse, iar Transvaalul ?i Statul Liber Orange au declarat r?zboi.

Fazele [ modificare | modificare surs? ]

R?zboiul a avut trei faze distincte. In prima, burii au lansat atacuri preventive in teritoriul britanic din Natal ?i din Colonia Capului, asediind garnizoanele britanice din Ladysmith , Mafeking ?i Kimberley . Burii au ob?inut apoi mai multe victorii tactice la Colenso , Magersfontein ?i Spionkop impotriva unei contraofensive nereu?ite a britanicilor pentru a sparge cele trei asedii. In a doua, dup? ce solda?ii britanici din ce in ce mai numero?i au fost instrui?i sub comanda lui Lord Roberts , a fost lansat? o nou? ofensiv?, de aceast? dat? reu?it?, in 1900, pentru a inl?tura asediile. Dup? ce Natalul ?i Colonia Capului au fost asigurate, britanicii au reu?it s? invadeze Transvaalul ?i capitala republicii, Pretoria , a c?zut in iunie 1900.

In ultima faz?, cea de a treia, inceput? in martie 1900, burii au lansat un r?zboi de gheril? impotriva for?elor britanice, care a prelungit conflictul cu inc? doi ani, timp in care burii au atacat ?inte cum ar fi coloanele de solda?i britanici, nodurile re?elei de telegraf , c?ile ferate ?i depozitele. Intr-o tentativ? de a t?ia liniile de aprovizionare ale atacatorilor, britanicii, condu?i acum de Lord Kitchener , au r?spuns cu o politic? a ? p?mantului parjolit ”, distrugand ferme ale burilor ?i mutand civilii in lag?re de concentrare. ^[11]

Unele p?r?i ale presei britanice ?i guvernului britanic se a?teptau o campanie de ordinul catorva luni, iar r?zboiul prelungit a devenit nepopular, mai ales dup? ce au ie?it la iveal? condi?iile din lag?rele de concentrare (unde muriser? de foame ?i de boli zeci de mii de femei ?i copii). For?ele burilor s-au predat in cele din urm? la 31 mai 1902, ?i 54 din cei 60 de delega?i din Transvaal ?i din Statul Liber Orange au votat pentru acceptarea termenilor tratatului de pace, ^[12] cunoscut sub numele de tratatul de la Vereeniging . El stipula ca cele dou? republici s? fie absorbite in Imperiul Britanic, promi?andu-li-se o autonomie limitat?. Implementarea tratatului a dus la constituirea Uniunii Africii de Sud .

R?zboiul a avut efecte de durat? asupra regiunii ?i asupra politicii interne britanice. Pentru Regatul Unit, al Doilea R?zboi al Burilor a fost cel mai indelungat, cel mai costisitor (peste 200 de milioane de lire), ?i cel mai sangeros conflict dintre 1815 ?i 1914, ^[13] cu o durat? cu trei luni mai mare ?i cu pierderi mai multe chiar ?i decat R?zboiul Crimeei .

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

^ ?Military History Journal, Vol 11 No 3/4 (October, 1999). Huw M Jones, "Neutrality compromised: Swaziland and the Anglo-Boer War, 1899 - 1902 " ” . Arhivat din original la 22 decembrie 2015 . Accesat in 22 ianuarie 2011 .
^ Dan Popescu - ?Icebergul. Secven?e din epopeea dezvolt?rii”, Ed. Albatros, 1990, pag. 125-140
^ Thomas Pakenham, The Boer War , Part 1, 'Milner's War'
^ ?Caring for the soldiers health”. Nash's war manual . Eveleigh Nash. 1914 . p. 309 . Accesat in 22 august 2009 .
^ ?The Commissariat - The Red Cross - The Hague Court”. Europe at war . Doubleday, Page & Comapny. 1914 . pp. 183 (n198) . Accesat in 22 august 2009 .
^ ?copie arhiv?” . Arhivat din original la 17 aprilie 2010 . Accesat in 22 ianuarie 2011 .
^ Davenport & Saunders 2000 , p. 228.
^ Pakenham 1979 , p. xxi.
^ ^a ^b Morris, Michael & John Linnegar ( 2004 ). Every Step of the Way: The Journey to Freedom in South Africa . Ministry of Education. pp. 58?95. ISBN 0796920613 .
^ Pakenham 1979 , pp. 1?5.
^ Pakenham 1979 , pp. 493?495.
^ Wessels 2000 , p. 97.
^ Pakenham 1979 , p. xv.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Cartwright, A.P ( 1964 ). The Dynamite Company . Cape Town: Purnell & Sons.
Davenport; Saunders ( 2000 ). South Africa: A Modern History .
Pakenham, Thomas ( 1979 ). The Boer War . New York: Random House. ISBN 0-394-42742-4 .
Wessels, Andre ( 2000 ). ?Afrikaners at War”. In Gooch, John. The Boer War . London: Cass.
Steele, David ( 2000 ). ?Salisbury and the Soldiers”. In Gooch, John. The Boer War: Direction, Experience and Image . London: Cass.

[1] ?Military History Journal, Vol 11 No 3/4 (October, 1999). Huw M Jones, "Neutrality compromised: Swaziland and the Anglo-Boer War, 1899 - 1902 " ” . Arhivat din original la 22 decembrie 2015 . Accesat in 22 ianuarie 2011 .

[2] Dan Popescu - ?Icebergul. Secven?e din epopeea dezvolt?rii”, Ed. Albatros, 1990, pag. 125-140

[3] Thomas Pakenham, The Boer War , Part 1, 'Milner's War'

[4] ?Caring for the soldiers health”. Nash's war manual . Eveleigh Nash. 1914 . p. 309 . Accesat in 22 august 2009 .

[5] ?The Commissariat - The Red Cross - The Hague Court”. Europe at war . Doubleday, Page & Comapny. 1914 . pp. 183 (n198) . Accesat in 22 august 2009 .

[6] ?copie arhiv?” . Arhivat din original la 17 aprilie 2010 . Accesat in 22 ianuarie 2011 .

[7] Davenport & Saunders 2000 , p. 228.

[8] Pakenham 1979 , p. xxi.

[morris-9] Morris, Michael & John Linnegar ( 2004 ). Every Step of the Way: The Journey to Freedom in South Africa . Ministry of Education. pp. 58?95. ISBN 0796920613 .

[Thomas_Pakenham_p._1_-_5-10] Pakenham 1979 , pp. 1?5.

[11] Pakenham 1979 , pp. 493?495.

[12] Wessels 2000 , p. 97.

[13] Pakenham 1979 , p. xv.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]