한국   대만   중국   일본 
Agaricomycetes - Wikipedia Sari la con?inut

Agaricomycetes

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

Agaricomycetes
Agaricus campestris (ciuperc? de b?legar)
Clasificare ?tiin?ific?
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungus
Subregn: Dikarya
Diviziune: Basidiomycota
Subdiviziune: Agaricomycotina
Clas?: Agaricomycetes
Doweld (2001)
Diversitate
22 ordini
Modific? text   Consultați documentația formatului

Agaricomycetes este o clas? din subdiviziunea Agaricomycotina , a increng?turii Basidiomycota in subregnul Dikarya ?i Regnul Fungi . [1] Cu aproximativ 98% din speciile descrise formeaz? cea mai mare clas? de ciuperci din diviziunea basidiomicetelor. Datorit? corpurilor fructifere bine vizibile, cu p?l?rie ?i in cele mai multe cazuri cu picior, speciile ordinului se num?r? printre cele mai cunoscute ciuperci. [2]

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Bazand pe ceasul molecular determinat prin Secven?ierea ADNse estimeaz? c? clasa Agaricomycetes are o varst? de aproximativ 290 milioane de ani, adic? cu r?d?cini inc? in Permian . [3]

O studie asupra 5.284 de genomi a dovedit urm?toarele date de evolu?ie, incepand din timpul perioadei geologice in mezozoic : [4]

Clasa a fost determinat? de microbiologul rusesc Alexandr Borissovici Doweld in cartea sa Prosyllabus Tracheophytorum, Tentamen systematis plantarum vascularium din 2001. [5]

Habitat [ modificare | modificare surs? ]

Aproape toate speciile sunt terestre care apar intr-o gam? larg? de medii in care majoritatea func?ioneaz? ca descompun?tori saprofi?i , in special de lemn. Cu toate acestea, unele specii sunt patogene sau parazitare , iar altele simbiotice , adic? mutualiste (mutualism = interac?iunea dintre dou? feluri de organisme), printre care se num?r? ?i simbion?ii ecto-micorizali importan?i ai copacilor de p?dure. Discu?iile generale privind formele ?i ciclurile de via?? ale acestor ciuperci sunt dezvoltate in articolul despre ciuperci, in tratamentele diferitelor ordine ?i in conturile individuale de specii. [6] Unele soiuri sunt chiar ?i acvatice, dar cu o participare de mai pu?in de 1 %. [7]

Descriere [ modificare | modificare surs? ]

To?i membrii acestei clase produc bazidiocarpi ?i variaz? de la p?h?ru?e mici ( Ceraceomyces sublaevis sin. Corticium sublaeve Bres. [8] ) sau ciuperci de putregai de ca?iva milimetri, ca de exemplu Athelia neuhoffii sin. Corticium neuhoffii Bres. [9] pan? la, de exemplu, doi Polyporus gigan?i, Phellinus ellipsoideus sin. Fomitiporia ellipsoidea mai mare de ca?iva metri ?i cant?rind pan? la 500 de kilograme [10] ?i Rigidoporus ulmarius cu un diametru de pan? la 1,5 m ?i o greutate de nu rar peste 300 kg [11] sau Armillaria ostoyae , [12] r?spandit? (subteran) peste 900 de hectare, cu o greutate de aproximativ 600 de tone ?i o varst? de 2.400 de ani. Ea reprezint? cel mai mare organism cunoscut din lume. [13] [14]

Este cel mai dezvoltat grup de ciuperci, pentru care o formare de basidii (cu 2-8, in mod normal 4 sterigme ) ca sporanguri in reproducerea sexual? (teleomorf?) este caracteristic?. Meiosporii se formeaz? la ele deschis. R?spandirea vegetativ? se realizeaz? printr-un miceliu ramificat cu unul sau dou? nuclee din hife septate (p?trunse de pere?i desp?r?itori) in mod regulat sau prin celulele de germeni. [15]

Sistematic? [ modificare | modificare surs? ]

Agaricomycetes se disting de alte clase prin caracteristici biologic-moleculare cum sunt secven?a ARN-ului ribozomal ?i analizele proteinelor . Grupul este monofiletic .

Se deosebesc urm?toarele subclase ?i ordini con?inu?i in ele:

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Mycobank
  2. ^ Bruno Cetto: ?Der große Pilzfuhrer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, Munchen, Berna, Viena 1979, p. 42-53, inc? nu sub denumirea ?Agaricomycetes”, ISBN 3-405-12116-7
  3. ^ Science, vol. 336, 29 iunie 2012
  4. ^ Nature Ecology & Evolution , vol. 3, 2019
  5. ^ Alexandr Doweld: ?Prosyllabus Tracheophytorum, Tentamen systematis plantarum vascularium”, Editura GEOS, Moscova 2001, p. LXXVII [1]
  6. ^ Ewald Gerhard: ?Der große BLV Pilzfuhrer“ (cu 1200 de specii descrise ?i 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, edi?ia a 9-a, Munchen 2018, p. 7-12, ISBN 978-3-8354-1839-4
  7. ^ Aquatische Pilze, p. 4
  8. ^ Walter Julich: ?Monographie der Athelieae (Corticiaceae, Basidiomycetes)”, in: ?Wildenowia” nr 7 (suplement), 1972, p. 147
  9. ^ Marinus Anton Donk: ?Athelia neuhoffii”, in: ?Fungus”, vol. 27, Wageningen 1957, p. 12
  10. ^ Yu-Cheng Dai, Bao-Kai Cui: ?Phellinus ellipsoideus”, in: ?Mycological Progress”, vol. 12, nr. 2, Editura Springer, Berlin-New York 2013, p. 348
  11. ^ Rokuya Imazeki: ?Rigidoporus ulmarius”, in: ?Bulletin of the Government Forest Experimental Station Meguro”, nr. 57, Tokio 1952, p. 112
  12. ^ Bruno Cetto : ?I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 24-25, ISBN 88-85013-25-2
  13. ^ Welt N24
  14. ^ Craig L. Schmitt, Michael L. Tatum: ?The Malheur National Forest. Location of the World’s Largest Living Organism - The Humongous Fungus”, United States Department of Agriculture, 2008 [2]
  15. ^ Spectrum.de

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Irmgard Krisai-Greilhuber, Gunther F. Kraus: ?Definition und Abgrenzung der Pilze”, in: ?Pilze in Innenraumen und am Arbeitsplatz”, Editura Springer, Viena - Heidelberg 2013, ISBN 978-3-7091-1234-2 , p. 1-15
  • Karl Magdefrau: ?Beitrage zur Biologie der niederen Pflanzen: Systemtik, Stammesgeschichte, Okologie”, Editura Urban & Fischer bei Elsev, Stuttgart 1977, ISBN 3437302620
  • Dr. Franz Oberwinkler: ?Pflanzen und ihre Pilze”, Tubingen 2000

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agaricomycetes&oldid=14788058