Calitatea informa?iilor sau a exprim?rii din acest articol sau sec?iune trebuie imbun?t??it?. Consulta?i manualul de stil ?i indrumarul , apoi da?i o man? de ajutor . Acest articol a fost etichetat in mai 2007

Acordul privind formarea organiza?iei interna?ionale Acordul Nord-American de Comer? Liber (in englez? North American Free Trade Agreement / NAFTA ; in spaniol? Tratado de Libre Comercio de America del Norte / TLCAN ; in francez? Accord de libre-echange nord-americain / ALENA ) a fost semnat la 17 decembrie 1992 intre SUA , Canada , Mexic . NAFTA acoper? o pia?? de 375 milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii ?i spre sudul continentului american, ?i o suprafa?? de 21,3 milioane km². Scopul acestui acord este liberalizarea in 10 ani a comer?ului cu produse ?i servicii, prin eliminarea de bariere tarifare ?i netarifare intre p?r?i ?i prin liberalizarea investi?iilor intra-zonale.

Domeniile vizate de NAFTA sunt urm?toarele:

a) Comer?ul cu bunuri materiale:

In decurs de 10 ani, urmeaz? a fi inl?turate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca ?nord-americane”, in conformitate cu regulile de origine, astfel ca in anul 2004 s? se formeze o vast? pia?? liber? .

b) Comer?ul cu servicii:

Serviciile de?in un loc important in comer?ul din zon? - supus tratamentului na?ional.

c) Investi?iile directe de capital - liberalizare.

d) Alte dispozi?ii se refer? la urm?toarele: regulile de concuren?? , proprietatea intelectual? , sejurul temporar al oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protec?ia mediului .

Constat?ri:

?NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergur?.

?Model de cooperare de tip interguvernamental, f?r? a avea organisme suprana?ionale.

?Nu are idee natural? politic?.

O incursiune in istoria relativ recent? a rela?iilor intra-nord-americane eviden?iaz? c? NAFTA este, intr-un fel, o urmare fireasc? a credin?ei nestr?mutate in for?a comer?ului ?i investi?iilor libere. NAFTA apare ca o abordare modern? ?i o continuitate a drumului deschis in perioada postbelic? a doi precursori celebri: Autopact ?i FTA . Exper?ii au considerat Autopact drept un model pentru un acord sectorial de comer? liber . Autopact, semnat in 1965 intre Canada ?i SUA, a eliminat taxele vamale pentru autoturismele fabricate in una din cele dou? ??ri ?i expediate in cealalt? ?ar?. Aceasta a permis produc?torilor de autoturisme din ambele ??ri s?-?i programeze mai bine produc?ia. Grani?a dintre SUA ?i Canada a inregistrat in 1995 un flux reciproc de schimburi cu autovehicule ?i componente auto de circa 70 mld. USD. Practic, un sfert din schimburile intra-nord-americane (exclusiv Mexic) sunt reprezentate in prezent de schimburile de autovehicule ?i componente auto.

Uzinele canadiene au avut posibilitatea de a se specializa in cateva modele de autoturisme, cea mai mare parte a produc?iei lor fiind trimis? in SUA in schimbul unor modele care nu se produceau in Canada. In perioada 1965 ? 1985 a avut loc o revolu?ie in atitudinea oamenilor de afaceri din Canada fa?? de comer?ul liber cu SUA; aceasta a fost considerat? intr-o m?sura crescand? drept cea mai bun? speran?? pentru a deveni competitiv in economia mondial? . Anul 1985 marcheaz? ini?ierea informal? a negocierilor Canada ? SUA pentru un acord general de comer? liber . Acesta intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 1991 .

Cunoscut sub denumirea simpl? de FTA (Canada-United States Free Trade agreement), Acordul de comer? liber intre cele dou? ??ri a decis eliminarea total? a taxelor vamale in schimburile reciproce. Eliminarea se putea face fie imediat, fie pe perioade de 5 sau 10 ani. In 1996, taxele vamale au disp?rut in comer?ul reciproc cu ma?ini ?i utilaje, calculatoare, mobil?, hartie, ?i?ei pentru ca in 1998 s? fie eliminate ?i restul taxelor vamale de la o serie de produse considerate mai sensibile ca, de exemplu, confec?ii, medicamente, produse alimentare. Acordul a inclus ?i alte prevederi privind facilitarea accesului m?rfurilor canadiene pe pia?a SUA, ameliorarea tratamentului investi?iilor str?ine reciproce, reglementarea schimburilor de energie. Astfel, Canada a primit asigurarea c? industria american? nu va mai folosi inechitabil legile din SUA pentru a se proteja de m?rfurile canadiene care au pre?uri mai sc?zute. O serie de restric?ii asupra investi?iilor americane in Canada au fost inl?turate, investitorii americani nemaiavand obliga?ia procur?rii de inputuri din Canada sau a efectu?rii unor anumite activit??i de cercetare utilizand capacit??ile din Canada. In comer?ul cu energie , SUA a primit asigur?ri c? livr?rile canadiene de ?i?ei nu vor fi diminuate ?i c? pre?ul acestora nu va fi m?rit in perioada de deficit de energie, in timp ce SUA s-a angajat s? nu impun? taxe la importul de ?i?ei, gaze ?i energie electric? importate din Canada.

Crearea NAFTA a avut mai mul?i predecesori in ceea ce prive?te no?iunea de comer? liber. Un exemplu in acest sens il constituie experien?a mexican? intre anii 1942 ?i 1945, cand economia mexican? a fost adanc integrat? in eforturile de r?zboi ale SUA. Cele mai multe compara?ii ale zonei de liber schimb de pe continentul nord american se fac cu Uniunea European? . Observatorii procesului european ?i, in special, criticii NAFTA, notau c? experien?a european? a fost una de lung? durat? ?i deliberat?, oferind fiec?rui membru timpul necesar adopt?rii unu set de modific?ri inainte de a trece la urm?torul. O alt? diferen?? import ant? intre NAFTA ?i CEE este lipsa mecanismelor compensatorii in cadrul acordului NAFTA. In Europa, fondurile erau destinate a ajuta pe cei care sufereau de pe urma cre?rii CEE ?i pentru a construi infrastructura necesar? in ??rile membre cel mai pu?in dezvoltate. Dac? in cadrul CEE, in fiecare an dup? 1986 au fost cheltuite in aceste scopuri peste 5,4 miliarde USD, NAFTA nu a prev?zut aceste fonduri. O alt? diferen?? este cea politic?. Pia?a comun? European? este un pas intermediar c?tre unitatea politic?. De asemenea, CEE cere ca na?iunile s? fie ni?te democra?ii stabile inainte de a intra in comunitate. NAFTA nu urm?re?te acest lucru, un exemplu in acest sens fiind ?i criticile sistemului politic mexican. Tratatul instituind NAFTA prevede ca reducerea tarifelor vamale c?tre zero s? se realizeze intr-o perioad? de 10 ani, iar cotele s? fie eliminate intr-o perioad? de 15 ani. Pentru Mexic, agricultura a reprezentat un domeniu sensibil ?i, de aceea, a fost negociat un acord separat cu SUA ?i un altul cu Canada.

NAFTA reglementeaz? barierele tarifare, netarifare ?i investi?iile. Se specific? faptul c? m?rfurile de import provenite din celelalte dou? na?iuni vor avea acela?i regim ca ?i bunurile na?ionale. Fiecare membru NAFTA va excepta unele activit??i de la aplicarea acestui acord. Canadienii, a?a cum a fost stipulat ?i in vechiul Acord de Comer? Liber intre Canada ?i SUA, vor excepta de la aplicarea NAFTA domeniul publica?iilor. In Canada exist? sentimentul c? f?r? un control special asupra propriet??ii ?i acordand mass-mediei canadiene beneficii prin taxe, acesta va fi acaparat de media din SUA. Cererea SUA a fost ca mi?carea liber? a persoanelor, cu excep?ia profesioni?tilor ?i managerilor, s? nu fie permis?. Acest lucru este rezultatul temerii SUA c? va fi cople?it? de milioane de s?raci din Mexic. Guvernul mexican i?i rezerv? dreptul de a controla sistemul de c?i ferate , electricitatea, petrochimia de baz? ?i industria petrolier?. Fiecare parte din acordul NAFTA beneficiaz? de anumite avantaje. SUA ?i Canada ca?tig? astfel accesul la pia?a mexican?, o pia?? cu peste 80 milioane de oameni. Pot fi specificate ?i beneficiile neeconomice pentru SUA, fiind vorba de imbun?t??irea rela?iilor externe ale Mexicului ?i de o posibil? stabilitate intern?, urm?rindu-se o mai bun? cooperare in domeniul drogurilor, emigr?rii ?i polu?rii. Impactul cre?rii NAFTA va fi mult mai important pentru Mexic decat pentru SUA. Deoarece Mexicul este mult mai mic decat SUA, iar crearea de locuri de munc? ?i domeniul s?n?t??ii este acela?i ?i in SUA ?i in Mexic, efectul cre?rii NAFTA va fi mult mai mare pentru Mexic.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Comunitatea Statelor Latino-Americane ?i Caraibiene
• Mercosur

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Studies of the effects of NAFTA after 10 years have been prepared by both the U.S. Government (see NAFTA 10 Years Later Arhivat in 4 iunie 2009 , la Wayback Machine .) and the Canadian government (see NAFTA @10 Arhivat in 29 octombrie 2007 , la Wayback Machine .)
• The Organization for Economic Co-operation and Development, or OECD, publishes annual economic statistics. The results of data mining research concerning NAFTA have been published on Centrerion Canadian Politics' NAFTA pages , the data having been mined from OECD sources.
• North American Development Bank
• Immigration Flood Unleashed by NAFTA's Disastrous Impact on Mexican Economy
• Vicki Been, Does an International "Regulatory Takings" Doctrine Make Sense?, 11 New York University Environmental Law Journal (2003) Arhivat in 3 ianuarie 2007 , la Wayback Machine . (arguing that NAFTA Chapter 11 has more expansive compensation criteria than U.S. takings law, which has the potential to impact and threaten domestic environmental regulation and impact federalism issues)
• David Bacon. The Children of NAFTA: Labor wars on the U.S./Mexico Border . Berkeley: University of California Press . 2004. ISBN 0-520-23778-1 .
• David Bacon, "A Knife in the Heart
• NAFTA at Ten: The Recount (Center for Economic and Policy Research)
• Denise Grab, Expropriation clauses: a natural extension of domestic takings law or much more? Arhivat in 25 iulie 2006 , la Wayback Machine .
• Public Citizen's Report on NAFTA
• NAFTA Secretariat website Arhivat in 21 martie 2009 , la Wayback Machine .
• Border Trade Alliance
• "North American Free Trade Agreement", 1992 Oct. 7 la Proiectul Gutenberg
• Details of investor-state cases under NAFTA
• How Has NAFTA Affected Trade and Employment? from Dollars & Sense magazine, January/February 2003

v   ?   d   ?   m N.A.F.T.A. ? Acordul Nord American de Comer? Liber Canada   · Mexic   · Statele Unite ale Americii