Cea de-a doua b?t?lie de pe Aisne (in francez? Bataille du Chemin des Dames sau Seconde bataille de l'Aisne , 16 aprilie ? mijlocul lunii mai 1917) a fost componenta principal? a Ofensivei Nivelle, o incercare franco -britanic? de a provoca o infrangere decisiv? a armatelor germane din Fran?a . Strategia a fost realizarea unor ofensive e?alonate de la nord la sud de c?tre For?a Expedi?ionar? Britanic? (BEF) ?i mai multe grupuri de armate franceze. Generalul Robert Nivelle a planificat ofensiva in decembrie 1916, dup? ce l-a inlocuit pe Joseph Joffre in func?ia de comandant-?ef al Armatei Franceze. Obiectivul atacului de pe Aisne a fost capturarea coastei est-vest cu o lungime de 80 km a Chemin des Dames , la 110 km nord-est de Paris , ?i apoi atacul spre nord pentru a captura ora?ul Laon . Cand armatele franceze au intalnit armatele britanice care inaintau de pe frontul din Arras, germanii au fost urm?ri?i c?tre Belgia ?i frontiera germana. Ofensiva a inceput pe 9 aprilie, cand britanicii au atacat in B?t?lia de la Arras . Pe 16 aprilie, Groupe d'armees de Reserve (GAR) a atacat Chemin des Dames ?i a doua zi Armata a IV-a din cadrul Groupe d'armees de Centre (GAC) a inceput, in apropiere de Reims , B?t?lia de pe coline.

Coasta Chemin des Dames a fost timp de secole o carier? de piatr? , r?manand un labirint de grote ?i tuneluri care au fost folosite ca ad?posturi de trupele germane pentru a sc?pa de bombardamentul francez. Ofensiva s-a confruntat cu focul artileriei ?i mitralierelor germane, care a provocat numeroase victime ?i a respins infanteria francez? in mai multe puncte. Francezii au ob?inut inc? cateva succese tactice substan?iale ?i au capturat circa 29.000 de prizonieri in atacurile lor asupra Chemin des Dames ?i in Champagne , dar nu a reu?it s? i?i ating? obiectivul strategic al invingerii decisive a germanilor. E?ecul a avut un efect traumatizant asupra moralului armatei franceze ?i multe divizii s-au r?zvr?tit. Nivelle a fost inlocuit cu generalul Philippe Petain , care a adoptat o strategie de ?vindecare ?i ap?rare”; pe 19 mai Petain a emis Directiva nr. 1 pentru ofensive limitate, destinate s? epuizeze Armata German? in timpul refacerii infanteriei franceze. Noua strategia francez? nu a fost una de ap?rare pasiv?. In iunie ?i iulie, armatele a 4-a, a 6-a ?i a 10-a au efectuat mai multe atacuri limitate ?i Armata 1-a a fost trimis in Flandra pentru a participa la cea de- a treia b?t?lie de la Ypres .

Britanicii au prelungit ofensiva de la Arras pan? la mijlocul lunii mai, in ciuda incertitudinii cu privire la inten?iile franceze, a pierderilor mari ?i a succesului redus in timp ce ?i-au deplasat divizii la nord inspre Flandra. Britanicii au capturat creasta Messines pe 7 iunie ?i au petrecut restul anului in ofensiv? in a treia b?t?lie de la Ypres (31 iulie - 10 noiembrie) ?i in B?t?lia de la Cambrai (20 noiembrie - 8 decembrie). Dificult??ile armatelor franceze au devenit cunoscute germanilor, dar costul succesului defensiv de pe Aisne a f?cut imposibil? consolidarea frontului din Flandra ?i efectuarea mai multor opera?iuni locale pe Aisne ?i in Champagne. Francezii au efectuat atacuri limitate la Verdun in august, recucerind o mare parte a terenului pierdut in 1916, ?i au purtat B?t?lia de La Malmaison in octombrie, in care au capturat cap?tul vestic al Chemin des Dames ?i i-au obligat pe germani s? se retrag? c?tre malul nordic al raului Ailette. In timp ce germanii se confruntau cu ofensiva britanic? din Flandra, moralul francezilor s-a ref?cut, dup? ce Petain a dispus executarea ca ?api isp??itori a 40-62 de militari ce incitau la revolt? ?i a introdus reforme, cum ar fi o mancare mai bun?, solde mai mari ?i permisii mai lungi pentru a ameliora bun?starea trupelor franceze.

Context [ modificare | modificare surs? ]

Evolu?ii strategice [ modificare | modificare surs? ]

Nivelle credea c? germanii fuseser? epuiza?i de B?t?lia de la Verdun ?i de B?t?lia de pe Somme din 1916 ?i nu puteau rezista unei ofensive puternice, care putea fi incheiat? in 24-48 ore. ^[1] Atacul principal pe Aisne urma s? fie precedat de un atac masiv cu rol de diversiune a armatelor britanice 1-a ?i a 3-a la Arras. Ministru francez de r?zboi, Hubert Lyautey, ?i ?eful Marelui Stat Major, generalul Henri Philippe Petain , s-au opus planului, crezand c? era prematur. Comandantul-?ef britanic, Sir Douglas Haig , a sus?inut ideea unei b?t?lii decisive, dar a insistat c?, dac? primele dou? faze ale planului Nivelle nu ar avea succes, efortul britanic ar trebui s? se desf??oare inspre nord c?tre Flandra. ^[2] Nivelle a amenin?at c? va demisiona dac? ofensiva nu va fi pus? in practic? ?i, cum nu pierduse pan? atunci nicio b?t?lie, a beneficiat de sprijinul entuziast al primului ministru britanic David Lloyd George . ^[1] Primul ministru francez Aristide Briand l-a sprijinit pe Nivelle, dar ministrul de r?zboi Lyautey a demisionat in cursul unei dispute din Camera Deputa?ilor ?i guvernul Briand a c?zut; un nou guvern condus de Alexandre Ribot a preluat mandatul pe 20 martie. ^[3]

Cea de-a doua b?t?lie de pe Aisne a implicat aproximativ 1,2 milioane de solda?i ?i 7.000 de tunuri pe un front ce se intindea de la Reims la Roye , cu efortul principal impotriva pozi?iilor germane de-a lungul raului Aisne . ^[4] Planul ini?ial din decembrie 1916 a fost afectat de intarzieri ?i de scurgeri de informa?ii. la momentul inceperii ofensivei in aprilie 1917, germanii ob?inuser? informa?ii despre planul alia?ilor ?i ?i-au int?rit pozi?iile defensive pe frontul de pe Aisne. Retragerea german? c?tre Linia Hindenburg (Opera?iunea Alberich ) a l?sat o fa?ie de p?mant devastat? cu o adancime de pan? la 40 km in fa?a pozi?iilor franceze la est de Soissons, spre nord spre St. Quentin. Opera?iunea Alberich a eliberat 13-14 divizii germane, care au fost mutate c?tre Aisne, m?rind garnizoana german? la 38 de divizii impotriva a 53 de divizii franceze. ^[5] Retragerea german? a z?d?rnicit atacurile armatelor britanice ?i ale Groupe d'armees du Nord (GAN), dar a eliberat, de asemenea, divizii franceze. Pan? la sfar?itul lunii martie 1917, GAN a fost redus cu 11 divizii de infanterie, dou? divizii de cavalerie ?i de tunuri grele, care au intrat in rezerva strategic? francez?. ^[6]

Evolu?ii tactice [ modificare | modificare surs? ]

Cand Hindenburg ?i Ludendorff au preluat conducerea armatei de la Falkenhayn pe 28 august 1916, presiunea exercitat? asupra armatei germane din Fran?a era atat de mare incat au fost adoptate noi aranjamente defensive, bazate pe principiile adancimii, invizibilit??ii ?i contra-ac?iunii imediate, ca singurele mijloace prin care for?a militar? in cre?tere a armatelor franceze ?i britanice putea fi contracarat?. ^[7] In loc s? poarte o b?t?lie defensiv? in linia frontului, lupta principal? urma s? aib? loc in spatele liniei frontului, in afara campului de b?taie a artileriei de camp inamice. Desf??urarea luptei defensive ( Grundsatze fur die Fuhrung in der Abwehrschlacht ) a fost publicat pe 1 decembrie 1916. Noul manual prevedea mai degrab? organizarea ap?r?rii mobile a unei zone decat ap?rarea rigid? a unei linii de tran?ee. Pozi?iile necesare pentru noua metod? au fost definite in Principiile construirii pozi?iei de lupt? ( Allgemeines uber Stellungsbau ). ^[8]

Experien?a Armatei 1-a Germane in b?t?liile de pe Somme ( Erfahrungen der I. Armee in der Sommeschlacht ) a fost publicat pe 30 ianuarie 1917. In timpul B?t?liei de pe Somme din 1916, colonelul von Lossberg (?eful statului major al Armatei 1-a) a stabilit linia de lupt? a diviziilor de rezerv? ( Ablosungsdivisionen ). In analiza sa a b?t?liei, Lossberg s-a opus acord?rii dreptului de a se retrage pentru garnizoanele din tran?ee, deoarece el credea c? manevra nu permitea garnizoanelor s? evite focul artileriei aliate, care ar fi putut contribui la ocuparea f?r? opozi?ie a zonelor eliberate de infanteria inamic?. Lossberg considera c? retragerile spontane ar perturba contra-atacul rezervelor pe care il pl?nuise ?i ii va priva de comandan?ii de batalion ?i de divizie de posibilitatea de a dirija o ap?rare organizat?, pe care dispersarea infanteriei pe o suprafa?? mai mare o f?cuse deja dificil?. Lossberg ?i ceilal?i au avut serioase indoieli cu privire la capacitatea diviziilor de rezerv? de a ajunge la timp pe campul de lupt? pentru a efectua imediat un contraatac ( Gegenstoss ) din spatele zonei de lupt? ?i a vrut p?strarea practicii de lupt? in prima linie de pe Somme, astfel incat s? se men?in? coeren?a organiza?ional?, in a?teptarea unui contra-atac ( Gegenangriff ) metodic al diviziilor de rezerv? dup? 24-48 de ore. Ludendorff era suficient de impresionat de planul lui Lossberg pentru a-l ad?uga in noul Manual de preg?tire a infanteriei pentru r?zboi . ^[9]

Preludiu [ modificare | modificare surs? ]

Preg?tirile defensive germane [ modificare | modificare surs? ]

Unternehmen Alberich [ modificare | modificare surs? ]

In timpul retragerii germane c?tre Siegfriedstellung (Linia Hindenburg) in martie 1917, a avut loc o retragere modest? in apropiere de Soissons. Pe 17 martie, defensiva german? de la Crouy ?i Cote 132 s-a dovedit a fi inexistent? ?i pe m?sur? ce trupele franceze au pornit in urm?rire, trupele germane au contra-atacat la Vregny ?i Margival, ceea ce a redus viteza urm?ririi franceze a unui avans pas-cu-pas. Prin aprilie, inaintarea francez? progresase doar dincolo de Neuville-sur-Margival ?i Leuilly. Pe 1 aprilie, un atac francez de-a lungul liniei Ailette?Laon a atins limitele localit??ilor Laffaux ?i Vauxaillon. Vauxeny ?i Vauxaillon au fost ocupate cateva zile mai tarziu. ^[10]

B?t?lia defensiv? [ modificare | modificare surs? ]

Intr-un nou manual din 1 decembrie 1916, Grundsatze fur die Fuhrung in der Abwehrschlacht im Stellungskrieg (Principii de comand? pentru b?t?lie defensiv?), politica ap?r?rii inflexibile a terenului, indiferent de valoarea sa tactic?, a fost inlocuit de ap?rarea pozi?iilor aflate in campul de observa?ie al artileriei, unde exista o comunicare cu partea din spate, in cazul in care un atac in for?? ar ?intra intr-un impas ?i ar epuiza resursele in timp ce ap?r?torii i?i vor p?stra puterea lor” . Infanteria urma s? lupte in aceste zone, avand divizii intr-un avanpost aflat la 2.700 de metri in spatele posturilor de ascultare, cu linia principal? de rezisten?? plasat? pe o contrapant?, in fa?a posturilor de observa?ie ale artileriei, care erau suficient de departe pentru a putea supraveghea zona de avanpost. In spatele liniei principale de rezisten?? era o Grosskampfzone (camp de b?t?lie), o a doua zon? defensiv? adanc? de 1.400-2.300 m amplasat?, de asemenea, pe cat posibil, pe un teren ascuns de observa?ia inamicului, in timp ce se afla in campul de observa?ie al artileriei germane. ^[11] O ruckwartige Kampfzone (camp de b?t?lie in spate) aflat mai in spate urma s? fie ocupat de batalioanele de rezerv? din fiecare regiment. ^[12]

Fortificarea terenului [ modificare | modificare surs? ]

Allgemeines uber Stellungsbau (Principiile fortific?rii terenului) a fost publicat in ianuarie 1917 ?i pan? in aprilie o zon? de avanpost ( Vorpostenfeld ), dotat? cu santinele, a fost construit? de-a lungul Frontului de Vest. Santinelele se puteau retrage in pozi?ii mai vaste ( Gruppennester ) ap?rate de Stosstrupps (cinci oameni ?i un subofi?er pe Trupp), care s-ar al?tura santinelelor in activitatea de recuperare a posturilor de santinel? in cazul unui contra-atac imediat. Procedurile defensive in zona de lupt? erau similare, dar cu un num?r mai mare de militari. Sistemul de tran?ee de pe linia frontului era linia santinelelor din garnizoana zonei de lupt?, c?reia i s-a permis s? se mute departe de focul inamic ?i apoi s? contra-atace pentru a recupera zonele de lupt? ?i avanposturile; astfel de retrageri erau avute in vedere pe mici por?iuni ale campului de lupt?, ca preludiu la Gegenstoss in der Stellung (contra-atac imediat in pozi?ie). O b?t?lie astfel de descentralizat? de c?tre un num?r mare de mici deta?amente de infanterie punea obstacole neprev?zute in calea atacatorului. Rezisten?a trupelor dotate cu arme automate, sus?inut? de focul de artilerie, permitea avansarea continu?. In ianuarie 1917 a fost deschis? o ?coal? pentru a preda noile metode de lupt? comandan?ilor trupelor de infanterie. ^[13]

Dat? fiind superioritatea in cre?tere a Alia?ilor in ceea ce privea muni?iile ?i efectivele umane, atacatorii puteau p?trunde in cea de-a doua linie (protec?ia artileriei), l?sand in urma lor garnizoane germane izolate in Widerstandsnester (cuiburi de rezisten??, Widas ) ce puteau inc? provoca pierderi ?i dezorganizarea atacatorilor. Pe m?sur? ce atacatorii incercau s? captureze Widas ?i s? se apropie de a doua linie german?, Sturmbattalions ?i Sturmregimenter din cadrul diviziilor de contra-atac puteau avansa din ruckwartige Kampfzone in zona de lupt?, intr-un contra-atac imediat ( Gegenstoss aus der Tiefe ). Dac? contra-atacul imediat nu a reu?it, diviziile de contra-atac aveau timp pentru a preg?ti un atac metodic, iar terenul pierdut era esen?ial pentru p?strarea pozi?iei principale. Astfel de metode necesitau un num?r mare de divizii de rezerv? preg?tite s? intre pe campul de lupt?. Armata de rezerv? era ob?inut? prin crearea a 22 de divizii prin reorganizarea intern? a armatei, aducand divizii de pe frontul de est ?i scurtand frontului de vest, in Opera?iunea Alberich. Pan? in prim?vara anului 1917, armata german? avea pe frontul de vest o rezerv? strategic? de 40 de divizii. ^[14]

Lupta [ modificare | modificare surs? ]

Armata a 3-a [ modificare | modificare surs? ]

Groupe d'armees du Nord de pe flancul nordic al Groupe d'armees de Reserve (GAR) a fost redus la Armata a 3-a cu trei corpuri in linie, prin transferarea Armatei 1-a la GAR. Armata a 3-a a inceput opera?iunile franceze, cu atacuri preliminare asupra punctelor de observa?ie germane de la St. Quentin pe 1-4 ?i 10 aprilie. ^{[15] [a] [b]} Un num?r mare de for?e de recunoa?tere au fost trimise c?tre pintenul Dallon pe 1 aprilie, dar nu au reu?it s? ca?tige puncte de sprijin in linia defensiv? german?, de?i Armata a 4-a Britanic? a capturat la nord p?durile din jurul localit??ii Savy. Pe 2 aprilie, un atac francez mai mare asupra Dallon nu a avut succes, dar pe 3 aprilie Armata a 3-a a atacat dup? un bombardament ?teribil”, pe un front de aproximativ 13 km de la Castres la Essigny-le-Grand ?i Benay, intre canalul Somme de la Dallon, la sud-vest de St. Quentin ?i Oise. Dup? un alt atac pe 4 aprilie, satele Dallon, Giffecourt, Cerizy ?i dealurile 111,108 ?i 121 de la sud de Urvillers au fost capturate ?i pozi?ia german? din varful triunghiului Ham, St. Quentin, La Fere a devenit vulnerabil? in fa?a unui nou atac. Francezii au atacat pe ploaie ?i pe un frig intens, in condi?iile in care aprovizionarea a fost amanat? de distrugerea drumurilor de c?tre germani ?i au avut loc blocaje de trafic imense pe acele drumuri care au fost reparate pentru a permite traficul. ^[18] La est de Oise ?i la nord de Aisne, Armata a 3-a au ocupat periferiile localit??ilor Laffaux ?i Vauxeny. Pe 4 aprilie contra-atacurile germane la nord de Aisne au fost respinse la sud de Vauxeny ?i Laffaux. Francezii au capturat Moy pe malul de vest al Oise, impreun? cu Urvillers ?i Grugies, un sat vizavi de Dallon pe malul de est al raului Somme. La nord de ferma La Folie, germanii au fost impin?i inapoi ?i trei obuziere de 155 mm ?i mai multe autocamioane Luftstreitkrafte au fost capturate. Dincolo de Dallon patrulele franceze au p?truns in suburbia sud-vestic? a ora?ului St. Quentin. ^[19]

Principalul atac al GAN a fost planificat ca dou? opera?iuni succesive, un atac al Corpului XIII pentru a captura Rocourt ?i Moulin de Tous Vents de la sud-vest de ora? pentru a proteja flancul atacului principal al Corpului XIII Corpului ?i Corpului XXXV asupra Harly ?i Alaincourt, destinat s? captureze terenurile inalte de la est ?i sud-est de St. Quentin. Succesul le-ar fi permis francezilor s? amenin?e flancul for?elor germane de la sud, de-a lungul raului Oise pan? la La Fere ?i partea din spate a pozi?iilor germane de la sud de masivul St. Gobain datorit? atac?rii concomitente de la sud de c?tre Armata a 6-a a GAR. Francezii au fost opri?i de focul de la St. Quentin, datorit? faptului c? germanii puteau observa nestingherit din catedral? ?i de pe co?urile fabricilor avansul lor. Atacurile franceze puteau avea loc numai pe timp de noapte sau in amurg, iar z?pada, ploaia, norii jo?i ?i cea?a f?ceau imposibil? observa?ia aerian? a artileriei. Munca germanilor la consolidarea Liniei Siegfriedstellung /Hindenburg a continuat, iar prima linie, construit? de-a lungul unei pante inverse, a fost complet? ?i permitea executarea focului c?tre orice pozi?ie de atac. Amplasamentele mitralierelor s-au dovedit inexpugnabile, dar focul artileriei grele ?i pozi?ia principal? erau protejate de o linie de observa?ie de-a lungul crestei din fa??, deasupra unui teritoriu neutru cu adancimea de 730-1.100 m. ^[20]

Armata a 4-a Britanic? s-a aflat in imposibilitatea de a-i asista pe francezi cu un atac, din cauza lipsei efectivelor in urma transfer?rii lor la nord c?tre Armata a 3-a Britanic?, dar a fost capabil? s?-i ajute cu un foc de artilerie de la nord ?i a ?inut disponibil? o divizie de cavalerie pentru a se al?tura unei urm?riri. Artileria francez? a fost redus? la circa 250 de tunuri prin transferuri la sud c?tre GAR, ceea ce era insuficient pentru a bombarda ap?rarea german? ?i a conduce simultan un contrafoc. Pe 13 aprilie, la 5:00 a.m., Corpul XIII a atacat cu dou? divizii; Divizia 26 din dreapta a ocupat prima linie german? ?i a invins apoi dou? contra-atacuri germane, dar Divizia 25 din stanga a fost respins? aproape imediat de gardul de sarm? ghimpat? ?i de focul mitralierelor, in ciuda faptului c? artileria de camp francez? avansase c?tre teritoriul neutru in ultima clip? pentru a t?ia sarma. Victimele celor 13 batalioane de atac au fost severe. Divizia 25 a primit de la comandantul armatei, generalul Humbert, ordinul de a ataca din nou la 6:00 p.m., dar ordinul a sosit prea tarziu ?i atacul nu a avut loc. Avioanele franceze au fost active deasupra frontului de atac, dar la amiaz? au sosit mari forma?iuni de avioane de van?toare germane ?i a for?at retragerea avioanelor de recunoa?tere franceze in spatele frontului. Pan? la sfar?itul zilei Divizia 26 a fost for?at? s? se retrag? in tran?ee. Focul artileriei germane nu a fost puternic, iar ap?rarea s-a bazat pe focul mitralierelor ?i pe contra-atacuri rapide. Atacul corpurilor XIII ?i XXXV ce urma s? aib? loc a doua zi a fost in cele din urm? anulat. ^[21]

Armatele a 5-a ?i a 6-a [ modificare | modificare surs? ]

Armata a V-a a atacat pe 16 aprilie, la ora 6:00 a.m.,  intr-o zi innorat? ?i ce?oas?. Inc? de la inceputul mitraliorii germani au deschis focul impotriva infanteriei franceze ?i au provocat multe victime, de?i focul artileriei germane a fost mult mai pu?in distructiv. Courcy, aflat pe flancul drept, a fost capturat de c?tre Brigada 1 a For?ei Expedi?ionare Ruse din Fran?a, dar inaintarea a fost oprit? la canalul Aisne?Marna. Canalul a fost traversat spre nord ?i Bermericourt a fost capturat impotriva unei ap?r?ri germane determinate. De la Bermericourt la Aisne, atacul francez a fost respins, iar la sud de raul Aisne infanteria francez? a fost for?at? s? se intoarc? la linia de pornire. Pe malul nordic al raului Aisne, atacul francez a avut mai mult succes, diviziile 42 ?i 69 au ajuns la cea de-a doua pozi?ie german? intre Aisne ?i Miette, iar inaintarea la nord de Berry a p?truns 4 km in interiorul liniilor germane. ^[22]

Tancurile ce inso?eau infanterie francez? la cel de-al treilea obiectiv au sosit cu intarziere ?i trupele erau prea epuizate ?i decimate pentru a mai urma tancurile. Jum?tate din tancuri au fost scoase din lupt? de ap?rarea german? ?i apoi au acoperit inaintarea infanteriei franceze, ceea ce a contribuit la stoparea unui mare contraatac german. Infanteria german? a lansat contra-atacuri pripite de-a lungul frontului, a recucerit Bermericourt ?i a condus contra-atacuri organizate in locurile in care infanteria francez? avansase cel mai mult. La Sapigneul, in zona corpului XXXII, atacul condus de Divizia 37 a e?uat, ceea ce a permis artileriei germane s? deschid? un foc in rafal? c?tre flancurile diviziilor adiacente, care puteau s? avanseze. Infrangerea Diviziei a 37-a a ref?cut ap?rarea german? intre Loivre ?i Juvincourt. ^[23]

Divizia de pe flancul stang al Corpului XXXII ?i divizia de pe flancul drept al Corpului V au str?puns cea de-a doua pozi?ie german? la sud de Juvincourt, dar tancurile franceze ce au atacat la sud de Miette din Bois de Beau Marais au fost scoase din lupt?. Observatorii germani de la Craonne, la cap?tul de est al Chemin des Dames, au fost in m?sur? s? direc?ioneze focul artileriei impotriva tancurilor ?i 23 dintre acestea au fost distruse in spatele liniei frontului francez; pu?ine tancuri au ajuns la linia defensiv? german? ?i pe sear? doar zece tancuri mai erau opera?ionale. ^[c] Pe flancul stang Corpul V a fost oprit la Bois des Boches ?i in c?tunul la Ville aux Bois . Pe Chemin des Dames, Corpul I a realizat foarte pu?ine progrese ?i in acea sear? avansase abia in linia german? de sprijin, cu 180-270 m. Infanteria francez? a suferit multe pierderi ?i pu?ine dintre diviziile conduc?toare au fost capabile s? reia atacul. Trupele franceze nu au reu?it s? ajung? la obiectivele care urmau s? fie atinse pe la 9:30 a.m., dar au fost captura?i 7.000 de prizonieri germani. ^[25]

Atacul de pe flancul drept al Armatei a 6-a, care se afla in zona de nord intre Oulches ?i Missy, a avut loc de la Oulches la Soupir ?i a avut mai pu?in succes decat Armata a 5-a; Corpul II Colonial a avansat 0,80 km in primele treizeci de minute ?i apoi a fost oprit. Atacul Corpului XX de la Vendresse c?tre canalul Oise?Aisne a avut mai mult succes: Divizia 153 de pe flancul drept a ajuns pe Chemin des Dames, la sud de Courtecon, dup? un al doilea atac, reu?ind un avans de 2 km. Corpul VI a avansat pe flancul drept la vest de canalul Oise?Aisne, dar a fost blocat pe stanga. Pe flancul de nord c?tre est, Corpul I Colonial a reu?it s? inainteze doar cateva sute de metri in defensiva Conde-Riegel ?i nu a reu?it s? ocupe platoul Moisy. Laffaux a fost capturat ?i apoi pierdut in urma unui contra-atac inainte de a-?i schimba st?panul de mai multe ori, pan? cand a fost capturat in cele din urm? pe 19 aprilie. ^[10] La est de Vauxaillon la cap?tul de nord al Armatei a 6-a, Mont des Singes a fost capturat cu ajutorul artileriei grele britanice, dar apoi a fost pierdut in urma unui contraatac german. Opera?iile Armatei a 6-a au dus la capturarea a 3.500 de prizonieri, dar nu a reu?it s? rup? linia frontului ?i doar intr-un singur punct s-a ajuns in cea de-a doua linie german?. ^[26]

In ziua urm?toare Nivelle a ordonat Armatei a 5-a s? atace c?tre nord-est pentru a-?i consolida succesul, crezand c? germanii inten?ioneaz? s?-?i p?streze terenul din fa?a Armatei a 6-a. Armata a 5-a nu a reu?it s? inainteze substan?ial pe 17 aprilie, dar Armata a 6-a, care a continuat s? atace peste noapte, a for?at o retragere german? din zona Braye, Conde ?i Laffaux c?tre Siegfriedstellung , care se intindea de la moara din Laffaux c?tre Chemin des Dames ?i a coincis cu linia ini?ial? de ap?rare la Courtecon. Retragerea german? a fost realizat? in regim de urgen?? ?i mai multe tunuri au fost l?sate in urm?, impreun? cu stocuri ?vaste” de muni?ii. Infanteria francez? a ajuns la noile pozi?ii germane, dup? ce a inaintat 6,4 km. ^[27]

Armata a 4-a [ modificare | modificare surs? ]

Pe 17 aprilie, Armata a 4-a de pe flancul stang al Groupe d'armees de Centre (GAC) a inceput un atac suplimentar in Champagne de la Auberive la est de Reims, care a devenit cunoscut sub numele de Bataille des Monts , cu corpurile VIII, XVII ?i XII dispuse pe un front cu lungimea de 11 km. ^[28] Atacul a inceput la ora 4:45 a.m. sub o ploaie rece ce alterna cu averse de ninsoare. Flancul drept de la est de Suippes a fost stabilit de Divizia 24 la Auberive, pe malul de est al raului, ?i Divizia 34 a ocupat Mont Cornillet ?i Mont Blond . ?Monts” au fost p?strate in urma unui contraatac german organizat in 19 aprilie de diviziile 5, 6 (divizii Eingreif ) ?i 23 ?i un regiment situat intre Nauroy ?i Moronvilliers. ^[29] Pe malul de vest Divizia Marocan? a fost respins? pe flancul drept ?i a capturat Mont sans Nom pe flancul stang. Pe partea de nord-est a dealului inaintarea a p?truns pe o adancime de 2,4 km ?i a ajuns a doua zi dincolo de Mont Haut . Atacurile Armatei a 4-a au adus 3.550 de prizonieri ?i 27 de tunuri. ^[27] Atacurile germane de pe 27 mai au avut un succes temporar inainte ca contra-atacurile franceze s? recucereasc? terenul din jurul Mont Haut ; lipsa trupelor i-a for?at pe germani s? atace sporadic in loc s? organizeze un atac simultan de-a lungul intregului front. ^[30]

Armata a 10-a [ modificare | modificare surs? ]

Nivelle a ordonat Armatei a 10-a s? inainteze intre armatele a 5-a ?i a 6-a pe 21 aprilie. Corpul IX ?i Corpul XVIII a preluat zona dintre Craonne ?i Hurtebise ?i opera?iunile locale au continuat pe fronturile armatelor a 4-a ?i a 5-a cu pu?in succes. Un atac asupra Brimont pe 4-5 mai, a c?rui capturare ar fi avut o mare valoare tactic?, a fost amanat la ordinele guvernului francez ?i nu a mai avut loc. Armata a 10-a a capturat platoul Californie de pe Chemin des Dames, Armata a 6-a a str?puns Siegfriedstellung pe o lungime de 4 km de-a lungul Chemin des Dames ?i apoi a avansat c?tre localitatea opus? Laffaux. Un atac pe 5 mai la sud-est de Vauxaillon a dus la ocuparea fermei Moisy ?i a morii Laffaux ?i a respins contra-atacurile germane. A doua zi a fost realizat un alt progres la nord de moar?. Contra-atacurile germane au continuat in sectorul Soissons. ^[10] La sfar?itul zilei de 5 mai Armata a 6-a a ajuns la periferia ora?ului Allemant ?i a luat circa 4.000 de prizonieri. Ofensiva a continuat pe frontul Armatei a 4-a unde a fost capturat Mont Cornillet ?i pan? pe 10 mai armatele franceze luaser? 28.500 de prizonieri ?i 187 de tunuri. ^[31]

Contraatacurile Armatei a 7-a Germane [ modificare | modificare surs? ]

Intre Vauxaillon ?i Reims ?i pe in?l?imile de la Moronvilliers francezii au ocupat o mare parte a zonei defensive germane, in ciuda e?ecului de a-o sparge, iar Grupul de Armate German Prin?ul Mo?tenitor a contra-atacat, inainte ca pozi?iile franceze s? fie consolidate, mai ales noaptea inspre culmile de pe Chemin des Dames ?i masivul Moronvilliers. In nop?ile de 6/7 ?i 7/8 mai germanii au atacat de la Vauxaillon spre Craonne ?i in noaptea de 8/9 mai atacurile germane au fost respinse la Cerny, La Bovelle, ferma Heutebise ?i platoul Californie. A doua zi contra-atacurile germane asupra Chevreux, la nord-est de Craonne, la poalele cap?tului estic al Chemin des Dames, au fost infrante. Mai multe atacuri in noaptea de 9/10 mai au fost stopate de artileria ?i focurile de mitralier? franceze, iar francezii au reu?it s? avanseze pe pantele nordice ale platoului Vauclerc. Pe 10 mai, un alt atac german la Chevreux a fost oprit ?i francezii au avansat la nord de Sancy. In noaptea de 10/11 mai ?i in ziua urm?toare, atacurile germane au fost respinse pe platoul Californie ?i la Cerny. ^[32]

Pe 16 mai o contraofensiv? german? pe un front de 4 km, de la nord-vest de moara Laffaux pan? la calea ferat? Soissons?Laon a fost infrant ?i dup? c?derea intunericului mai multe atacuri la nord de moara Laffaux ?i la nord-vest de Braye-en-Laonnois au e?uat, de asemenea. Atacurile franceze de pe 17 mai au ocupat terenul de la est de Craonne ?i pe 18 mai atacurile germane pe platoului Californie ?i pe Chemin des Dames chiar la vest de canalul Oise?Aisne au fost respinse. Pe 20 mai o contra-ofensiv?, pentru a relua pozi?iile franceze de la Craonne la est de Fort de la Malmaison, a fost invins? in cea mai mare parte prin focul artileriei, iar cand infanteria german? a reu?it s? avanseze prin barajele defensive franceze, infanteria francez? i-a for?at cu u?urin?? s? se retrag?; au fost captura?i 1.000 de prizonieri r?ni?i. ^[33] Pe 21 mai atacurile surpriz? germane de pe platoul Vauclerc au e?uat ?i in seara urm?toare francezii au capturat mai multe dintre ultimele posturi de observa?ie ce dominau valea Ailette ?i au ocupat trei linii de tran?ee germane la est de Chevreux. Un contra-atac german pe platoul Californie a fost distrus de focul artileriei ?i infanteriei u?oare ?i au fost lua?i 350 de prizonieri. ^[33]

B?t?lia Observatoarelor [ modificare | modificare surs? ]

Pe 23 mai, la ora 8:30 p.m., un asalt german asupra platoului Vauclerc a fost respins ?i pe 24 mai un nou atac a dus la retragerea haotic? a germanilor. ^[33] In cursul nop?ii francezii au ocupat p?durea de la sud-est de Chevreux ?i aproape au anihilat dou? batalioane germane. Pe 25 mai, trei coloane germane au atacat teritoriul de la nord-vest de Bray-en-Laonnois ?i au ajuns la prima linie de tran?ee franceze, inainte de a fi for?ate s? se retrag? in urma unui contra-atac. Pe 26 mai, atacurile germane asupra teritoriilor de la est ?i de la vest de Cerny au fost respinse ?i din 26-27 mai atacurile germane intre Vauxaillon ?i moara Laffaux au e?uat. Dou? atacuri ce au avut loc pe 28 mai la Hurtebise au fost oprite de focul artileriei germane ?i in noaptea de 31 mai - 1 iunie atacurile germanilor la vest de Cerny au e?uat, de asemenea. In diminea?a zilei de 1 iunie, dup? un bombardament greu, trupele germane au ocupat cateva tran?ee la nord de moara Laffaux ?i apoi au fost apoi impinse afar?, in aceea?i dup?-amiaz?. Pe 2 iunie a inceput un atac german mai mare, dup? un bombardament intens al frontului francez, din partea de nord a Laffaux spre est de Berry-au-Bac. In noaptea de 2/3 iunie, dou? divizii germane au efectuat cinci atacuri in p?r?ile central?, de est ?i de vest a platoului Californie ?i la cap?tul vestic al platoului Vauclerc. Germanii au atacat in valuri, avansand in unele locuri um?r-la-um?r, sus?inu?i de un deta?ament de arunc?toare de fl?c?ri ?i au ca?tigat ceva teren pe platoul Vauclerc pan? ce contra-atacurile franceze au reu?it s? recupereze terenul. In ciuda ap?r?rii franceze improvizate ?i a focului puternic al artileriei germane pentru preg?tirea atacurilor, contra-atacurile organizate germane ( Gegenangriffe ) au avut parte de pu?in succes ?i la Chevreux, la nord-est a Craonne, francezii chiar i-au impins mai departe in campia Laon. ^[34]

Urm?ri [ modificare | modificare surs? ]

Analiz? [ modificare | modificare surs? ]

In 2015, Uffindell a scris c? denumirea ?i datarea retrospectiv? a evenimentelor poate afecta modul in care este in?eles trecutul. Cea de-a doua b?t?lie de pe Aisne a inceput pe 16 aprilie, dar durata ?i intinderea b?t?liei au fost interpretate in mod diferit. Finalul b?t?liei este datat, de obicei, pe la mijlocul lunii mai. Uffindell a considerat c? acest aspect era convenabil politic, din moment ce excludea Lupta de La Malmaison din octombrie 1917, putandu-se astfel da vina mai u?or pe Nivelle. Uffindel a scris c? excluderea luptei de La Malmaison a fost artificial?, deoarece atacul a fost inceput de pe terenul capturat in luptele din perioada aprilie-mai. Generalul Franchet d'Esperey a numit lupta de La Malmaison ?faza decisiv? a b?t?liei... care a inceput pe 16 aprilie ?i s-a incheiat pe 2 noiembrie....”. ^[35]

Ofensiva a impins linia frontului cu 6-7 km pe frontul Armatei a 6-a, care a capturat 5.300 de prizonieri ?i o cantitate mare de echipamente. ^[36] Opera?iunea a fost planificat? ca o lovitur? decisiv? dat? germanilor; prin 20 aprilie a devenit clar c? inten?ia strategic? a ofensivei nu a fost atins? ?i pe 25 aprilie majoritatea luptelor se incheiaser?. Victimele au ajuns la 20% in randul armatelor franceze pe 10 mai, iar unele divizii au suferit pierderi mai mari de 60%. Pe 3 mai, Divizia francez? a 2-a a refuzat ordinele, iar refuzurile similare ?i revoltele s-au r?spandit in toate armatele; Ofensiva Nivelle a fost abandonat? in confuzie pe 9 mai. ^[37] Politicienii ?i opinia public? au fost uimi?i de acest lan? de evenimente ?i pe 16 mai Nivelle a fost demis ?i mutat in Africa de Nord. El a fost inlocuit cu mult mai precautul Petain, cu Foch ca ?ef al Marelui Stat Major, care a adoptat o strategie de ?vindecare ?i ap?rare” pentru a evita pierderile ?i a restabili moralul. ^[38] Petain a dispus executarea a 40-62 de militari ce incitau la revolte ?i a introdus reforme pentru a imbun?t??i bun?starea trupelor franceze, care au avut un efect semnificativ in restabilirea moralului. ^[39]

Opera?iunile din Champagne de pe 20 mai au reprezentat sfar?itul Ofensivei Nivelle; pe Aisne ?i in Champagne, a fost capturat o mare parte a platoului Chemin-des-Dames, in special cap?tul de est care domina campia de la nordul raului Aisne. Bois-des-Buttes, Ville-aux-Bois, Bois-des-Leisure ?i prima ?i a doua pozi?ie de acolo c?tre Aisne au fost, de asemenea, capturate. La sud de rau, armatele a 5-a ?i a 10-a au reu?it s? avanseze pe campia de lang? Loivre c?tre vest. La est de Reims Armata a 4-a a capturat Auberive ?i o mare parte a masivului Moronvilliers, apoi a avansat de-a lungul raului Suippe, care a furnizat pozi?ii bune pentru o nou? ofensiv?. Costul Ofensivei Nivelle a fost mare in termeni de victime ?i pierderi de moral, dar pierderile germane au fost, de asemenea, mari, iar succesul tactic al ofensivei in capturarea pozi?iilor fortificate ?i infrangerea contra-atacurilor a redus moralul germanilor. Germanii au fost for?a?i s? se retrag? de pe trei dintre cele mai puternice pozi?ii de pe Frontul de Vest ?i nu au reu?it s? le recupereze. Creasta Vimy, in?l?imile Scarpe, grotele, pintenii ?i platoul de pe Chemin des Dames ?i masivul Moronvilliers fuseser? ocupate de mai mult de doi ani, studiate cu aten?ie de c?tre inginerii germani ?i fortificate pentru a le face inexpugnabile. In ?ase s?pt?mani toate au fost pierdute ?i germanii au fost l?sa?i s? se stabileasc? pe coastele de est ?i de nord ale masivelor montane, dup? ce au pierdut coastele de vest sau de sud. ^[40]

Tactica francez? de asalt brutal et continu se potrivea dispozi?iilor defensive germane, deoarece o mare parte a asaltului avea loc pe un versant. Viteza atacului ?i profunzimea obiectivelor franceze au insemnat c? nu a existat timp pentru a crea posturi de observare a artileriei care s? supravegheze valea raului Ailette, in zonele in care infanteria francez? ajunsese la creast?. Tunelurile ?i grotele de sub creast? au anulat efectul distructiv al artileriei franceze, care a fost, de asemenea, inhibat? de vremea proast?, care a redus puterea de observa?ie, ?i de superioritatea aerian? german?, care a f?cut ca observa?ia aerian? francez? s? fie chiar mai pu?in eficient?. Cap?tul din spate al zonei de lupt? germane de-a lungul crestei a fost consolidat? cu posturi de mitralier?, iar comandan?ii diviziilor germane au decis s? p?streze linia frontului, mai degrab? decat s? se mi?te pe teren, ?i pu?ine divizii Eingreif au fost necesare pentru a interveni in lupt?. ^[41]

Victime [ modificare | modificare surs? ]

In 1939 Wynne a scris c? francezii au avut 117.000 de pierderi umane, inclusiv 32.000 de mor?ii in primele cateva zile, dar c? efectul asupra moralului militarilor ?i civililor a fost chiar mai r?u. ^[42] In volumul Der Weltkrieg (1939), istoricii oficiali germani au precizat c? pierderile germane erau la sfar?itul lunii iunie de 163.000 de oameni, inclusiv 37.000 de disp?ru?i ?i a sus?inut c? num?rul victimelor franceze era de 250.000-300.000 de oameni, inclusiv 10.500 de prizonieri. ^[43] In 1962, istoricul oficial canadian G. W. L. Nicholson a inregistrat pierderi germane de circa 163.000 de oameni ?i pierderi franceze de 187.000 de oameni. ^[44] O publica?ie Internet din 2003 a men?ionat 108.000 de victime franceze, din care 49.526 din Armata a 5-a, 30.296 din Armata a 6-a, 4.849 din Armata a 10-a, 2.169 din Armata a 4-a ?i 1.486 din Armata a 3-a. ^[45] In 2005, Doughty a citat 134.000 de victime franceze pe Aisne in perioada 16-25 aprilie, dintre care 30.000 erau mor?i, 100.000 erau r?ni?i ?i 4.000 fuseser? lua?i prizonieri; rata victimelor era cea mai rea din noiembrie 1914. In perioada 16 aprilie - 10 mai armatele a 4-a, a 5-a, a 6-a ?i a 10-a au luat 28.500 de prizonieri ?i 187 de tunuri. Inaintarea Armatei a 6-a a fost una dintre cele mai mari f?cute de o armat? francez? de la inceperea r?zboiului in tran?ee. ^[46]

Opera?iuni ulterioare [ modificare | modificare surs? ]

B?t?lia din La Malmaison ( Bataille de la Malmaison ) (23-27 octombrie), a dus la capturarea satului ?i fortului La Malmaison ?i controlul pozi?iei strategice de pe creasta Chemin des Dames. Comandantul armatei a 7-a Boehn nu a fost capabil s? stabileasc? o ap?rare in adancime de-a lungul Chemin-de-Dames, deoarece creasta era un hogback ?i singura alternativ? era s? se retrag? la nord de Canal de l'Oise a l'Aisne . Artileria german? a fost dep??it? numeric de aproximativ 3:1 ?i pe frontul Diviziei a 14-a 32 de baterii germane erau bombardate de 125 de baterii franceze de artilerie. O mare parte a artileriei germane a fost redus? la t?cere inainte de atacul francez. Bombardamentele cu gaz din valea raului Ailette au devenit atat de dense incat transportul de muni?ie ?i provizii c?tre front devenise imposibil. ^[47] Din 24-25 octombrie corpurile XXI ?i XIV au avansat rapid ?i Corpul I de Cavalerie a fost adus in zona corpului XIV. Pe 25 octombrie, francezii au capturat satul ?i p?durea Pinon ?i s-au masat pe linia de Canal de l'Oise a l'Aisne . ^[48] In patru zile atacul a avansat aproximativ 10 km ?i i-a scos pe germani de pe platoul foarte ingust de la Chemin des Dames, inapoi pe malul nordic al raului Ailette. Francezii au luat 11.157 prizonieri, 200 de tunuri ?i 220 mortiere grele. Pierderile franceze au fost de 2.241 oameni uci?i, 8.162 r?ni?i ?i 1.460 disp?ru?i in perioada 23-26 octombrie, adic? 10% din victimele atacurilor in timpul Ofensivei Nivelle. ^[49]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Note de subsol [ modificare | modificare surs? ]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Chemin des Dames Portail official portal, multi-language
• Chemin des Dames Virtual Memorial searchable databases soldiers, regiments, battles, cemeteries, monuments and documents Arhivat in 21 iulie 2011 , la Wayback Machine .
• La Caverne du Dragon museum of the 1917 battle at Chemin des Dames multimedia
• First World War: Chemin des Dames photos and descriptions, Chemin des Dames sites

v   ?   d   ?   m Primul R?zboi Mondial Fronturile principale de lupt? Evenimente principale Articole specifice Participan?i Preludiu : Cauze Asasinatul din Sarajevo Criza din iulie Fronturile principale de lupt? : Europa ⁠( en ) [ traduce?i ] ( Frontul de vest , Frontul de est , Frontul italian , Balcanii ) Orientul Mijlociu ( Caucazul , Persia , Gallipoli , Sinai ?i Palestina , Hedjaz ?i Levant , Mesopotamia , Arabia de Sud ⁠( en ) [ traduce?i ] ) Africa ( Africa de Est ⁠( en ) [ traduce?i ] , Africa de Nord ⁠( en ) [ traduce?i ] , Africa de Sud-Vest ⁠( en ) [ traduce?i ] , Camerun ⁠( en ) [ traduce?i ] , Somaliland ⁠( en ) [ traduce?i ] , Togoland ⁠( en ) [ traduce?i ] ) Asia-Pacific ( Tsingtao ⁠( en ) [ traduce?i ] , Samoa German? ⁠( en ) [ traduce?i ] , Noua Guinee German? ⁠( en ) [ traduce?i ] , Asia Central? ⁠( en ) [ traduce?i ] ) R?zboiul naval ⁠( en ) [ traduce?i ] ( Campania U-boat ⁠( en ) [ traduce?i ] , Oceanul Atlantic , Marea Mediteran? ⁠( en ) [ traduce?i ] , Stramtoarea Dardanele ⁠( en ) [ traduce?i ] , Marea Neagr? ⁠( en ) [ traduce?i ] ) 1914 •  B?t?lia de la Liege ⁠( en ) [ traduce?i ] •  B?t?lia de la Krasnik •  B?t?lia de la Tannenberg •  Prima b?t?lie de pe Marna •  B?t?lia de la Tsingtao ⁠( en ) [ traduce?i ] •  Raidul M?rii Negre ⁠( en ) [ traduce?i ] 1915: •  B?t?lia de la Gallipoli •  Campania din Italia •  Marea Retragere 1916: •  B?t?lia de la Verdun •  B?t?lia de pe Somme •  B?t?lia Iutlandei •  Ofensiva Brusilov •  Revolta arab? 1917: •  B?t?lia de la Passchendaele •  Revolu?ia din Rusia •  Participarea Romaniei in campania anului 1917 1918: •  Ofensiva de 100 de zile •  Ofensiva Meuse-Argonne ⁠( en ) [ traduce?i ] •  Armisti?iul cu Germania •  Armisti?iul cu Austro-Ungaria •  Conven?ia militar? de la Belgrad •  B?t?lia de la Vittorio Veneto Lista b?t?liilor R?zboiul aerian R?zboiul naval Criptografia Oamenii Gazele otr?vitoare C?ile ferate Tehnologia R?zboiul de tran?ee Influen?a asupra civililor ?i atrocit??ile: Violarea Belgiei ⁠( en ) [ traduce?i ] Genocidul armenilor Genocidul asirienilor ⁠( en ) [ traduce?i ] Genocidul grecilor Blocada Germaniei ⁠( en ) [ traduce?i ] Incidentul Baralong ⁠( en ) [ traduce?i ] Masacrul din Moscopole, 1916 Masacrul din Surdulica ⁠( en ) [ traduce?i ] Masacrul din ?tip ⁠( en ) [ traduce?i ] Masacrul din Tafas ⁠( en ) [ traduce?i ] Pogromul din Liov (1914) ⁠( en ) [ traduce?i ] Pogromul din Liov (1918) ⁠( en ) [ traduce?i ] Masacrul din Abschwangen ⁠( en ) [ traduce?i ] Afacerea Surafend ⁠( en ) [ traduce?i ] Incendierea ora?ului Louvain ⁠( en ) [ traduce?i ] Masacrul din Tamines ⁠( en ) [ traduce?i ] B?t?lia de la Dinant ⁠( en ) [ traduce?i ] Regimul militar de ocupa?ie in teritoriul Romaniei ocupat de Puterile Centrale (1916-1918) Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 in Romania Lag?rul de prizonieri de r?zboi din Sliven ⁠( en ) [ traduce?i ] Internarea ru?ilor ?i ucrainenilor din Imperiul Austro-Ungar ⁠( en ) [ traduce?i ] Internarea ucrainenilor din Canada ⁠( en ) [ traduce?i ] Rolul femeilor Urm?ri: Urm?rile Pierderile omene?ti ale Primului R?zboi Mondial ⁠( en ) [ traduce?i ] Tratatul de la Brest-Litovsk Conferin?a de la Paris Tratatul de la Versailles Societatea Na?iunilor Opera?iunea Nemesis ⁠( en ) [ traduce?i ] Procesele criminalilor de r?zboi otomani ⁠( en ) [ traduce?i ] Procesele criminalilor de r?zboi otomani de la Istanbul dintre 1919-1920 ⁠( en ) [ traduce?i ] Procesele criminalilor de r?zboi de la Leipzig ⁠( en ) [ traduce?i ] Puterile Aliate Imperiul Rus Fran?a Imperiul Britanic   → Regatul Unit   → Canada   → Australia   → India   → Africa de Sud   → Noua Zeeland?   → Newfoundland Italia Romania Statele Unite Serbia Portugalia Japonia Belgia Muntenegru Grecia Al?ii... Puterile Centrale Imperiul German Austro-Ungaria Imperiul Otoman Bulgaria Cronologia Primului R?zboi Mondial   · Portal   · Categorie