Fran?a

Acest articol este parte din seria: Politica ?i guvernul Fran?ei

Constitu?ie A Cincea Republic? Guvernul Fran?ei Pre?edinte Emmanuel Macron Prim Ministru Gabriel Attal Rela?iile externe Parlamentul Fran?ei Adunarea Na?ional? Senatul Subdiviziuni Consiliu Regional Consiliu General Consiliul Constitu?ional Curtea de Casa?ie Consiliului de Stat Alegeri Partidele Politice Scandaluri politice

A Cincea Republic? este sistemul politic cu forma de stat republican? in vigoare in Fran?a dup? 4 octombrie 1958 pan? in ziua de ast?zi. A Cincea Republic? urmeaz? dup? A Patra Republic? instaurat? in 1946 .

Istoria celei de-a Cincea Republici [ modificare | modificare surs? ]

Fiind numit in fruntea Consiliului de Stat in 1958 , Generalul de Gaulle a ins?rcinat o echip? condus? de Michel Debre (viitor prim ministru ?i apropiat al acestuia) s? preg?teasc? un proiect de constitu?ie care a fost aprobat prin referendum la data de 28 septembrie 1958 , cu o majoritate de 79,2%, ceea ce a devenit Constitu?ia din 4 octombrie 1958 deseori numit? Constitu?ia celei de-a Cincea Republici ( francez? Constitution de la Cinquieme Republique ).

A cincea republic? acord? o putere mai important? Pre?edintelui fa?? de cea de-a patra republic? . Pan? in 2000 mandatul pre?edintelui era de 7 ani, ulterior acesta a fost redus la 5 ani. Acesta are ?i putere executiv?, o dorin?? a Generalului de Gaulle inc? de la redactarea constitu?iei celei de-a patra republici.

Textul din 1958 a modificat ?i modul de alegere a pre?edintelui republicii, care era ales pan? la acel moment de c?tre Adunarea Na?ional? ?i Senat reunite, modalitate care, in 1954, a dus la nu mai pu?in de 13 tururi de scrutin. Prin noua constitu?ie pre?edintele era ales de un colegiu electoral, cu aproximativ 80.000 membri, format din deputa?i, senatori, primari, consilieri departamentali ?i reprezentan?i ai consilierilor municipali. Acest sistem a fost utilizat doar o dat?, in 10 decembrie 1958 , ulterior, o modificare constitu?ional?, ce prevedea alegerea pre?edintelui prin sufragiu universal, a fost aprobat? prin referendum, de atunci aceast? op?iune nefiind contestat? decat marginal.

Aceste noi puteri ale pre?edintelui, precum ?i importan?a faptului c? acesta este ales in mod direct, lucruri cuplate cu reorganizarea for?elor politice care au permis formarea de majorit??i parlamentare stabile, au dus la introducerea a dou? no?iuni: "preziden?iabilitatea puterii" (faptul c? pre?edintele este un actor foarte important pe scena politic?) ?i "coabitare" (situa?ia in care majoritatea parlamentar? care sus?ine guvernul este din cealalt? parte a spectrului politic decat pre?edintele).

Mi?carea popular? din mai 1968 paralizeaz? regimul pentru cateva s?pt?mani, datorit? unor insurec?ii f?r? precedent. Aceast? mi?care se incadreaz? intr-o mi?care revolu?ionar? mondial? ?i este influen?at? de curente de extrem? stanga ( maoism , tro?kism , anarhism etc.), care vor marca anii 1970 . Din 1984 , peisajul politic este marcat de cre?terea partidului de extrem? dreapta Frontul Na?ional , care inregistreaz? de atunci scoruri electorale de peste 10%. In acela?i timp, electoratul de extrem? stanga se diminueaz? ?i este imp?r?it de mai multe grup?ri politice.

De la jum?tatea anilor 1990 , Fran?a este marcat? ?i de revenirea mi?c?rilor sociale, mai puternice decat cele din anii 1980 . Astfel, au loc numeroase mi?c?ri de protest: ale liceenilor ( 1994 , 1995 , 1999 , 2005 ), ale studen?ilor (1994, 1995, 2006 ), ale func?ionarilor(1995), ale ?omerilor ( 1997 - 1998 ), ale persoanelor aflate pe teritoriul Fran?ei f?r? documente (din 1996 ), ale profesorilor (1995, 2003 ).

Situa?ia institu?ional? actual? [ modificare | modificare surs? ]

Cea de a cincea republic? este un regim parlamentar in care puterea executiv? colaboreaz? cu puterea legislativ? in cadrul unui sistem de separare a puterilor. Spre deosebire de regimurile preziden?iale (in genul celor din Statele Unite , Brazilia ) unde cele dou? puteri sunt strict separate, fiecare putere dispune de un mijloc de presiune asupra celeilalte: - Adunarea Na?ional? poate r?sturna guvernul printr-o mo?iune de cenzur?; - Pre?edintele poate dizolva Adunarea Na?ional?. Spre deosebire de celelalte regimuri parlamentare (in genul celor din Regatul Unit , Germania ), a cincea republic? func?ioneaz? optimal dac? majoritatea parlamentar? ?i pre?edintele sunt de aceea?i parte a spectrului politic, situa?ie in care premierul este responsabil de asemenea, in mod practic dar nu in mod legal, in fa?a pre?edintelui care ii poate cere s? demisioneze. In caz de coabitare, in mod uzual, guvernul este responsabil de politica intern? a Fran?ei in timp ce pre?edintele este responsabil re reprezentarea extern? a ??rii.

Alegerea pre?edintelui prin sufragiu universal ii acord? acestuia o importan?? politic? considerabil?, acesta putand numi ?i demite primul ministru in func?ie de presta?ia acestuia ?i a guvern?mantului s?u. Guvernul este responsabil in fa?a Parlamentului, iar pre?edintele are putere de a-l dizolva pe acesta, iar in situa?ii de criz? poate fi investit cu puteri speciale.

Parlamentul este constituit din Adunarea Na?ional?, format? din 577 deputa?i ale?i pentru 5 ani prin sufragiu universal direct, ?i din Senat, format actualmente din 331 senatori, num?r care va cre?te la 341 in 2008 ?i la 346 in 2011. Senatorii sunt ale?i pe o durat? de 6 ani de c?tre un colegiu electoral format din "marii electori" ( francez? grands electeurs ) (deputa?i, consilieri generali, consilieri regionali ?i primari) ?i este reinnoit cu jum?tate la fiecare trei ani.