ADN-ul mitocondrial
este
ADN
-ul con?inut de mitocondrii. ADN-ul mitocondrial este o molecul? circular?, asem?n?toare ADN-ului procariotelor, fiind constituit, la om, din 16.569 perechi de baze, o macromolecul? avand o mas? de 10
7
daltoni. Fiecare mitocondrie con?ine mai multe molecule de
ADN
.
ADN-ul mitocondrial uman con?ine 37 de
gene
responsabile de:
Potrivit teoriei endosimbiozei, mitocondriile sunt organite celulare rezultate din endosimbioza unei alfa-proteobacterii. Aceasta ?i-a conservat par?ial propriul
genom
, unele
gene
necesare sintezei de proteine ce particip? la realizarea lan?ului respirator fiind transferate in genomul nuclear. Aceast? rela?ie de simbioz?, perfec?ionata in cursul evolu?iei, permite unei celule, care anterior nu putea realiza reac?ii de oxidoreducere, s?-?i ob?ina energia intr-un mediu bogat in oxigen.
ADNmt se transmite doar pe linie matern?,
ovocitul
fiind o celul? de mari dimensiuni ce con?ine un num?r mare de mitocondrii.
Spermatozoidul
nu particip? cu ADNmt la formarea
embrionului
deoarece mitocondriile sale (reduse ca num?r) sunt localizate in regiunea piesei intermediare, structur? ce r?mane in afara
ovocitului
in procesul de fecundare.
Frecven?a
muta?iilor
ADN-ului mitocondrial este mai mare decat cea a
ADN
-ului nuclear deoarece:
- ADN-ul mitocondrial nu este protejat de proteine (nu exist?
histone
);
- sistemul de reparare a ADN-ului mitocondrial este mai pu?in eficace;
- mitocondriile
sunt producatoare de radicali liberi ai oxigenului ce determin? leziuni ale ADN-ului mitocondrial.
Bolile mitocondriale sunt boli ereditare rare, cu debut precoce ?i evolutie rapid?, progresiv?, determinate de disfunc?ii ale lan?ului respirator mitocondrial. Manifest?rile clinice sunt importante la nivelul organelor cu un consum energetic ridicat: encefalopatie, tulbur?ri neuro-musculare, tulbur?ri cardiace, hepatice, metabolice, etc.
Datorit? faptului c? fiecare celul? con?ine sute de
mitocondrii
?i fiecare
mitocondrie
con?ine mai multe molecule de
ADN
,
muta?iile
survenite intr-o singur? molecul? nu au efect fenotipic. Dac? ins?, in urma diviziunilor celulare, propor?ia de molecule de ADNmt mutante cre?te produc?ia de energie este afectat? ?i apar manifest?rile clinice. In func?ie de propor?ia de molecule mutante manifest?rile pot fi mai grave, progresive, ?i uneori letale. Prezen?a de molecule de ADNmt normale ?i mutante intr-o celul? sau organism se nume?te
hereroplasmie
.
Muta?iile
ADNmt pot determina alter?ri in rata de sintez? a proteinelor mitocondriale sau pot determina sinteza de proteine inactive. Acumularea de astfel de
muta?ii
pe tot parcursul vie?ii unui individ ar determina diminuarea produc?iei de energie in celule ?i ar fi una din explica?iile fenomenului de imb?tranire.
Una din cele mai cunoscute ipoteze privind apari?ia
Homo sapiens
apare in anii '80 ?i este cunoscut? sub numele de ipoteza
Evei mitocondriale
. La formularea acestei ipoteze au ajuns simultan cercet?torii din dou? laboratoare: Douglas Wallace ?i colaboratorii s?i de la Universitatea Emory ?i Allan Wilson, impreun? cu echipa sa de la Universitatea din Berkeley,
California
. ?tiind c? zigotul mo?tene?te doar
mitocondriile
provenite de la
ovocit
(ADN-ul mitocondrial fiind a?adar mo?tenit exclusiv pe linie matern?) ?i analizand din punct de vedere filogenetic secven?a moleculelor de ADN mitocondrial de la indivizi provenind din popula?ii diferite, ei au ajuns la concluzia c? to?i oamenii ar putea proveni de la o femeie ? mam? comun? ? pe care au numit-o
Eva mitocondrial?
.