한국   대만   중국   일본 
?aratul Sarb - Wikipedia Sari la con?inut

?aratul Sarb

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
?aratul Sarb
Serbia
Српско Царство
Srpsko Carstvo
 ? 
DrapelStemă
Drapel Stema ?aratului
Țaratul Sârb sub domnia lui Ștefan Dușan, 1355
?aratul Sarb sub domnia lui ?tefan Du?an , 1355
?aratul Sarb sub domnia lui ?tefan Du?an , 1355
Capital? Skopje & Prizren
Limb? sarb?
Religie Biserica Ortodox? Sarb?
Guvernare
Form? de guvernare Monarhie
?ar  
 - 1346?1355 ?tefan Uro? al IV-lea
 - 1355?1371 ?tefan Uro? al V-lea
Istorie
Economie
Moned? Perperul sarb

?aratul Sarb (in sarb? Српско Царство , cu alfabetul chirilic : Srpsko Carstvo ) a fost un ?arat medieval in Balcani care s-a format din statul medieval Ra?ka in secolul XIV. ?aratul a existat din 1346 pan? in 1371.

Istoria Serbiei
Stema Serbiei
Acest articol este parte a unei serii
Serbia Preistoric?
Cultura Star?evo
Cultura Vin?a
Moesia
Originile sarbilor
Serbia Medieval?
Rascia
Doclea
Zeta
Zahumlia
Travunia
?aratul Sarb
Serbia morav?
B?t?lia de la Kosovo
Despotatul Serbiei
Serbia otomano-habsburgic?
Prima Serbie Habsburgic?
A doua Serbie Habsburgic?
Serbia Revolu?ionar?
Serbia Modern?
Principatul Serbiei
Regatul Serbiei
Campania din Serbia
Regatul Iugoslaviei
Serbia (1941?1944)
Republica de la U?ice
RS Serbia
RF Iugoslavia
Serbia ?i Muntenegru
Serbia

Portal Serbia
  v   ?   d   ?   m  

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

?tefan Uro? al IV-lea , ?ar al sarbilor (1346?1355)

?tefan Du?an , inainte de a se urca la tron ca conducator al sarbilor s-a dovedit a fi un priceput conduc?tor de lupt?, dovedind-o in b?t?lia de la Velbuzd , unde Serbia a invins cu greu ?aratul Bulgar . Deoarece tat?l s?u un cuceritor vrednic, Du?an l-a detronat impreun? cu ajutorul boierilor sarbi, poruncind oamenilor s?i s?-l sugrume. ?aratul ?i-a atins apogeul in jum?tatea secolului al XIV-lea, in timpul domniei lui ?tefan Du?an , care s-a proclamat ?ar la Serres in 1345 ?i s-a incoronat la Skopje pe 16 aprilie 1346 ca ??ar al sarbilor ?i grecilor” de noul Patriarh sarb Joanikije I , cu ajutorul Patriarhului bulgar Simion ?i Nicolae, Arhiepiscop de Ohrid.

?arul Du?an a decretat Codul lui Du?an (in sarb? Du?anov zakonik ) [2] in 1349 ?i anexat in 1354. Codul a fost elaborat dup? dreptul romano - bizantin . Transplantarea juridic? remarcat? cu articolele 171 ?i 172 din cod care a reglementat independen?a juridic?. Acestea au fost preluate din codul bizantin Basilika (cartea VII, 1, 16-17). Codul ?i-a avut r?d?cinile in prima constitu?ie sarb? - nomocanonul Sfantul Sava (in sarb? Zakonopravilo ). [3] [4] din 1219 decretat de Sfantul Sava .

?arul Du?an ?i-a dublat fostul regat, cucerind teritoriile din sud, sud-est ?i in est. Nu s-a luptat cu nicio armat? pe campul de lupt?, in schimb ?i-a ca?tigat ?aratul prin asedierea ora?elor. A fost succedat de fiul s?u ?tefan Uro? al V-lea , numit cel Slab, epitet care poate de asemenea s? fie atribuit ?aratului, deoarece c?dea treptat in anarhie feudal?. [ necesit? citare ] Datorit? expansiunii prea rapide, a slabei administr?ri ?i a e?ecului de a-?i consolida st?panirile, ?aratul s-a fragmentat. In aceast? perioad? se remarc? ascensiunea Imperiului Otoman , care s-a r?spandit in Asia ?i Europa cucerind mai intai Byzantiumul , iar apoi alte state balcanice . Incompeten?a de a men?ine marele ?arat infiin?at de tat?l s?u, ?tefan al V-lea nu a reu?it s? resping? atacurile str?inilor, sau s? lupte impotriva independen?ei nobilimii sale. ?aratul Sarb al lui ?tefan Uro? s-a fragmentat in mai multe cnezate, iar unele dintre acestea, nu i-au mai recunoscut conducerea. ?tefan Uro? a murit f?r? s? lase un urma? pe 2 decembrie 1371, dup? ce majoritatea nobilimii sarbe a fost distrus? de truci in b?t?lia de la Maritsa la inceputul acelui an.

?ari [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b c d https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ en ?Dusanov Zakonik” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  3. ^ sr ?Facultatea de ?tiin?e Juridice. Universitatea din Belgrad” (PDF) . Accesat in .  
  4. ^ en ?Nomocanon” . Arhivat din original la . Accesat in .