?tire

?tirea este un gen jurnalistic care prezint? realitatea actual?, pe care o pune intr-o form? comunicabil?, transmis? apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare in mas?.

In domeniul ziaristicii, informa?ia trebuie in?eleas? in dublu sens. Informa?ia este un termen devenit celui de pres?. Unii autori chiar definesc informa?ia drept "procesul comunic?rii sociale ?i institu?ile care asigur? acest proces".1) Termenul de informa?ie este folosit ?i in accep?ia de gen ziaristic, dar toate genurile ziaristice implic? existen?a unei informa?ii. Iat? de ce pentru a delimita genul in sistemul mijloacelor de expresie ziaristic?, termenul de ?tire este mai corespunz?tor, toat? presa fiind purt?toare de informa?ie tratat? ?i selectat?, semnificativ?, nou?, interesant?, de actualitate.

Defini?iile date ?tirii sunt numeroase, ele apar?inand diferitelor ?coli de pres? ?i reflect? o anumit? concep?ie despre pres?, despre func?iile ?i pozi?ia social? a ziaristului ?i a presei. Intr-un manual cehoslovac de ziaristic?, ?tirea este definit? ca fiind o comunicare scurt?, operativ? a unui fapt social nou sau nou constatat, a unui proces social sau a rezultatelor lui, a unei cuno?tin?e inedite sau a unei manifest?ri de idei.

Conform altor afirma?ii, "?tirea este o "noutate" , relatarea unor evenimente recente. Pentru a avea caracterul de ?tire, ceea ce se relateaz? trebuie s? fie: actual, in curs, la zi; important, semnificativ sau neobi?nuit".2) ?tirea mai este definit? ?i ca un fapt sau o idee precis? care va interesa un num?r mare de cititori; "?tirea este orice comunicare f?cut? la momentul oportun, deoarece este interesan?? ?i semnificativ?. Ea reprezint? o relatare a aspectelor semnificative ale unei intampl?ri de actualitate, care este interesant? pentru cititorii ziarului unde se public? relatarea; ?tirea este prima relatare a evenimentelor semnificative, care prezint? interes pentru public".3)

Din aceste defini?ii putem extrage dou? calificative: interesul ?i semnifica?ia drept tr?s?turi de baz? ale unei relat?ri ce poate fi considerat? o ?tire. Sintetizand opiniile exprimate privind tr?s?turile caracteristice ale ?tirii, se poate formula urm?toarea defini?ie: ?tirea de pres? este o relatare concis? a unor fapte, evenimente, idei semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezint? interes pentru public.

O exigen?? ce se impune ziaristului, autor de ?tiri, este de a investiga mereu pentru a descoperi faptele inedite ce pot interesa publicul. Andre Gide afirma: "eu numesc ziaristic? ceea ce va fi mai pu?in interesant maine decat ast?zi". Aceasta inseamn? c? nu numai op?iunea pentru un eveniment sau altul este esen?ial? in munca ziaristului, ci ?i alegerea momentului optim pentru a difuza o ?tire. Nu intotdeauna difuzarea ?tirii este simultan? cu evenimentul. Ziaristul alege un punct culminant din desf??urarea unui eveniment pentru a-l converti in ?tire.

Stirile nu sosesc de la sine la ziare, la radio ?i televiziune. Ele trebuie captate ?i canalizate spre sec?iile redac?iilor. In general, sursele ?tirilor de pres? sunt de dou? feluri: ale redac?iei (aparatul redac?ional, coresponden?i, colaboratori) ?i exterioare redac?iei (agen?iile na?ionale ?i particulare de pres?). "Marea regul? a activit??ii gazet?re?ti const? in aceea c? fiecare fraz?, aproape fiecare cuvant trebuie s? aduc? un element de informa?ie".4)

?tirea ia na?tere la confluen?a "a trei elemente semnificative: un eveniment, care implic? un anumit tip de ac?iune; o informa?ie, in care se descrie sau se relateaz? despre aceast? ac?iune in termeni inteligibili; un public c?ruia ?i sunt adresate ?tirile prin intermediul mijloacelor de comunicare".5)

Elementele unie ?tiri, indiferent de canalul de difuzare - ziar revist?, radio, televiziune - la constituie r?spunsurile pe care ziaristultrebuie s? le g?seasc? la intreb?rile ce i le-ar putea pune cititorii, ascult?torii sau telespectatorii, afland despre un eveniment: cine? (este autorul evenimentului), ce? (s-a intamplat), unde? (s-a desf??urat evenimentul), cand? (a avut loc), de ce? (s-a putut intampla), cum? (s-a desf?urat). F?r? r?spunsurile la aceste intreb?ri sau m?car la primele patru nu poate exista o ?tire de pres?.

In func?ie de aceste elemente se va alc?tui orice ?tire, a c?rei structur? con?ine in mod obligatoriu introducerea sau capul ?tirii, a c?rei denumire din englez? - lead- este deseori folosit? ?i corpul, care dezvolt? introducerea.

Introducerea sau lead-ul ?tirii este nucleul informativ esen?ial, ce sintetizeaz? principalele informa?ii. Ea indepline?te urm?toarele func?ii: surprinde esen?a evenimentului, con?inand r?spunsurile la intreb?rile cine?, ce?, unde?, cand? ?i acro?eaz? cititorul la lectur?. "Prima func?ie necesit? inventivitate ?i inteligen??. Cea de-a doua se bazeaz? pe arta sau pe m?iestria ziaristului."6)

Pozi?ia r?spunsurilor in text este variabil?, in func?ie de importan?a datelor, a faptelor culese ?i in func?ie de mijlocule de comunicare. A?a, de pild?, ?tirile radiofonice incep, de obicei, prin a spune "ce s-a intamplat" ?i apoi se enun?? r?spunsurile la celelalte intreb?ri referitoare la evenimentul relatat. Dup? formulareaq paragrafului introductiv, ziaristul trece la elaborarea ?tirii propriu-zise. Unul din principile esen?iale care ?l va ghida ese caracterul unitar al ?tirii, prezentarea sa intr-un tot logic, f?r? trunchieri, nel?sandu-se intreb?ri importante f?r? r?spuns, intreb?ri, la care, capul ?tirii din motive de concizie, nu a r?spuns sau a pus accentul doar pe informa?ia esen?ial?.

Corpul ?tirii con?ine datele care explic? ?i aprofundeaz? introducerea. In corpul ?tirii sunt dezvoltate fiecare din punctele incluse in introducere, in aceea?i ordine in care au fost enun?ate. Totodat? corpul ?tirii trebuie s? con?in? explica?ii care ajut? la situarea evenimentului, faptului prezentat intr-un context determinat, punandu-se cititorul, ascul?torul in leg?tur? direct? cu antecedentele, circumstan?ele ac?iunii. In?elesul multor ?tiri este greu de sesizat in lipsa unor astfel de caracteriz?ri ale contextului (numite in englez? background). Detaliile secundare, ce nu sunt cuprinse in introducere, de mai mic? insemn?tate, vor fi introduse in corpul ?tirii, acestea avand darul s? completeze imaginea desspre faptul , evenimentul prezentat. In istoria presei, de-a lungul evolu?iei activit??ii ziaristice, s-au cristalizat mai multe procedee de construc?ie a unei ?tiri. Arhitectura ?tirii nu este intampl?toare. Ea este dictat? de importan?a evenimentului, de actualitatea lui.

Una din tehnicile de construc?ie a unei ?tiri este "piramida r?sturnat?". Acast? structur? este cunoscut? ?i sub denumirea de "tehnica american?" sau "tehnica lead". Construc?ia unei ?tiri de acest tip const? in prezentarea chiar in introducere a informa?iei de baz?, dup? care urmeaz? datele explicative, complementare, descrierea contextului ?i ale detalii. Introducerea unei astfel de ?tiri este foarte important?. Ea cuprinde, de obicei, unul sau cel mult dou? paragrafe. R?spunsurile de la primele patru intreb?ri alc?tuiesc partea principal? a ?tirii, suportul s?u. C?p?tand r?spunsurile la aceste intreb?ri, receptorul i?i poate forma o imagine succint? despre faptul, evenimentul la zi.

?tirea conceput? in acest mod r?spunde unor cerin?e ale cititorului modern care vrea s? afle cat mai repede ce s-a intamplat, dar ?i ale publica?iei care poate s? prezinte o noutate in cea mai atractiv? form?, menit? s? capteze imediat interesul cititorilor s?i.

In pres? s-au cristalizat ?i se utilizeaz? mai multe tipuri de introducere. Aceast? diversitate confer? publica?iei un plus de atractivitate, spore?te interesul cititorului pentru informa?iile publicate. Astfel in introducere poate fi prezentat? esen?a evenimentului, poate fi prezentat elementul senza?ional al ?tirii sau introducerea poate cuprinde prezentarea unei imagini a evenimentului. In aceast? situa?ie, ziaristul va prezenta in prima fraz? elementele definitorii ale ac?iunii pe care o va relata in ?tire totodat? in introducere se poate introduce prezentarea unor personalit??i, cu condi?ia ca numele folosite s? fie bine cunoscute publicului. In general abunden?a de nume intr-o ?tire trebuie evitat? pentru c? diperseaz? aten?ia cititorului ?i nu-i d? posibilitatea s? re?in? esen?ialul. In ?tirea radifonic? utilizarea numelor de persoane in introducere este evitat?, pentru c?, atent la con?inutul ?tirii, ascult?torul va uita numele rostit la inceput.

O alt? tehnic? de construc?ie a unei ?tiri este "piramida normal?". In acest caz, interesul cititorilor este captat prin acumularea succesiv? de informa?ii. Elementul principal este l?sat la sfar?itul ?tirii, la "baza piramidei". Aceast? tehnic? se utilizeaz? indeosebi in prezentarea evenimentelor "la zi", a celor a?teptate de public datorit? importan?ei lor sau a evenimentelor cu totul inedite. Cele mai multe ?tiri sunt redactate dup? metoda "piramidei r?sturnate", deoarece ca?tig? un plus de atractivitate, de senza?ional.

O alt? modaliate de redactare a unei ?tiri este ?i "tehnica combinat?". Aceasta const? in enun?area, la inceput, a elementului esen?ial, dup? care se recurge la derularea celorlalte elemente ce compun relatarea, prezentarea fiind intrerupt? de scurte comentarii, asocia?ii, compara?ii cu alte evenimente similare. Acest tip de ?tiri este utilizat in reviste sau gazete s?pt?manale, care apar dup? desf??urarea unui eveniment ?i dup? apari?ia mai multor numere ale publica?iilor cotidiene. Totodat? procedeul se utilizeaz? in ?tirile ample, de sintez?.

Titlul reprezint? puntea dintre citire ?i ?tire. Titlul ?tirii are func?ia de a scoate in relief insemn?tatea subiectului abordat, s? incinte la lectur?, s? sugereze con?inutul ?tirii. Titlul trebuie s? fie un element grafic de natur? s? contribuie la crearea unui context atr?g?tor in pagin?. Spre deosebire de titlul altor crea?ii ziaristice precum preportajul, articolul, interviul, cronica ?.a. titlul ?tirii trebuie in cuvinte cat mai pu?ine s? exprime ideea de baz?, esen?a ?tiri.

De?i titrarea este considerat? un domeniu in care este dificil s? se stabileasc? reguliprecise ?i uniforme, fiind mai curand o art?, o m?iestrie, decat un procedeu tehnic, se pot stabili cateva calit??i ale unui bun titlu. Louis Guery sus?ine c? titlul trebuie s? fie adaptat textului pe care ?l inso?e?te; s? nu fie vag, ci s? con?in? o informa?ie; s? fie u?or de citit ?i de in?eles, s? nu con?in? cuvinte tehnice, abstracte sau mai pu?in cunoscute; s? fie simplu ?i alc?tuit din cuvinte ale vocabolarului curent; s? fie original, viu, atr?g?tor; s? nu con?in? cuvinte inutile, fiecare cuvant trebuie s? aib? un rol precis; s? nu fie prea lung ?i f?r? verb, verbul dand impresia de mi?care, de proces dinamic.

Dup? cum arat? Louis Guery, un titlu se poate descompune in mai multe elemente. Primul este supratitlul, care r?spunde la intreb?rile unde? ?i cand? ar?tand locul ?i momentul desf??ur?rii evenimentului pe care titlul ?l enun??. Alt? caracteristic? a titlului ar fi c? acesta enun?? faptul, ac?iunea ?i r?spunde la intreb?rile cine? ?i ce? apoi urmand subtitlul vare r?spunde la intreb?rile cum? de ce? ?i sumarul ideilor principale ale ?tirii. Aceste elemente nu sunt absolut necesare s? fie utilizate mereu.

Zilnic sosesc pe mesele redac?iilor unui ziar numeroase ?tiri, de importan?? mai mare sau mai mic? iar redac?ia trebuie s? aleag? numai o parte din ele. In realitate numai unele ?tiri i?i reg?sesc loc in paginile ziarelor. Prima munc? a ziaristului este deci trierea iar a doua este stabilirea ordinii priorit??ilor".7)

Investigand realitatea, faptele, evenimentele inconjur?toare, ziaristul trebuie s? ?tie, s? aib? capacitatea, for?a de crea?ie necesar? pentru a pune in valoare, in procesul de codificare, veritabila lor semnifica?ie social?, transformandu-le in ?tiri capabile s? comunice date noi, interesante, de stringent? actualitate. Orice fapt desprins din realitate nu reprezint? insemn?tate publicistic? decat in m?sura in care ziaristul ?i descifreaz? sensul, ?i dezv?luie semnifica?iile, elementele care marcheat? noutatea, unicitatea faptului prezentat.

Faptul cules de ziarist trebuie s? satisfac? interesul de cunoa?tere al publicului c?ruia se adreseaz?. De satisfacerea acestui intres depinde gradul de receptare a mesajului difuzat. "Cu cat accesibilitatea mesajului va fi mai mare sau cu cat cheltuiala de efort necesr recept?rii va fi mai mic?, interesul, ?i in consecin??, valoare mesajului vor fi mai mare".8) Eficien?a mesajului s-ar traduce prin valoarea con?inutului. A?adar, con?inutul mesajului este elementul determinant al recept?rii. Interesul cititorilor poate fi stimulat cu ajutorul mai multor factori. Unul dintre ace?tia ar fi locul de unde provine ?tirea. Cu cat evenimentul sau faptul relatat s-a desf??urat intr-un loc mai apropiat de cel unde se afl? receptorul, cu atat interesul lui va fi mai mare. Important este ?i locul acordat ?tirii in pagin?. Cititorul ?i-a format anumite reflexe, indelung educate de ziari?ti. Astfel, el ?tie c? toate ?tirile mai importante sunt publicate pe prima ?i pe ultima pagin?, c? locul din dreapta sus al primei pagini este consacrat unei ?tiri sau unui articol. S-a desprins c? ?tirile din paginile de "fa??" (cele cu num?r impar) sunt mai importante dec?t cele "de verso" (cu num?r par). Con?inutul unei ?tiri reprezint? elementul determinant al interesului unui cititor. In sublinierea importan?ei con?inutului unei ?tiri o mare contribu?ie o poate aduce titlul, care are menirea de a atrage aten?ia, de a sublinia ideea dominant? a ?tirii. Ins? elementul care stimuleaz? in cea mai mare m?sur? interesul cititorului pentru o ?tire este omul. Nimic nu-l intereseaz? mai mult pe om decat omul insu?i. Luand consecin?? despre faptele, via?a ?i activitatea oamenilor, cititorul tinde s? se raporteze la ei, s?-?i construiasc? modele de conduit? sau, dimpotriv?, s? se disocieze de faptele antisociacle des?var?ite de al?ii.

Cunoa?terea publicului receptor este esen?ial? pentru educarea interesului fa?? de ?tire. Altul este publicul unui ziar de tineret ?i, deci, alte interese, altul este publicul unui cotidian ?i altele ?i sunt preferin?ele. Satisfacerea intereselor receptorilor, educarea acestor interese sunt cerin?e esen?iale ale activit??ii ziaristului.

Prezen?a in actualitate este o condi?ie a omului modern. ?tirea de pres? are datoria de a prezenta faptele din realitatea de zi cu zi. Termenul de actualitate se traduce in pres?, in primul rand, prin fapt "la zi". Exist? ins? in pres? ?i teme perene dictate de starea societ??ii intr-o perioad?.

Noutatea este strans legat? de actualitate ?i se num?r? printre factorii determinan?i care calific? un fapt sau un eveniment ca apt pentru a fi convertit intr-o ?tire de pres?. Ineditul, noul au atras dintotdeauna interesul cititorului. Nou in pres? inseamn? nou intamplat. ?tirea relateaz? despre faptele semnificative, adic? despre acele fapte care au calitatea de eveniment, care nu numai c? suscit? interesul cititorului ci ?i exercit? o influen?? direct? sau indirect? asupra vie?ii personale sau colective.

Albert Camus spunea c? "ziaristul este istoricul clipei". El are datoria de a face diferen?e intre semnifica?ia aparent?, imediat? ?i semnifica?ia real?, profund? a unui eveniment. Semnifica?ia unei ?tiri nu este absolut?. Acela?i fapt poate avea semnifica?ii diferite pentru receptori diferi?i, in procesul de interpretare intervenind factori subiectivi care orienteaz? in?elegerea mesajului. Dat? fiind func?ia social? a presei, oscila?ia in receptarea semnifica?iei mesajului unei ?tiri poate fi p?gubitorare scopurilor propuse. Claritatea mesajului, sublinierea sensurilor faptelor relatate, gruparea evenimentelor de acela?i tip, o grafic? adecvat?, titluri menite s? sugereze ideile fundamentale, o paginare corect? ?i semnificativ? a ?tirii vor duce la diminuarea gradului de in?elegere aleatorie a semnifica?iei unei ?tiri.

In teoria presei sunt frecvente incerc?rile de stabilire a unei tipologii a ?tirilor. Criteriile de clasificare sunt diverse: in func?ie de tematica abordat? exist? ?tiri economice, sportive, culturale, externe iar in raport de structura lor sunt ?tirile sunt: simple enun?uri (flash-uri) ?i multiple sau complexe.

?tirea simpl? este tipul de ?tire care are o singur? idee de baz? prezentat? in introducere. Intr-o ?tire simpl?, faptele se organizeaz? conform importan?ei lor in concordan?? cu ideea de baz?. Dup? Melvin Mencher (profesor la Facultatea de Ziaristic? din cadrul Universit??ii Columbia) ?tirea simpl? trebuie s? aib? urm?toarea structur?: introducere (lead), informa?ie explicativ?, informa?ie secundar?, informa?ie contextual? (background) - care permite cititorului s? cunoasc? antecedentele evenimentului ?i elaborarea mai ampl? a introducerii.

?tirile multiple sau complexe sunt ?tiri care cuprind mai multe idei proincipale in introducere. Structura lor este asem?n?toare cu cea a ?tirii cu un singur element. Complexitatea se datoreaz? rela?iei care exist? intre diferitele paragrafe ale corpului ?tirii.

?tirile pot fi clasificate ?i in func?ie de caracteristicile mijlocului de comunicare: agen?ie, pres? scris?, radio ?i televiziune. In teoria presei s-au statornicit func?ii precise pentru fiecare mijloc de comunicare. Astfel, ziarul explic? un eveniment, radioul anun?? iar televiziunea arat?.

Ziarele, ca ?i studiourile de radio ?i televiziune, nu au posibilitatea material? de a asigura culegerea ?tirilor din intreaga lume. O mare cantitate din informa?ia extern? este furnizat? ziarelor, radioului ?i televiziunii de agen?iile de pres?. Agen?iile na?ionale ?i particulare de pres? furnizeaz? intregii prese, in sistem contractual, o insemn?tate cantitate de informa?ie intern? dar ?i extern?. ?tirea de agen?ie are o calitate esen?ial?, care se distinge de ?tirea de ziar ?i se apropie de cea radiofonic? ?i cea de televiziune. Pe m?sura acumul?rii de noi elemente, pe parcursul unei zile se poate reveni aceluia?i subiect, astfel incat, de la ?tirea "flash" de cateva randuri s? se ajung? la o ?tire ampl?.

Pentru a completa ?i redacta ?tiri ziaristul trebuie s? ?tie unde s? mearg? dup? fapte; s? aib? capacitatea s? depisteze fapte interesante, evenimente ce pot deveni ?tiri de pres?;s? aleag? elementele de cea mai mare importan?? ?i s? le prezinte in primul paragraf; s? elimine detaliile, materialul nesemnificativ. Ziaristul trebuie s?-?i pun? intrebarea dac? faptul relatat va interesa cititorii ziarului.

In privin?a difuz?rii unei ?tiri, ziarul intr? in concuren?? cu radioul ?i televiziunea, care pot transmite ?tirile simultan cu evenimentul (transmisia direct?) sau la cateva minute dup? ce aceasta a avut loc. De aceea, pentru a men?ine interesul cititorilor fa?? de o ?tire, pe care ei au aflat-o deja de la radio sau televiziune, ziaristul are datoria de a prezenta acele elemente ce nu pot fi cuprinse intr-o ?tire difuzat? prin presa audio-vizual? (compara?ii, asocieri). Din cele cinci intreb?ri la care trebuie s? r?spund? o ?tire, in presa scris? ziaristul va pune un accent deosebit pe r?spunsurile intreb?rilor de ce? ?i cum?

?tirea pentru presa scris? permite ziaristului s? comenteze faptele, situa?ie evident? indeosebi la publica?iile s?pt?manale. ?tirea de ziar indepline?te in cea mai inalt? m?sur? atributului de "document". Ziarele ?i revistele se p?streaz? in colec?ii, arhive. Strangerea la un loc a unor ?tiri pe aceea?i tem? este un procedeu modern, deseori folosit de ziare, radio ?i televiziune. Grupajul de ?tiri reprezint? ansamblul de ?tiri (de obicei de mici dimensiuni ?i f?r? titlu) referitoare la un eveniment, al unui fapt, la o problematic? la zi. In condi?iile dezvolt?rii accelerate a noilor mijloace ?i tehnici de comunicare, cantitatea informa?iei difuzate cre?te considerabil. De aceea presa trebuie s? sistematizeze, s? ordoneze, s? ierarhizeze informa?ia primit?, facilitand procesul de receptare a mesajului publicistic.