Incercare ?i eroare este o metod? fundamental? de rezolvare a problemelor ^{?( d ) [1]} caracterizat? prin incerc?ri repetate, variate, care sunt continuate pan? la succes, ^[2] sau pan? cand cel ce o aplic? inceteaz? s? mai incerce.

Dup? William Homan Thorpe , termenul a fost inventat de C. Lloyd Morgan (1852?1936) dup? ce a incercat expresii similare ca ?incercare ?i e?ec” ?i ?incercare ?i practic?”. ^[3] Conform canonului lui Morgan, comportamentul animal ar trebui explicat in cel mai simplu mod posibil. Acolo unde comportamentul pare s? implice procese mentale superioare, acesta ar putea fi explicat prin inv??area prin incerc?ri ?i erori. Un exemplu este modul abil in care terrierul s?u Tony a deschis poarta gr?dinii, u?or in?eles gre?it ca un act perspicace de c?tre cineva care vede comportamentul final. Lloyd Morgan, totu?i, urm?rise ?i inregistrase seria de aproxim?ri prin care cainele inv??ase treptat r?spunsul ?i putea demonstra c? nu era necesar? nicio supozi?ie pentru a-l explica.

Edward Lee Thorndike a fost ini?iatorul teoriei inv???rii prin incercare ?i eroare bazat? pe descoperirile pe care le-a prezentat despre cum s? se gestioneze un experiment de incercare ?i eroare in laborator. In celebrul s?u experiment, o pisic? a fost plasat? intr-o serie de cutii labirint pentru a studia legea efectului ^{?( d )} in inv??are. ^[4] El a trasat curbele cu timpul inregistrat pentru a inv??a la fiecare proces. Observa?ia cheie a lui Thorndike a fost c? inv??area a fost determinat? de rezultatele pozitive, fapt care a fost ulterior rafinat ?i extins de B.F. Skinner in a sa condi?ionare operant? ^{?( d )} .

Incercarea ?i eroarea este, de asemenea, o metod? de mentenan?? , ajustare sau ob?inere a cuno?tin?elor .

Aceast? abordare poate fi v?zut? ca una dintre cele dou? abord?ri de baz? ale rezolv?rii problemelor, in contrast cu o abordare care utilizeaz? intui?ia ?i teoria . Totu?i, exist? metode intermediare care, de exemplu, folosesc teoria pentru a ghida metoda, o abordare cunoscut? sub numele de ?empirism ghidat”.

Acest mod de a gandi a devenit un pilon al ra?ionalismului critic al lui Karl Popper .

Metodologie [ modificare | modificare surs? ]

Abordarea de incercare ?i eroare este folosit? cu cel mai mare succes in probleme simple ?i in jocuri ?i este adesea ultima solu?ie atunci cand nu se aplic? nicio regul? aparent?. Aceasta nu inseamn? c? abordarea este in mod inerent neglijent?, pentru c? un individ poate fi metodic in manipularea variabilelor in incercarea de a sorta posibilit??ile care ar putea avea ca rezultat succesul. Totu?i, aceast? metod? este adesea folosit? de persoanele care au pu?ine cuno?tin?e in domeniul problemei. Abordarea prin incercare ?i eroare a fost studiat? din punctul s?u de vedere natural al calculului computerizat. ^[5]

Un exemplu simplu [ modificare | modificare surs? ]

William Ross Ashby ofer? trei strategii simple pentru a trata aceea?i problem?-exerci?iu de baz?, strategii care au eficien?e foarte diferite. ^[6] S? presupunem c? o mul?ime de 1000 de comutatoare pornit/oprit trebuie setat? la o anumit? combina?ie prin testare aleatorie, unde se a?teapt? ca fiecare test s? dureze o secund?. [Acest lucru este discutat ?i in Traill (1978?2006), sec?iunea C1.2]. Strategiile sunt:

• metoda perfec?ionist? totul sau nimic, f?r? nicio incercare de a ob?ine succese par?iale. Este de a?teptat s? dureze mai mult de 10^301 secunde, (adic?, 2^1000 secunde sau 3?5×10^291 secole)
• un test in serie al comutatoarelor, p?strand succesele par?iale (presupunand c? acestea sunt observabile), care ar dura in medie 500 de secunde
• testarea paralel?, dar individual? a tuturor comutatoarelor simultan, care ar dura doar o secund?

De re?inut c? aici presupunerea tacit? este c? setarea nu se bazeaz? pe vreo logic?. Totu?i, existen?a diferitelor strategii disponibile permite s? fie luate in considerare un domeniu separat (?superior”) de procesare - un ? meta-nivel ”, deasupra mecanicii manipul?rii comutatoarelor, unde diferitele strategii disponibile pot fi alese aleatoriu. Inc? o dat?, acesta este ?incercare ?i eroare”, dar de alt tip.

Caracteristici [ modificare | modificare surs? ]

Incercarea ?i eroarea are o serie de caracteristici:

• Orientat? spre solu?ie: incercarea ?i eroarea nu incearc? s? descopere ?de ce” o solu?ie func?ioneaz?, doar c? ?este” o solu?ie.
• Specific? problemei: incercarea ?i eroarea nu incearc? s? generalizeze o solu?ie la alte probleme.
• Neoptim?: incercarea ?i eroarea este, in general, o incercare de a g?si ?o” solu?ie, nu ?toate” solu?iile ?i nici ?cea mai bun?” solu?ie.
• Necesit? pu?ine cuno?tin?e: incerc?rile ?i erorile pot continua acolo unde exist? pu?ine sau deloc cuno?tin?e despre subiect.

Atunci cand exist? un num?r finit de solu?ii posibile ?i verificabile, este posibil s? se utilizeze metoda incerc?rii ?i erorii pentru a g?si toate solu?iile sau ?i cea mai bun? solu?ie. Pentru a g?si toate solu?iile, pur ?i simplu se noteaz? succesul ob?inut ?i se continu? pan? cand toate solu?iile au fost incercate. Pentru a g?si cea mai bun? solu?ie, acestea se evalueaz? comparativ pe baza unui set predefinit de criterii, a c?ror existen?? este o condi?ie pentru posibilitatea de a g?si cea mai bun? solu?ie. (Atunci cand poate exista o singur? solu?ie, de exemplu la asamblarea unui puzzle, orice solu?ie g?sit? este singura solu?ie posibil? ?i deci este neap?rat cea mai bun?.)

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• en Ashby, W.R., Design for a Brain , Second Edition, London: Chapman & Hall, 1960
• en Traill, R.R. (1978?2006). Molecular explanation for intelligence… , Brunel University Thesis, HDL.handle.net
• Traill, R.R., Thinking by Molecule, Synapse, or both? ? From Piaget’s Schema, to the Selecting/Editing of ncRNA , 2008, Ondwelle: Melbourne. en Ondwelle.com ? or fr Ondwelle.com.
• de Zippelius, R. (1991). Die experimentierende Methode im Recht (Trial and error in Jurisprudence), Academy of Science, Mainz, ISBN: 3-515-05901-6

	Portal Filozofie
	Portal ?tiin??