한국   대만   중국   일본 
Mihail Sebastian - Wikipedia Sari la con?inut

Mihail Sebastian

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Mihail Sebastian
Date personale
Nume la na?tere Iosif Mendel Hechter Modificați la Wikidata
N?scut [1] [2] Modificați la Wikidata
Br?ila ?( d ) , Br?ila , Romania Modificați la Wikidata
Decedat (37 de ani) [1] [2] Modificați la Wikidata
Bucure?ti , Romania Modificați la Wikidata
Inmormantat Cimitirul Filantropia din Bucure?ti Modificați la Wikidata
Cauza decesului moarte accidental? [*] ​ ( accident rutier [*] ​ ) Modificați la Wikidata
Cet??enie   Romania Modificați la Wikidata
Religie iudaism Modificați la Wikidata
Ocupa?ie dramaturg
jurnalist
cadru didactic universitar [*] ​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba roman? [3] [4] Modificați la Wikidata
Pseudonim Victor Mincu,   Mihail Sebastian  Modificați la Wikidata
Activitatea literar?
Activ ca scriitor interbelic?
Patronaj Universitatea din Bucure?ti   Modificați la Wikidata
Oper? de debut Fragmente dintr-un carnet g?sit
Note
Premii Premiul Fra?ii Hans ?i Sophie Scholl [*] ​   Modificați la Wikidata
Semn?tur?
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Mihail Sebastian (nume real: Iosif Mendel Hechter , alt pseudonim: Victor Mincu ; n. , Br?ila ?( d ) , Br?ila , Romania  ? d. , Bucure?ti , Romania ) a fost un om de litere roman, de origine evreu, care a scris romane , dramaturgie ?i critic? literar? . A fost de asemenea activ ca publicist, ?inand printre altele ?i cronic? muzical?.

Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importan?i discipoli ai filosofului Nae Ionescu . Un scandal fulminant in epoca interbelic? l-a cauzat prefa?a antisemit? a lui Ionescu la romanul De dou? mii de ani , prefa?? pe care Sebastian a publicat-o intact?. Deriva inspre extremismul de dreapta a genera?iei sale ?i circumstan?ele politice din timpul celui de-al Doilea R?zboi Mondial l-au indep?rtat de maestrul s?u ?i de fo?tii s?i prieteni. In aceast? perioad? a ?inut jurnal .

Dup? moartea lui subit?, posteritatea i-a fost asigurat? in principal de piesele de teatru , pan? in 1996, cand jurnalul, care r?m?sese peste 60 de ani inedit, a fost tip?rit pentru prima dat?. Cartea a suscitat controverse aprinse in societatea romaneasc?, fiind contrar? imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

N?scut cu numele de Iosif Hechter intr-o familie evreiasc? din Br?ila, Mihail Sebastian face studii universitare de drept ?i filozofie la Bucure?ti. Are o tentativ? de a-?i da doctoratul in drept la Paris , soldat? cu un e?ec. Lucreaz? apoi ca secretar la o important? cas? de avocatur? din epoc?, fiind ?i avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu , pre?edintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta s? colaboreze la revista Cuvantul , unde il cunoa?te pe Mircea Eliade , unul din viitorii s?i prieteni. Prin legisla?ia antisemit? de la inceputul anilor '40, i s-a interzis s? mai func?ioneze ca jurnalist ?i i se retrage ?i licen?a de avocat pledant. Reprezentarea pieselor sale a fost interzis? din cauza faptului c? era evreu. Jocul de-a vacan?a este interzis?, iar pentru a putea reprezenta piesa Steaua f?r? nume a folosit un al doilea pseudonim , Victor Mincu. Piesa Ultima or? s-a jucat dup? moartea lui Sebastian, la Teatrul Na?ional Bucure?ti, sub direc?ia lui Zaharia Stancu . [5]

Moare in plin? tinere?e creatoare, lovit de un camion in 1945 , la numai cateva luni dup? lovitura de stat de la 23 august 1944 . [6]

Cariera literar? [ modificare | modificare surs? ]

Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

A debutat in literatur? in 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet g?sit , apoi in acela?i an a publicat un volum de nuvele, Femei . A publicat mai multe romane, Ora?ul cu salcami (1935) (roman al adolescen?ei), Accidentul (1940) (roman de dragoste), influen?ate de Marcel Proust , Gustave Flaubert ?i de al?i romancieri francezi. In anul 1934 public? un alt roman, De dou? mii de ani , de aceast? dat? despre ce inseamn? s? fii evreu in Romania. Cartea a c?p?tat o celebritate nedorit?, mai ales in urma prefe?ei semnat? de magistrul lui Sebastian ?i al genera?iei Criterioniste , profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu incerca s? fundamenteze antisemitismul din perspectiv? teologal?, conchizand c? evreii nu au nici o putin?? de salvare intrucat sunt evrei. La scurt timp va publica ?i Cum am devenit huligan , in care adun? articolele ap?rute in pres?, care reprezint? un dosar al recept?rii operei sale. Procedeul foarte modern il reia pe cel folosit de romancierul Andre Gide in romanul Falsificatorii de bani (Les Faux Monnayeurs) .

Sebastian se impune in literatura roman? ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua f?r? nume , Jocul de-a vacan?a , Ultima or? . Piesa Insula a r?mas neincheiat?.

Manuscrisul ini?ial al romanului Accidentul , cuprinzand cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian in Fran?a , iar autorul nu l-a mai g?sit. A fost nevoit s?-l rescrie de la zero.

Fenomenul recept?rii lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atat in timpul vie?ii scriitorului, cat ?i in posteritate. Scandalul generat de prefa?a lui Nae Ionescu la volumul ?De dou? mii de ani” (1934) a f?cut ca autorul, discret plasat pan? atunci pe scena literar?, unde se impusese mai ales prin foiletoane critice, s? ajung? brusc in centrul aten?iei. Capriciile istoriei nu l-au putut impiedica pe Sebastian s? aib? succes ?i ca dramaturg , inc? din timpul vie?ii. Dup? moartea sa prematur? in 1945 , la nici 38 de ani, el r?mane in aten?ia publicului mai ales ca autor de teatru . Piesele i se joac? din cand in cand, dar tinerii il ignor?. Atat criticul cat ?i romancierul din el intr? in umbr? pentru o jum?tate de secol, pan? cand, in 1996 (anul public?rii Jurnalului s?u din perioada 1935-1944), se rede?teapt? interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale Steaua f?r? nume , Ultima or? ?i Jocul de-a vacan?a au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformandu-se intr-o coproduc?ie romano-francez? ( Mona, l'etoile sans nom [Mona, steaua f?r? nume]- 1967), in care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady .

Jurnalul intim [ modificare | modificare surs? ]

Jurnalul s?u intim, ?inut in anii unei s?lbatice resurec?ii a antisemitismului , adic? in perioada 1935 - 1944 , a fost publicat postum, abia in 1996 . Originalul a fost scos din ?ar? prin curier diplomatic de fratele s?u mai mic, Andrei Benu Sebastian, ?i a ajuns la Ierusalim. In prezent originalul se g?se?te la Universitatea din Ierusalim , fra?ii s?i aflandu-se in posesia unor copii fotografice. Harry From, regizor evreu din Romania care a tr?it in SUA, a creat Funda?ia ?Mihail Sebastian”. Dup? mul?i ani de insisten??, a ob?inut cele 9 caiete de la familia lui Sebastian ( respectiv dna Beatrice Sebastian, v?duva fratelui scriitorului, Beno) ?i a incheiat un contract intre familie ?i Editura Humanitas. Leon Volovici , istoric ?i critic literar israelian originar din Romania, a prefa?at edi?ia publicat? la Editura Humanitas , cartea fiind un document de mare valoare istoric? care documenteaz? intre altele, antisemitismul societ??ii romane?ti in anii r?zboiului (care a dus la masacrarea a intre 280.000 ?i 380.000 evrei cet??eni ai Romaniei ?i ai Ucrainei). [7] Intre timp, Jurnalul a fost publicat ?i in Fran?a , SUA , ??rile de Jos , Cehia ?i de curand ?i in Germania ?i Suedia. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperit? atat in ?ar? cat ?i in str?in?tate. 2007 fiind anul centenarului na?terii lui Mihail Sebastian, in ?ara sa ?i in str?in?tate au fost publicate noi studii despre scriitor ?i crea?ia sa.

In Germania Jurnalul a fost publicat sub numele Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebucher 1935-1944 (Ingrozit, dar nu disperat/ Jurnal) ?i a ap?rut in editura Claassen Verlag, Berlin 2005. Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006 , lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la Munchen importantul premiu de carte ?Geschwister Scholl” pe anul 2006, premiu ce este conferit in fiecare an incepand din 1985 de c?tre Borsenverein des Deutschen Buchhandels (Asocia?ia german? a librarilor) . Premiul de 10.000 de euro a intrat in posesia celor dou? nepoate de frate ale scriitorului, Michelle ?i Dominique Hechter, care locuiesc in Fran?a ?i in Israel .

Mormantul s?u din Cimitirul Filantropia din Bucure?ti

Evolu?ii controversate: studiul Martei Petreu [ modificare | modificare surs? ]

Un recent studiu al Martei Petreu, intitulat Diavolul ?i ucenicul s?u: Nae Ionescu - Mihail Sebastian , e susceptibil s? modifice percep?ia asupra figurii morale a lui Sebastian in epoc?. [8]

Sumarizat, cartea afirm? existen?a unui Sebastian pan? ast?zi necunoscut, care, in prima sa tinere?e, mai exact in vremea colabor?rii la Cuvantul lui Nae Ionescu, ar fi avut clare simpatii de extrem? dreapta ?i o orientare radical contrar? celei cunoscute pan? acum de public din Jurnalul s?u.

Al?turi de mentorul s?u Nae Ionescu, afirm? autoarea, Sebastian a inceput prin a fi, in anii 1927-33, antidemocrat, antieuropean, [9] impotriva parlamentarismului, adept al dictaturii, sus?in?tor al Anschluss -ului, profascist ?i admirator declarat al lui Mussolini . Citatele - masive - din numeroase articole semnate de Sebastian in presa vremii par s? confirme afirma?iile. Dac? nu e foarte explicit c? atitudinea ?antiliberal?” a lui Sebastian privea sistemul democra?iei liberale ca atare sau doar partidele omonime ale vremii, ori c? admira?ia pentru ?primul” Mussolini , pe atunci personaj mai degrab? de stanga, ar putea fi considerat? ?fascist?” in sensul pe care-l cuprinde ast?zi cuvantul, cartea Martei Petreu repune totu?i in discu?ie, cu sobrietate, argumente ?i documenta?ie dens?, rolul ?i raportarea lui Mihail Sebastian la epoc?, intr-o perioad? din trecutul acestuia care r?m?sese in general necunoscut?.

Studiul a provocat o surpriz? redutabil?, reac?iile de uimire ?i dezam?gire in leg?tur? cu Sebastian alternand cu protestele impotriva autoarei. Pan? acum, articolele polemice care au urmat in presa cultural? ( Dilema , Observator cultural , Romania literar? , Cultura etc.) nu par a viza foarte limpede fondul sau teza central? a c?r?ii, ele repro?and totu?i concluziile prea aspre, unele erori de apreciere ?i tonul general p?rtinitor.

Astfel, comparand unele pasaje citate de Marta Petreu ?i textul publicistic semnat de Mihail Sebastian, criticul literar Daniel Cristea-Enache observ? c? autoarea ?a s?rit peste pasajele, numeroase, care ii infirm? net teza ≪extremismului≫; le-a rezumat pe altele intr-un mod convenabil; ?i-a reluat cu insisten?? acelea?i cateva fraze bine decupate de restul, pentru a ob?ine un efect reprobator extins asupra intregii gazet?rii politice a lui Sebastian?, tr?gand concluzia: ?Cartea ei, cu premise false, analize improprii, rezumate tenden?ioase ?i r?st?lm?ciri in toat? regula, intr? in spe?a malpraxisului critic” (vezi Idei in dialog , nr. 9/septembrie 2009, nr. 10/octombrie 2009 [10] ). In pasaje numeroase ap?rute in revista Tribuna (nr. 171/octombrie - 175/decembrie 2009), se reface cercetarea asupra textelor publicate de Mihail Sebastian in perioada interbelic? ?i e subliniat? orientarea democratic?, antitotalitar? a tan?rului evreu. In concluzia sa, Laszlo Alexandru sus?ine c? ?monografia Martei Petreu despre activitatea interbelic? de ziarist a lui Mihail Sebastian reprezint? unul dintre cele mai scandaloase abuzuri din cercetarea literar? roman? contemporan?. Un gest descalificant profesional ?i incalificabil moral”. [11]

Alte lu?ri de pozi?ie critice au apreciat volumul, insistand asupra seriozit??ii cercet?rii. Textele, consultabile, exist? ?i ele au fost scrise de Mihail Sebastian, dificultatea trecerii peste textele autorului insu?i fiind de la sine evident?. Ca distinc?ie formal?, reac?iile contra c?r?ii au apar?inut in general criticilor literari, iar cele pro, unor ganditori, esei?ti, filozofi ?i antropologi familiariza?i cu istoria ideilor politice (V. Tism?neanu, Andrei Cornea ?.a.).

Volumul a fost distins cu premiul ?Cartea Anului 2009”, acordat de Asocia?ia Revistelor, Imprimeriilor ?i Editurilor Literare (ARIEL) in 27 ianuarie 2010.

Opere publicate [ modificare | modificare surs? ]

Proz? [ modificare | modificare surs? ]

  • Fragmente dintr-un carnet g?sit (1932)
  • Femei , nuvele, 1932
  • Ora?ul cu salcami (1935), roman; tradus in englez? de Gabi Reigh cu titlul The Town with Acacia Trees .
  • Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001
  • De dou? mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935), roman, ?i Cum am devenit huligan , dosarul recept?rii sale

Piese de teatru [ modificare | modificare surs? ]

  • Jocul de-a vacan?a (1939)
  • Steaua f?r? nume (1942)
  • Ultima or?
  • Insula - text neterminat, a scris doar primele dou? acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul s?u Mircea ?tef?nescu . Piesa a avut premiera in 17 septembrie 1947 , la Teatrul Municipal, in regia lui Mircea ?eptilici . [12]

Jurnal intim [ modificare | modificare surs? ]

Publicistic? [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF , accesat in  
  2. ^ a b c d Mihail Sebastian , Brockhaus Enzyklopadie  
  3. ^ Autoritatea BnF , accesat in  
  4. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  5. ^ N. Carandino, De la o zi la alta. Memorii . Ed. Cartea Romaneasc?, 1979. Articolul "Mihail Sebastian", p.273
  6. ^ Tragediile care s-au ?inut lan? de marele scriitor Mihail Sebastian: moartea l-a pandit in sta?ia de tramvai, iar iubirea vie?ii lui nu l-a iubit niciodat? , 28 mai 2016, Elisabeth Bouleanu, Adev?rul , accesat la 28 mai 2016
  7. ^ ?Raportul final al comisiei de studiere a Holocaustului in Romania” (PDF) . p. 204. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .   |chapter= ignorat ( ajutor )
  8. ^ Stigmatele lui Mihail Sebastian: evreul chibzuit, legionar ?i comunist , 5 noiembrie 2016, Medeea Stan, Adev?rul , accesat la 6 noiembrie 2016
  9. ^ Petreu, Marta.  
  10. ^ http://www.ideiindialog.ro/articol_1043/cum_a_devenit_huligan__despre____extremistul____mihail_sebastian__ii.html [ nefunc?ional? ]
  11. ^ ?copie arhiv?” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  12. ^ Insula de Mihail Sebastian

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Mihail Sebastian, Sebastian sub vremi. Singur?tatea ?i vulnerabilitatea martorului , Editura Universal Dalsi, Caiet cultural nr.(6) al revistei ?Realitatea evreiasc?”, Redactor ?ef: Dorel Dorian, coordonarea volumului: Geo ?erban
  • Mihail Sebastian interpretat de... , antologie, prefa??, tabel cronologic ?i note de Anatol Ghermanschi, Biblioteca critic?, Editura Eminescu, 1981
  • Dorina Gr?soiu, Mihail Sebastian sau ironia unui destin , Bucure?ti, Editura Minerva, Colec?ia ?Universitas”, 1986
  • Cornelia ?tef?nescu, Mihail Sebastian , Editura Tineretului, 1968
  • Aurel Martin, Mihail Sebastian, romancierul. Considera?ii aproximante , Bucure?ti, Editura Minerva, 1993
  • Ion Br?escu, Mihail Sebastian, cercet?tor al literaturii franceze , Bucure?ti, 1965
  • Iulian B?icu?, Mihail Sebastian, proiec?ii pe ecranul culturii europene , Bucure?ti, Editura Hasefer, 2007
  • Romulus Bucur, Mihail Sebastian sau despre inconvenientul de a te fi n?scut evreu , Bra?ov, Editura Aula, 2007
  • Iulian B?icu?, Mihail Sebastian, sau l?comia de tragic , Bucure?ti, Editura Corect Books, 2013, e-book
  • Grete Tartler , Mihail Sebastian, critic muzical , in: Luceaf?rul , nr. 4-6/februarie 1997, p. 19

Bibliografie suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

  • Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologic? , Mihai Iov?nel, Editura Cartea Romaneasc?, Bucure?ti, 2012 - recenzie
  • Ispas Lucia. Mihail Sebastian. Recurs compensatoriu . Ploie?ti, Editura Universit??ii Petrol-Gaze din Ploie?ti, 2023, 181 p. ISBN 9789737198815

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Articole biografice


v   ?   d   ?   m
Opera literar? a lui Mihail Sebastian
Proz?
  • Fragmente dintr-un carnet g?sit (1932)
  • Femei , nuvele, 1932
  • Ora?ul cu salcami (1935), roman
  • Accidentul (1940)
  • De dou? mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935)
Dramaturgie
Ecraniz?ri
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mihail_Sebastian&oldid=16311472