Ion Barbu
Date personale
Nume la na?tere	Dan Barbilian
N?scut	18 martie 1895 Campulung-Muscel , Romania
Decedat	11 august 1961 (66 de ani) Bucure?ti , Republica Popular? Roman?
Inmormantat	Cimitirul Bellu [1]
P?rin?i	Constantin Barbillian, Smaranda, n?scut? ?oiculescu
C?s?torit cu	Gerda Barbu
Cet??enie	Romania
Ocupa?ie	poet , matematician
Limbi vorbite	limba roman? [3] limba german? limba englez? [2]
Pseudonim	Ion Barbu
Studii	Facultatea de ?tiin?e din Bucure?ti ?i studii la Gottingen , Tubingen ?i Berlin
Activitatea literar?
Activ ca scriitor	1919 - 1961
Limbi	limba roman?
Mi?care/curent literar	parnasianism , Ermetism , expresionism , ?aradism
Patronaj	Universitatea din Bucure?ti [2] Colegiul Na?ional ?Spiru Haret” din Bucure?ti [2] Colegiul Na?ional ?Cantemir Vod?” din Bucure?ti [2]
Oper? de debut	1919 - poezie in Sbur?torul
Opere semnificative	? Joc secund ”
Influen?e Anton Pann
Membru post-mortem al Academiei Romane
Membru al Academiei de ?tiin?e din Romania
Modific? date / text

Literatura roman?

Pe categorii

Istoria literaturii romane

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporan?

Curente in literatura roman?

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradi?ionalism - S?m?n?torism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori romani

List? de autori de limb? roman? Scriitori dup? genuri abordate Romancieri - Dramaturgi ( piese de teatru ) Poe?i - Esei?ti Nuveli?ti - Proz? scurt? Literatur? pentru copii

Portal Romania

Portal Literatur?

Proiectul literatur?

v   ?   d   ?   m

Ion Barbu ( pseudonimul lui Dan Barbilian ; n. 19 martie 1895 , Campulung , Muscel , Romania  ? d. 11 august 1961 , Bucure?ti , Romania ) a fost un poet ?i matematician roman. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian.

A fost unul dintre cei mai importan?i poe?i romani interbelici, reprezentant al modernismului literar romanesc, fiind, de asemenea participant la avangarda artistic? romaneasc? , dar ?i un afiliat al gandirismului .

Activitatea matematic? [ modificare | modificare surs? ]

Era fiul judec?torului Constantin Barbillian (care ?i-a latinizat numele de familie ini?ial ?Barbu”) ?i al Smarandei, n?scut? ?oiculescu, fiic? de procuror. ^[7]

Preg?tire, educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

Talentul s?u matematic se manifest? inc? din timpul liceului, elevul Barbilian public? remarcabile contribu?ii in revista Gazeta matematic? . In tot acest timp, Dan Barbilian i?i dezvolt? ?i pasiunea pentru poezie. Intre anii 1914 - 1921 studiaz? matematica la Facultatea de ?tiin?e din Bucure?ti, studiile fiindu-i intrerupte de perioada in care i?i satisface serviciul militar in timpul Primului R?zboi Mondial .

I-a avut ca profesori pe Gheorghe ?i?eica , Dimitrie Pompeiu , David Emmanuel , Traian Lalescu ?i Anton Davidoglu .

In perioada 1921 -1924, ?i-a continuat studiile la Gottingen unde a audiat cursurile lui David Hilbert , la Tubingen ?i Berlin . La Universitatea din G?ttingen a studiat teoria numerelor cu Edmund Landau, timp de doi ani. I-a avut ca prieteni, intre al?ii, pe matematicienii: Heinrich Grell , Helmut Hasse , Emil Artin , Wilhelm Blaschke ?i al?ii.

Cariera sa in matematic? a continuat cu sus?inerea tezei de doctorat in 1929 , cu Gh. ?i?eica (teza ?Reprezent?ri canonice ale adun?rii func?iilor hipereliptice”). Mai tarziu a participat la diferite conferin?e interna?ionale de matematic?, cum ar fi Congresele Interna?ionale de Matematic? la Hamburg (1936), Gottingen ?i Viena (1938), Oslo (1936), Praga (1934). ^[8]

Anii petrecu?i de Dan Barbilian in Germania , prieteniile din acea perioad?, sunt descri?i cu lux de am?nunte in cartea de excep?ie ^{[ judecat? de valoare ]} a so?iei acestuia, Gerda Barbilian (de origine german?). ^[9] Ini?ial, cum scrie insu?i Barbilian, acesta se orientase spre contacte cu matematicianul german Edmund Landau , dar ulterior, probabil cucerit de faima ?colii lui David Hilbert , inten?iona s? colaboreze cu grupul acestuia, ins? intr-un moment Gheorghe ?i?eica l-a reorientat spre Wilhelm Blaschke . Insu?i Barbilian il men?ioneaz? printre prieteni matematicieni pe Gottfried Beck , dar, in realitate, toate lucr?rile lui Barbilian din perioada german? au ap?rut f?r? coautori. In cartea biografic? a so?iei lui Dan Barbilian, aceasta descrie situa?ia economic? foarte grea a Germaniei in anii '20 ai secolului XX. Printre altele, in acei ani leul romanesc era mai puternic decat marca german? , ?i, uneori, Barbilian ii invidia pe romani, pentru situa?ia economic? foarte buna din Romania. In definitiv, Dan Barbilian s-a manifestat ca matematician mai ales contribuind la ?programul de la Erlangen”, formulat de Felix Klein ^[10]

Contribu?ii [ modificare | modificare surs? ]

In 1942 este numit profesor titular de algebr? la Facultatea de ?tiin?e din Bucure?ti. A predat algebra, geometria, teoria numerelor, teoria grupurilor, axiomatica. De asemenea, a predat la universit??i din Austria ?i Germania . Public? diferite articole in reviste matematice. De deosebit? importan?? sunt dou? dintre contribu?iile lui: o scurt? lucrare de dou? pagini ap?rut? in Casopis Matematiky a Fysiky (1934-1935), in care define?te o procedur? de metrizare care va fi numit? de Leonard M. Blumenthal ?spa?ii Barbilian”, ?i dou? lucr?ri in Jber. Deutsch. Math. Verein ., ap?rute in 1940 ?i respectiv in 1941, intitulate Zur Axiomatik der Projectiven ebenen Ringgeometrien , ?i care au inspirat o direc?ie de cercetare in geometria inelelor, direc?ie asociat? azi in literatura de specialitate cu numele s?u, al lui Hjelmslev ?i al lui Klingenberg.

Dup? 1933, Barbilian s-a manifestat in domeniul matematicii in special ca geometru, reprezentant al programului de la Erlangen al lui Felix Klein ?i astfel au trecut la fondarea axiomatic? a geometriei algebrice ?i a mecanicii clasice .

Dan Barbilian s-a mai ocupat ?i de teoriile algebrei moderne (1946 - 1951), de teoria algebric? a numerelor (1951 - 1957), de teoria determinismului ?i de?ine prioritatea mondial? in precizarea unei clase largi de func?ii distan?? .

In 1938 devine membru al asocia?iei Deutsche Mathematische Vereinigung ( Uniunea matematic? german? ).

A fost membru titular al Academiei de ?tiin?e din Romania incepand cu 20 decembrie 1936 ^[11] ?i membru post-mortem al Academiei Romane (ales in 1991) ^[12] . A decedat la 11 august 1961 la spitalul ?Vasile Roait?” din Bucure?ti , bolnav de cancer la ficat. ^[13]

Scrieri ?tiin?ifice [ modificare | modificare surs? ]

Teoria spa?iilor Barbilian a fost amplu dezvoltat? in patru lucr?ri: ^[14]

• Asupra unui principiu de metrizare , Stud. Cercet. Mat. 10 (1959), 68-116,
• Fundamentele metricilor abstracte ale lui Poincare ?i Caratheodory ca aplica?ie a unui principiu general de metrizare (lucrare prezentat? la Institutul de matematic? in data de 4 iunie 1959 ), ap?rut in Studii ?i cercet?ri matematice, vol. 10 (1959), 273-306;
• J-metricile naturale finsleriene , ap?rut? in aceea?i revist? in vol. 11 (1960), 7-44;
• J-metricile naturale finsleriene ?i func?ia de reprezentare a lui Riemann , lucrare scris? impreun? cu Nicolae Radu ?i ap?rut? postum, publicat? tot in Studii ?i cercet?ri matematice , vol. 12 (1962), 21-36.

Ultima lucrare a fost depus? la redac?ie de Nicolae Radu pe 20 octombrie 1961; Barbilian se stinsese pe 11 august , in acela?i an. Originalitatea ideii matematice a lui Barbilian const? in reexaminarea modelului Poincare al geometriei neeuclidiene a lui Lobacevski. Acest model genereaz? in mod natural o distan?? care poate fi reprezentat? ca oscila?ie logaritmic?.

Contribu?ia lui Dan Barbilian a fost de a analiza cat de general? e aceast? procedur? de a construi o distan?? ?i de a stabili o teorie a spa?iilor metrice dotate cu aceast? distan??. In lucrarea din 1934, a definit o metric? in interiorul unei regiuni planare oarecare, generalizand astfel ideea modelului Poincare , care este definit doar in interiorul discului unitate . Cu acea metric?, interiorul mul?imii devenea un model de geometrie neeuclidian?.

Alte scrieri:

• Curs de matematici generale (1937 - 1940)
• Teoria lui Galois a ecua?iilor in axiomatizarea lui Steinitz
• Axiomatizarea mecanicii clasice (1943)
• Curs de algebr? axiomatic? (1944, 1947, 1950)
• Teoria aritmetic? a idealelor in inelele necomutative (1956)
• Grupuri cu operatori (teoremele de descompunere ale algebrei) (1960)

Activitatea literar? [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1919, Dan Barbilian incepe colaborarea la revista literar? Sbur?torul , adoptand la sugestia lui Eugen Lovinescu , criticul cenaclului, ca pseudonim numele bunicului s?u, Ion Barbu . In timpul liceului il cunoa?te pe viitorul critic literar Tudor Vianu , de care va fi legat prin una din cele mai lungi ?i mai frumoase prietenii literare.

Debutul s?u artistic a fost declan?at de un pariu cu Tudor Vianu. Pleca?i intr-o excursie la Giurgiu in timpul liceului, Dan Barbilian ii promite lui Tudor Vianu c? va scrie un caiet de poezii, argumentand c? spiritul artistic se afl? in fiecare. Din acest ?pariu”, Dan Barbilian i?i descoper? talentul ?i iubirea fa?? de poezie. Dan Barbilian spunea c? poezia ?i geometria sunt complementare in via?a sa : acolo unde geometria devine rigid?, poezia ii ofer? orizont spre cunoa?tere ?i imagina?ie.

El afirma: ?Pentru mine poezia nu e nimic altceva decat o prelungire a geometriei... R?manand poet nu am p?r?sit niciodat? divinul domeniu al geometriei”.

Criticul ?i prietenul s?u Tudor Vianu ii consacr? o monografie, considerat? a fi una dintre cele mai complete pan? in ziua de azi. Una din cele mai cunoscute poezii a autorului, Dup? melci , apare in 1921 in revista Via?a Romaneasc? . Tot in acest an pleac? la Gottingen ( Germania ) pentru a-?i continua studiile. Dup? trei ani, in care a f?cut multe c?l?torii prin Germania, ducand o via?? boem?, se intoarce in ?ar?.

Prezentare a spa?iilor poeziei lui Ion Barbu [ modificare | modificare surs? ]

Fenomenul artistic barbian s-a n?scut in punctul de interferen?? al Poeziei cu Matematica, de aceea poezia lui este cu mult deosebit? de cea a lui Arghezi ?i Blaga , mai ales din pricina caracterului ei ermetic. Mai exact spus, in?elegerea poetului asupra a ceea ce trebuie s? fie poezia e mai aproape de concep?ia unor poe?i moderni ?i singulari ca Stephane Mallarme sau Paul Valery , decat de concep?ia mai general?, impus? de romantism. Apoi nu trebuie uitat c? poetul a fost dublat de un matematician ?i c? modul lui de a gandi in spiritul abstract al matematicii s-a impus ?i in planul reprezent?rilor poetice. Ion Barbu insu?i afirm?: ?Ca ?i in geometrie, in?eleg prin poezie o anumit? simbolic? pentru reprezentarea formelor posibile de existen??… Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, a?a c?, r?manand poet, n-am p?r?sit niciodat? domeniul divin al geometriei”. ^[15]

Intr-un interviu acordat lui Felix Aderca , din 1927, crea?ia lui Ion Barbu era imp?r?it? de acesta in patru etape: parnasian?, antonpanesc?, expresionist? ?i ?aradist?. ^[16] In studiul din 1935, Introducere in poezia lui Ion Barbu , Tudor Vianu reducea aceast? clasificare la doar trei etape: parnasian?, baladic?-oriental? ?i ermetic?. ^{[ necesit? citare ]} Aceast? din urm? imp?r?ire a devenit clasic?.

Etapa parnasian? [ modificare | modificare surs? ]

Prima etap? este cea a versurilor publicate intre 1919 - 1920 in revista Sbur?torul , perioad? numit? conven?ional de unii critici ?parnasian?”, de?i lirica barbian? din faza debutului dep??e?te cadrul limitat al parnasianismului , intrunind caracteristici ale poeziei pure dublate de un nest?vilit elan romantic. Dintre ele amintim: Lava , Mun?ii , Copacul , Banchizele , Pentru Marile Eleusinii , Panteism , Arca , Pytagora , Raul , Umanizare ?.a.m.d.

Scurte ?i riguroase ca form? - cateva sunt sonete -, poeziile propun un univers tematic divers. Barbu descrie peisaje mineralizate, forme ale geologicului ?i ale florei , evoc? zeit??i mitologice sau surprinde procese de con?tiin??, cum ar fi solemnul leg?mant al lep?d?rii de p?catul contempla?iei abstracte in favoarea voin?ei de a tr?i cu frenezie, intr-o total? consonan?? cu ritmurile vii ale naturii.

Evitand poezia - confesiune, exprimarea direct? a n?zuin?elor sufletului s?u, Ion Barbu le transfer? unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, mun?ii, p?mantul ceea ce indic? o tendin?? de a folosi simboluri ?obiective”. ^[17] Peisajele , pasteluri exotice ?i imaginare, inchid in ele elanuri ?i incorset?ri ale fiin?ei umane, aspira?ii patetice ?i incrancenate refuzuri, ca in aceste solemne strofe din Copacul :

sau din Banchizele :

Poezia Umanizare scoate in eviden?? un conflict dramatic al fiin?ei umane, care, in aspira?ia ei spre absolut, trebuie s? opteze intre dou? principii: intelectual ?i senzual, intre contempla?ia ?apolinic?” ?i tr?irea ?dionisiac?”. Poezia, declara Ion Barbu, le impac? pe amandou? intr-un proces unic, intr-o sintez? in care Gandirea se transfigureaz? luand forme concrete de ?sunet, linie, culoare”.

Ideea devine ?muzic? a formei in zbor, euritmie”, deci intui?ie a esen?ei lumii. Aspira?ia spre cunoa?tere are, in prima perioad?, un caracter cam abstract, de unde ?i, frecvent, r?ceala versurilor. Incercarea de concretizare se sprijin? pe imprumuturi din mitologie, care las? de obicei o impresie puternic? de livresc. Recurgerea la elemente mitologice grece?ti ?i preocuparea deosebit? pentru expresie i-au f?cut pe unii cercet?tori (E. Lovinescu) s? vorbeasc? de un parnasianism al inceputurilor literare ale lui Ion Barbu.

Dac? poezia parnasian? francez?, reprezentat? prin Leconte de Lisle sau Jose Maria de Heredia , era fundamental decorativ? ?i antiromantic? in con?inut neing?duind elanuri suflete?ti, pe cand la Ion Barbu, sub impietrita ?i recea marmur? a versului, se r?sucesc pasiuni violente, nelini?ti ?i aspira?ii tulburi, ceea ce denot? o structur? romantic?. Probabil c? aceasta este ?i cauza pentru care ?i le-a refuzat mai tarziu, socotindu-le c? ?decurg printr-un principiu poetic elementar”. El tinde spre o alt? formul? poetic?, dep?rtat? de romantism, spre ?un lirism omogen, instruind de lucrurile esen?iale, delectand cu viziuni paradisiace”, pe care a realizat-o in urm?toarele etape ale crea?iei sale.

Etapa baladic?-oriental? [ modificare | modificare surs? ]

Aceasta indic? orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, cum ?i anun?ase in Umanizare. Aici pot fi integrate poeme ca: Dup? melci , Riga Crypto ?i lapona Enigel , Domni?oara Hus , Isarlak , Nastratin Hogea la Isarlak , publicate din a doua jum?tate a lui 1921 pan? in 1925, in Via?a romaneasc? ?i Contimporanul lui Ion Vinea . Mai toate sunt lungi, datorit? in mare m?sur? pasajelor descriptive, consecin?? imediat? a preocup?rii de concret; au un caracter narativ, ?baladic” , pentru c? in ele ?se zice” o poveste; in sfar?it evoc? o lume pitoreasc?, de inspira?ie autohton? sau balcanic?, asem?n?toare cu cea din viziunea lui Anton Pann . Excep?ional? este acum sugestia pictural?. Expresia este proasp?t? ?i pregnant? dezv?luind in I. Barbu un poet al cuvantului , nu numai al ideii ?i viziunii, cum il cunoa?tem la inceput. Descrip?ia ins? nu exist? exclusiv pictural, ci fixeaz? o atmosfer? adecvat?. Teoria baladescului avea s? fie reluat? in estetica Cercului literar de la Sibiu de poe?i ai acestui curent cum ar fi Radu Stanca ?i ?tefan Augustin Doina? .

Isarlak, (inima mea) , spre exemplu, este o cetate ideal?, ?dat?-n alb ca o raia” a?ezat? ?la mijloc de R?u ?i Bun”, populat? cu oameni care tr?iesc deopotriv? deliciile spiritului ?i pe cele ale vie?ii ?intr-o slav? st?t?toare”: univers fabulos in care se echilibreaz? totul. De o deosebit? for?? de sugestie, sub raportul inven?iei verbale, este Domni?oara Hus a c?rei valoare st? aproape in intregime in expresie. Poezia vorbe?te despre povestea unei iubiri p?tima?e candva ?i nefericite ?i a unei tragicomice eroine, cadan? ?pezevenche” ce-?i cheam? de pe lumea cealalt?, prin descantece, iubitul care a uitat-o. ^[18]

Dar farmecul ei nu st? in ineditul pitoresc al intampl?rii ci in extraordinara incanta?ie a versurilor ?i in sugestia de fantastic a descantecului. Substratul simbolic al elementelor narative ?i descriptive din poeziile etapei a doua poate fi intalnit in Dup? melci , poem lung in care se stilizeaz? motive folclorice pentru a se povesti o experien?? de ini?iere in tainele naturii, devenit? dram? a cunoa?terii sau in Riga Crypto ?i lapona Enigel .

Etapa ermetic? [ modificare | modificare surs? ]

Ultima etap? a poeziei lui Ion Barbu este una de incifrare a semnifica?iilor, numit? din aceast? cauz? etapa ermetic?. ^[19] Dar mai intai a existat un moment de tranzi?ie, reprezentat de Oul dogmatic , Ritmuri pentru nun?ile necesare sau Uvedenrode , publicate intre 1925 - 1926. In ele se p?streaz? inc? leg?tura cu etapa anterioar? atat prin pasajele descriptive cat ?i prin cele narative, care fac poezia mai u?or de in?eles ?i descifrat. George C?linescu sus?ine c? de fapt aici exist? ermetismul autentic al poeziilor lui Ion Barbu, pentru c? se bazeaz? pe simboluri, cel din Joc secund nefiind decat un ermetism de ?dificultate filologic?”, ?inand de o sintax? poetic? dificila.

Poeziile amintite se invartesc, metaforic vorbind, pe ideea ?nun?ii” in?eleas? ca p?trundere in miracolul crea?iei universale. ?Oul dogmatic” este chiar un simbol al misterului ?nun?ii”, un soi de cosmoid , pentru c? in structura lui dual? se reprezint? lumea dinaintea nuntirii, crea?ia de dinaintea Genezei. Banalul ou demonstreaz? c? ?m?runte lumi p?streaz? dogma”, c? macrocosmosul se repet? in microcosmos. De aceea el este f?cut s? devin? obiect de contempla?ie:

V?zut in lumina soarelui, oul relev? ins??i esen?a universului, imaginea etern? a increatului.

In Ritmuri pentru nun?ile necesare sunt evocate trei c?i de cunoa?tere: prin eros ( sau senzual?), reprezentat? astral prin Venus , prin ra?iune, avand simbol pe Mercur , ?i prin contempla?ie poetic?, care e tutelat? de Soare . Fiecare experien?? este o ?nunt?”, adic? o comuniune cu esen?a lumii, dar prin primele dou? contopirea nu este perfect?. Senza?iile permit numai un contact fulgerant, iar intelectul ignor?, pentru a face opera?iile proprii cunoa?terii logice, condi?ia fundamental? a universului, care este devenire continu?.

Aspira?ia spre absolut se impline?te doar prin atingerea contempla?iei poetice, prin viziunea direct? a principiului universal cand:

In termeni mai simpli poezia pune problema raportului dintre cunoa?terea logic? ?i cea metaforic? a?a cum o pusese ?i Blaga in Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.

In Uvedenrode pe aceea?i tem? a nun?ii e reluat? intr-un material poetic, ideea erosului ca incercare e?uat? de cunoa?tere. Titlul, inventat de poet, define?te un spa?iu de co?mar, ?o rap? a gasteropodelor”, reprezentare a purei vie?i vegetative. Faza de tranzi?ie este de o puternic? originalitate, derutant? pentru cititor, c?ruia i se solicit? un efort mult mai mare decat de obicei pentru sesizarea semnifica?iilor, a viziunii ample inchise in imaginile concrete ale poemului. Limbajul este dens, termenii neobi?nui?i, mul?i neologistici sau rari. ^[20] Este un ultim pas pan? la concentrarea extrem? a expresiei din ciclul Joc secund .

Opinii politice [ modificare | modificare surs? ]

Barbu a fost apolitic in via?a sa, cu o excep?ie notabil?: in 1940 a devenit simpatizant al G?rzii de fier (probabil din oportunism, sperand c? va deveni profesor o dat? cu ascensiunea lor la putere), dedicand poezii lui Corneliu Zelea Codreanu ?i exprimandu-?i idei antisemite. Tot in 1940, a scris o poezie in care il l?uda pe Adolf Hitler . ^{[21] [22] [23] [24]}

Opere [ modificare | modificare surs? ]

• Dup? melci , Editura Luceaf?rul, 1921
• Joc secund , Editura Cultura Na?ional?, 1930

Joc secund [ modificare | modificare surs? ]

Opera cea mai important? a poetului Barbu o constituie volumul Joc secund , publicat in anul 1930 . ^[25] Se pare c? a publicat acest volum in urma unui pariu cu Tudor Vianu c? poate scrie poezie (alte surse povestesc despre o in?elegere: dac? Barbu reu?ea s? publice poezii, Vianu trebuia s? ii analizeze critic crea?ia). Poeziile sunt dificil de in?eles, fiind o liric? ermetic? cu limbaj abstract, inspirat? de poemele lui Stephane Mallarme . In unele poezii, autorul folose?te concep?ii matematice, spre exemplu utilizeaz? no?iunea de grup (o mul?ime cu structur? matematic?, ale c?rei elemente se pot insuma conform unor legi specifice).

Din ceas, dedus adancul acestei calme creste,
Intrat? prin oglind? in mantuit azur,
T?ind pe inecarea cirezilor agreste,
In grupurile apei, un joc secund, mai pur.

In concep?ia lui Ion Barbu poezia are mult in comun cu geometria : exist? undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde aceasta se intalne?te cu poezia. [..] Ca ?i in geometrie in?eleg prin poezie o anumit? simbolic? pentru reprezentarea formelor posibile de existen?? . ^[26] Aceast? poezie ini?iatic? este un elogiu adus inteligen?ei ca valoare universal? suprem?. Proiec?iile astrale, c?l?toriile in timp, viziunile celeste ?i criptografia ermetic? sunt cateva dintre tehnicile folosite cu pricepere ?i har de poet. Abilit??ile profetice ale poetului sunt certificate de obiectivarea subtilelor concepte mentale utilizate.

Ciclul Joc secund a fost tradus in francez? ?i in maghiar? . Exist? ?i traduceri ale unor poezii in limba german? .

In seria de poezii din Joc secund , orient?rile fundamentale r?man cele dou?, mai mult intalnite spre prinderea sensului lumii ascuns de aparen?e, de fenomene sau dimpotriv?, spre fenomenalitatea imediat? in care se intuie?te esen?a lumii. Din aceast? perspectiv? ciclul are dou? texte care pot fi socotite arte poetice: cel intitulat chiar Joc secund (sau Din ceas dedus ) ?i Timbru .

Jocul secund impresioneaz? mai intai printr-o sonoritate impecabil?, adev?rat? "muzic? a formelor in zbor ", dar nu - ?i dezv?luie sensul de la prima lectur?. Dup? ins??i m?rturisirea poetului "poezia este lumea purificat? in oglind? (deci reflectare a figurii spiritului nostru) act clar de narcisism (de autoiubire deci de autocunoa?tere), semn al min?ii (deci act intelectual, un sentiment, afectivitate liric?) ". ^{[ necesit? citare ]} George C?linescu sintetizeaz? excelent interpretarea poemului: "Poezia ("adancul acestei calme creste") este o ie?ire ("dedus") din contingent ("din timp") in pur? gratuitate (?mantuit azur”), joc secund, nadir latent, ca imaginea cirezii r?sfirat? in ap?, o sublimare a vie?ii prin retorsiune". ^[27] Majoritatea exege?ilor operei lui Ion Barbu, urmand interpretarea lui George C?linescu, v?d in imaginea ?calmei creste” un simbol al poeziei. ^[28]

Ideea fundamental? din acest? poezie este c? arta poetic? e un joc secund, mai pur, realitate sublimat?, care porne?te din via??, dintr-o tr?ire, dar nu se confund? cu via?a, constituindu-se ca un univers secund, posibil. Acest univers se ridic? pe anularea, pe "inecarea" celuilalt, nu e, cu alte cuvinte, o copie a lui, ci are un sens propriu, intern, care-l justific?. Dac? lumea real? exist? sub zenit, in obiectivitate, poezia tr?ie?te sub semnul nadirului, in reflectare. Poetul transpune oglindirea din con?tiin?a sa in melodia cuvintelor, ascunzand in ele cantecul lui - crea?ia, asemenea m?rii care i?i ascunde cantecul ei sub clopotele verzi ale meduzelor. ^[29]

In poezia Timbru , privirea poetului e fixat? pe suprafa?a lumii, nu dincolo de ea fascinat intr-atat de lucruri (de piatr?, de hum?, de unda m?rii), incat le atribuie o via?? sufleteasc?. Cum ele sunt mute, poezia este aceea care ar trebui s? le exprime, ceea ce presupune, pentru poet, o comunicare simpatetic? cu ele, identificarea (atitudinea e diametral opus? aceleia din Joc secund ).

Poezia creat? acum nu mai e concentrare de esen?e ci "un cantec inc?p?tor", capabil s? cuprind? diversitatea infinit? a lucrurilor, un imn de laud? a crea?iei cosmice asem?n?tor aceluia pe care conform tradi?iei biblice, l-ar fi intonat in paradis ingerii, cand Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. ^[30]

Celelalte poezii din ciclu se a?eaz? sub una sau alta din cele dou? poetici, toate sunt in fond ni?te descrieri diferen?iate enorm de altele in limbaj.

Din cuprinsul volumului:

• Din ceas, dedus...
• Timbru
• Inecatul
• Increat
• Lemn Sfant
• Legend?
• Secol
• Suflet petrecut
• Oul dogmatic
• Falduri
• Riga Crypto ?i lapona Enigel
• Domni?oara Hus
• Nastratin Hogea la Isarlak
• Isarlak
• Uvedenrode
• In memoriam

Criticii spun [ modificare | modificare surs? ]

Tudor Vianu spunea despre opera lui Ion Barbu astfel: ?Cititorul care str?bate paginile volumului Joc secund , nu trebuie s? uite niciodat? c? se g?se?te in fa?a unui poet matematician. Chiar o simpl? inventariere a vocabularului s?u arat? cat datore?te Ion Barbu astronomiei, mecanicii sau geometriei. (…) Viziunea matematicianului este atat de pu?in conexat? cu activitatea sim?urilor, atat de liber? de contingen?ele care intinereaz? func?iunea lor, incat lumea care i se releveaz? este resim?it? de el ca pur?. Pe de alt? parte, fa?? de lumea experien?ei, aceea a matematicei este a doua lume, o suprastructur? ideal?. Intr-un asemenea univers ideal dore?te s? se situeze viziunea lui Ion Barbu ?i acesta este in?elesul expresiei joc secund, care intituleaz? volumul s?u.” ^[31]

?erban Cioculescu spune despre el c? ?Ermetismul s?u i-a ucis orice spontaneitate ?i i-a secat vana. De voca?ie matematician, Ion Barbu s-a folosit pentru ermetizarea primelor redact?ri de procesul matematic al substituirii. Se ?tie c? in algebr?, cifra cantitativ? e inlocuit? cu un simbol calitativ. Cuvantul obscur la Ion Barbu este necunoascuta algebric?, prin care se substituie sensul clar, misterul.” ^[32]

In Istoria literaturii romane de la origini pan? in prezent , G. C?linescu spunea: ?Din aceste experien?e care irit? curiozitatea ca ni?te ghicitori, f?cand mai acut procesul ra?ional, se desprinde ins? o suav? poezie, remarcabil? pentru triste?ea evenimentelor ce vor s? se exprime, enun?ate prin simple intreb?ri ?i evalu?ri, de calitate pur emotiv?, deci inefabil?.” ^[30]

Basarab Nicolescu zicea in opera sa Ion Barbu. Cosmologia Joc secund c? ?Prin asocierea unui concept originar matematic cu un cuvant afectiv, Ion Barbu declan?eaz? o mul?ime de sugestii ce se adreseaz? atat intelectului, cat ?i sensibilit??ii.” ^{[ necesit? citare ]}

Fragmente audio [ modificare | modificare surs? ]

G. Ionescu-Gion recitand ?Joc secund”

G. Ionescu-Gion recitand ?Oul dogmatic”

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Tudor Vianu , Ion Barbu , Bucure?ti, Cultura Na?ional?, 1935; ed. a II-a, Editura pentru Literatur?, 1965
• Tudor Vianu , Introducere in opera lui Ion Barbu , Bucure?ti, Editura Minerva, 1970
• Basarab Nicolescu , Ion Barbu ? Cosmologia ?Jocului secund” , Editura pentru Literatur?, Bucure?ti, 1968; edi?ia a II-a, Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 2004
• Dinu Pillat , Ion Barbu , Bucure?ti, Editura Tineretului, 1969; ed. a II-a, rev?zut? ?i ad?ugit?, Editura Minerva, 1982
• Dorin Teodorescu, Poetica lui Ion Barbu , Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1978
• ?erban Foar?? , Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu , Timi?oara, Editura Facla, 1980
• Mircea Scarlat , Ion Barbu - poezie ?i deziderat , Bucure?ti, Editura Albastros, 1981
• Marin Mincu , Ion Barbu - eseu despre textualizarea poetic? , Bucure?ti, Editura Cartea Romaneasc?, 1981
• Marin Mincu , Opera literar? a lui Ion Barbu , Editura Cartea Romaneasc?, 1991
• Marin Mincu , Poezia lui Ion Barbu , Constan?a, Editura Pontica, 1995
• Ioana Em. Petrescu , Ion Barbu ?i poetica postmodernismului , Editura Cartea Romaneasc?, 1993; edi?ia a II-a, Cluj, Casa C?r?ii de ?tiin??, 2006
• Alexandru Cior?nescu , Ion Barbu , (monografie), Bucure?ti, Editura Funda?iei Culturale Romane, 1996
• Mihaela Brut, Poetica ?i lirica lui Ion Barbu. Mentalit??i afine , Ia?i, Editura Universit??ii ?Alexandru Ioan Cuza”, 2003 [1] Arhivat in 4 mai 2006 , la Wayback Machine .
• Sorin Popescu, Fascinantul Ion Barbu/Dan Barbilian , Edit. Monitorul Oficial, Colec?ia Indedit
• Wladimir G. Boskoff , Bogdan Suceav? - Barbilian Spaces: the History of a Geometric Idea , Historia Mathematica 34 (2007), pp. 221?224.
• Remus Bejan ( 2016 ). Ion Barbu: un bergsonian care se ignor?? Eseu asupra ciclului ermetic din Joc Secund . Constan?a: Editura Ovidius University Press. ISBN   978-973-614-938-2 .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Membrii Academiei Romane din 1866 pan? in prezent ? B
• Riga Crypto, drogurile ?i legionarii , 18 iunie 2011, Ionela Ro?u, Adev?rul
• Valori ale culturii na?ionale: Ion Barbu - 38 ani de la moarte , 11 august 2009, Amos News

Format:Sincronism