Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiec?rui strat geologic este determinat? de greutatea specific? a rocilor componente. Astfel in centru (miezul Terrei) se g?sesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determin? topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzeaz? presiuni deosebit de mari, gazele cautand sa str?pung? straturile de la suprafa?a P?mantului . Rocile vecine magmei sufer? procese de transformare, fiind numite roci metamorfice .

Un vulcan se formeaz? prin ridicarea scoar?ei, alc?tuind ?conul vulcanului”, sub presiunea gazelor ?i magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafa?? printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater pu?in adanc se nume?te pater? . ^{[1] [ este de incredere? ]}

Cu toate c? vulcanii sunt in general asocia?i cu fenomenul de distrugere, ei au ?i unele efecte pozitive: minerale din adancul Terrei fac ca solul din jurul multor vulcani s? fie foarte fertil; ei creeaz? noi forme de teren pe fundul m?rilor, iar studiul vulcanilor contribuie in mod semnificativ la in?elegerea noastr? cu privire la interiorul Terrei.

Fenomenul ie?irii magmei la suprafa?? este denumit erup?ie ?i are loc acolo unde scoar?a terestr? opune cea mai mic? rezisten??. Acest punct de rezisten?? redus? este reprezentat de cr?p?turile din scoar?? sau de limitele dintre pl?cile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia , din Cercul de foc al Pacificului ), sau vulcani din Islanda .

Erup?ia vulcanului este inso?it? de cutremure de p?mant, erup?ie de gaze, cenu??, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) ?i lav? (vascozitatea ei difer? dup? reac?ia acid? sau bazic? a lavei) care se solidifica prin r?cire.

Erup?iile vulcanice sunt de dou? feluri:

• erup?ia efuziv? este o erup?ie vulcanic? silen?ioas?, care scoate la suprafa?? lav? bazaltic? cu vitez? mic? (erup?iile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive).
• erup?ie exploziv? este o erup?ie puternic? a unui vulcan care arunc? in aer materia pe distan?e uria?e; lava e s?rac? in silicat; poate fi foarte periculoas? pentru locuitorii afla?i in apropiere de locul erup?iei.

Erup?ia incepe printr-un jet fierbinte de gaze ?i vapori de ap?, inso?it de materiale solide de diferite dimensiuni (cenu??, bombe vulcanice, blocuri compacte), dup? care lava incandescent? incepe s? curg? sub forma unor toren?i sau a unor suvoaie de foc pe marginile craterului.

Dupa ie?irea lavei, erup?ia se liniste?te, dar continu? s? ias? gaze. La mult timp dupa incetarea erup?iei, activitatea vulcanic? poate continua cu emana?ii de gaze reci (este cazul mofetelor din Romania) sau cu formarea de gheizere. Vulcanii, ca stare, pot fi stin?i sau activi. Cei din prima categorie se intalnesc ?i in Romania (Oa?, Gutai). Vulcanii activi pot avea erup?ii frecvente (Stromboli-Italia, Mauna Loa-Hawaii) sau dimpotriv? pot erupe doar dup? mari perioade de pauz?, chiar secole, precum vulcanul Vezuviu din Italia.

1. Dup? perioada de formare:
   • vulcani tineri
   • vulcani b?trani
2. Dup? activitate:
   • vulcani activi , care continu? s? erup? (ca. 600 ^{[2] [ necesit??surs??mai?bun? ]} )
   • vulcani inactivi (stin?i) , a c?ror activitate a incetat cu milenii in urm? ?i care nu mai au camer? magmatic?.
   • vulcani adormi?i , care nu au avut activitate o perioad? mai lung? de timp, de ordinul a sute sau chiar mii de ani, dar care au poten?ialul de a erupe in viitor. De regul? ace?tia sunt cei mai periculo?i ?i pot produce erup?ii de tip exploziv.
3. Dup? tipul de manifestare a erup?iei:
   • de tip islandic , cu erup?ii liniare de lave fluide, f?r? explozii
   • de tip hawaian , cu erup?ii centrale lini?tite de lave fluide
   • de tip strombolian , cu erup?ii de lave fluide ?i explozii ritmice de gaze
   • de tip vulcanian , cu erup?ii de lave vascoase care, dup? consolidarea in co?ul vulcanic, vor fi expulzate sub form? de cenu?? ?i bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor
   • de tip peleean , cu erup?ii de lav? vascoas? care se ridic? in forma unui stalp
   • de tip Bandai-San , la care exploziile foarte puternice arunc? in aer vechiul aparat vulcanic.

Vulcanii sunt clasifica?i ?i dup? Volcanic Explosivity Index (VEI), indice care ia valori intre 1 ?i 8.

Erup?iile de tipul VEI-4 elibereaz? cel pu?in 0,1 km cubi, cu efecte substan?iale asupra zonei inconjur?toare. Cele de tipul VEI-5 elibereaz? un volum de cel pu?in de 1 km cubi de materie vulcanic?, care provoac? un efect devastator asupra mediului inconjur?tor.

VEI-6 sunt vulcanii care au eliberat un volum de cel pu?in 10 km cubi cu efecte profunde indelungate asupra zonei inconjur?toare ?i efecte notabile shortterm la nivel global climatice .

Erup?iile VEI-7 degaj? un volum de cel pu?in 100 km cubi cu efecte devastatoare pe termen lung in zona inconjur?toare ?i efecte profunde pe termen scurt asupra climatului global. Singura erup?ie clar? VEI-7 care a fost observat? direct in istoria inregistrat? a fost Muntele Tambora in 1815 ?i a produs Anul f?r? var? in 1816 . Erup?ia Minoan din Thera de la mijlocul mileniului doi IC e posibil s? fi fost VEI-7, dar e posibil s? fi fost doar timid? in compara?ie cu cei 100 kilometri cubi. Lake Taupo a avut, de asemenea, o erup?ie VEI-7 in 180 , dar nu a fost observat? direct in istoria inregistrat?. A fost observat? indirect prin norii de cenu?? care au ajuns pan? in Imperiul Roman ?i Dinasta Han din China.

Vulcanii care au produs erup?ii explozive de tipul VEI-8 , adesea numi?i in media ca ? supervulcani ”, sunt erup?ii care elibereaz? un volum de cel pu?in 1.000 km cubi cu efecte devastatoare pe termen lung pentru zona inconjur?toare.Efectele imediate ale acestor erup?ii cuprind efecte asupra climei globale, l?sand efecte profunde asupra climatului pentru mul?i ani. Nicio erup?ie de tipul VEI-8 nu a fost produs? in istoria umanit??ii.

• List? de vulcani
• Relief vulcanic
• Vulcanii noroio?i
• Vulcanism

  Materiale media legate de vulcan la Wikimedia Commons

• www.volcanoes.com