Alexandru I. Lapedatu a fost fiul lui Ioan Alexandru Lapedatu , doctor al Universit??ii din Bruxelles , poet, prozator ?i jurnalist roman transilv?nean ?i profesor de limbi clasice la Gimnaziul Superior Greco-ortodox Roman din Bra?ov (azi, Colegiul Na?ional ?Andrei ?aguna” ). ^{[6] [7]}

Alexandru I. Lapedatu a avut un frate geam?n, Ion I. Lapedatu , economist, politician ?i Guvernator al B?ncii Na?ionale a Romaniei . Gemenii au r?mas orfani de tat? la varsta de un an ?i jum?tate. Mama lor a primit un modest ajutor social de la municipalitatea Bra?ov ?i a fost sprijinit? de familie. ^{[8] [9]}

Alexandru I. Lapedatu s-a c?s?torit cu Victoria Pan? (1878-1965) la 1 iunie 1911; o v?duv? cu doi copii din prima c?s?torie, Mircea ?i Maria Lip?neanu. Ei au avut o fiic?, Ana Victoria, zis? Mica (1914-1999). ^{[10] [11] [12] [13]}

Alexandru I. Lapedatu s-a inscris la ?coala primar? din satul natal in 1883; apoi la Bra?ov ?i din 1888 la Ia?i , unde mama lui se rec?s?torise dup? moartea tat?lui. A inceput colegiul la Bra?ov, dar a revenit la Ia?i unde a ob?inut diploma de bacalaureat la Colegiul Central din Ia?i. A studiat la Facultatea de Litere ?i Filozofie a Universit??ii din Bucure?ti , absolvind in 1904 ?i ob?inand licen?a in geografie ?i istorie in 1910 cu calificativul ?magna cum laude”. ^{[14] [15]}

Alexandru I. Lapedatu ?i-a finan?at studiile dand medita?ii ?i exersand diferite func?ii intre care corector de noapte ?i apoi autor al unei coloane la ziarul ?Romania Jun?” (1899) sau professor de limba roman? la Colegiul Francez ?i la Colegiul Lolliot (1901-1903). ^[16]

El a inceput s? publice studii de istorie na?ional? inc? din facultate, ob?inand premiul Funda?iei Universitare Carol I pentru lucr?rile asupra domnitorilor Radu cel Frumos ?i Vlad-Vod? C?lug?rul , fiind laureatul Univers??ii ?i ca?tig?torul importantului premiu ?Hillel” pentru lucrarea Istoria breslelor la romani . ^{[17] [18] [19]}

La absolvirea facult??ii, Alexandru I. Lapedatu a fost chemat ca func?ionar la Biblioteca Academiei Romane (sec?ia manuscriselor) unde a lucrat intre 1903 ?i 1908; totodat? a ocupat func?ia de profesor suplinitor la Colegiul Na?ional Sfantul Sava din Bucure?ti. ^{[19] [18]}

In 1904 a fost desemnat ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, devenind membru pe 12 august 1919 ?i pre?edinte al sec?iunii pentru Transilvania (1921 ? 1941). El a fost ales Pre?edinte al Comisiunii Monumentelor Istorice pe 15 octombrie 1941, exersand aceast? func?ie pan? la dizolvarea Comisiunii de c?tre regimul communist in 1948. ^{[20] [21] [22] [23]}

Alexandru I. Lapedatu a fost activ in numeroase comisii ?i asocia?ii. El a fost numit secretar al Comisiei Istorice Romane in 1909 ?i a devenit membru intre 1911-1919, reconfirmat prin decret regal in 1924. ^{[24] [25] [26]}

A fost secretarul Comitetului Asocia?iei ?Steaua” infiin?at? de Spiru Haret ?i a editat ultimele 27 monografii ale acesteia, de la nr. 20 la nr. 47, cu con?inut preponderent istoric. ^{[24] [27] [28]} A fost ales in asocia?ia ?Arta Romaneasc?” in 1909; a fost membru activ al Societ??ii Regale Romane de Geografie (1915); a fost ales membru onorific al Societ??ii Numismatice Romane (1920); a asigurat pre?edin?ia Comisiunii pentru reforma organiz?rii muzeelor din Transilvania (1921) ?i a Comisiunii instituite pentru organizarea arhivelor din Transilvania; a fost numit membru al Comisiunii pentru na?ionalizarea numelor de localit??i din Transilvania, Banat ?i p?r?ile ungure?ti ?i al Comisiunii pentru verificarea lucr?rilor de valoare a bunurilor publice ale fostei monarhii austro-ungare (1922); pe 9 noiembrie 1922 a fost proclamat membru onorific al Societ??ii Istorico-arheologice Biserice?ti din Chi?in?u ; a fost delegatul permanent al prefecturii jude?ului Cluj in Comitetul Societ??ii Muzeului Ardelean (Erdelyi Muzeum Egyesulet) (1925) etc. ^{[29] [30] [31] [32]}

In 1919 cand Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului ?i ?inuturilor romane?ti din Ungaria a infiin?at la Cluj prima Universitate romaneasc? din Ardeal, el a fost numit pe 23 august 1919 profesor de istoria veche a romanilor, fiind confirmat prin decret regal pe 28 ianuarie 1920; el a exersat aceast? func?ie pan? in 1938. A fost ales decan (1921-1922) ?i vice-decan (1922-1923) al Facult??ii de Litere ?i Filozofie ?i a fost co-fondator, impreun? cu colegul s?u Ioan Lupa?, al Institutului Na?ional de Istorie din Cluj, azi Institutul de Istorie "Gheorghe Bari?iu" al Academiei Romane. El a fost co-directorul institutului (1920-1938), apoi directorul s?u onorific (1943-1945). ^{[33] [34] [35] [36]}

Alexandru I. Lapedatu a fost director general al Arhivelor Statului Roman (30 martie 1923-24 martie 1924). ^[37]

In paralel cu activit??ile sale academice, Alexandru I. Lapedatu a ?inut conferin?e la Universit??i populare: la ?coala de var? de la V?lenii de Munte ini?iat? in 1914 de Nicolae Iorga; la Extensiunea Universitar? din Cluj, 1925, unde a fost ales pre?edinte de onoare; ?i la Universitatea Liber? (sau Asocia?ia Universit??ii Populare) sub direc?ia Sabinei Cantacuzino. ^{[38] [39] [40] [41]}

In 1910 Alexandru I. Lapedatu a fost ales membru corespondent iar in 1918 membru activ al Academiei Romane, Sec?ia Istoric?. A fost ales vicepre?edinte (1934-1935, 1938-1939), apoi pre?edinte al Academiei Romane (3 iunie 1935-31 mai 1938), iar la sfar?itul mandatului a fost ales Secretar General (30 mai 1939-12 august 1948). Alexandru I. Lapedatu a fost unul din cei 113 membri ai Academiei Romane epura?i prin Decretul Nr. 76 din 8 iunie 1948 al regimului comunist. Adunarea General? a Academiei Romane l-a repus in drepturi pe 3 iunie 1990. ^{[42] [43] [35]}

Lista publica?iilor ?tiin?ifice ale lui Alexandru I. Lapedatu con?ine 424 titluri. ^[44]

Tr?gandu-se dintr-o familie ?int?rit? de con?tiin?a drepturilor omului cu fruntea neplecat?”, care in?elesese c? ?romanii trebuie s? r?man? cerbico?i in aspira?iile lor ? s? prospereze cu energie c?tr? ?int? ?i s? se sacrifice...”, Alexandru I. Lapedatu a participat inc? din anii de liceu, ca mul?i dintre congenerii s?i, la mi?c?rile de protest ale romanilor contra opresiunii na?ionale, cum ar fi demonstra?iile de solidaritate cu memorandi?tii care au avut loc la Ia?i. In timpul studiilor universitare, el a devenit un mebru activ al Ligii pentru Unitatea Cultural? a Tuturor Romanilor (pe scurt, Liga Cultural?). ^{[45] [46] [47]}

La inceputul primului r?zboi mondial, la Bucure?ti, el a fost numit secretarul Comitetului de ajutorare a refugia?ilor din Transilvania, Banat ?i Bucovina (1914-1916). In ianuarie 1918, la Odesa , el a fost co-fondator al Comitetului na?ional al romanilor emigra?i din Austro-Ungaria , care apoi l-a ales pre?edinte, s-a mutat la Ia?i ?i a devenit o platform? politic? aducand contribu?ii substan?iale in prepararea Romaniei pentru viitoarele negocieri de pace. ^{[48] [11] [49]}

In 1920, Alexandru I. Lapedatu a fost numit membru al Comisiei de Incoronare ins?rcinat? cu organizarea festivit??ilor care l-au consacrat pe Ferdinand I ca rege al tuturor romanilor, incheind formal procesul politic al Marii Uniri . In 1927, la moartea regelui Ferdinand I, el a fost membru in delega?ia Senatului la stabilirea Regen?ei, acompaniind-o la depunerea jur?mantului in fa?a camerelor reunite ale Parlamentului. ^[50]

El a devenit membru al Partidului Na?ional Liberal (PNL) in 1920, fiind ales membru al Comitetului Central ?i al Delega?iei Permanente, devenind leaderul indubitabil al liberalilor in Transilvania. ^{[51] [52]}

Alexandru I. Lapedatu a fost primul profesor al noii universit??i romane?ti de la Cluj ales s? o reprezinte in Senatul Romaniei (1919-1920). ^[53]

El a avut primul succes in alegeri in 1922, candidand din partea PNL pentru Camera Deputa?ilor in circumscrip?ia Ceica (Bihor) . Din acest moment ?i pan? in 1940 el a fost ales in toate legislaturile fie in Camera Deputa?ilor, fie in Senat; in 1936 el a devenit senator de drept ?i a fost ales Pre?edinte al Senatului Romaniei intre 16 noiembrie 1936 - 20 martie 1937. El ?i-a pierdut calitatea de Senator la desfiin?area Parlamentului sub dictatura militar?. Dup? r?zboi el a fost ales in Camera Deputa?ilor pentru ultima data, ob?inand unul din rarisimele mandate care nu au revenit comuni?tilor ?i alia?ilor lor in alegerile puternic fraudate sub presiunea sovietic? (1946 -1947). ^[54]

Alexandru I. Lapedatu a fost Ministru al Artelor ?i Cultelor in ?ase guverne ?i Ministru de Stat in patru guverne; pe 9 iunie 1936, fiind Ministru de Stat, el a preluat ?i responsibilitatea pentru Departamentul Cultelor ?i Artelor ca ?i pentru Sub-secretariatul minorit??ilor de sub egida Pre?edin?iei Consiliului de Minin?tri, iar intre 4-6 iunie 1927 el a fost, in plus fa?? de mandatul s?u, Ministru ad-interim al Muncii, Cooper?rii ?i Asigur?rilor Sociale. Ca Ministru de Stat pentru Ardeal in guvernul I.G. Duca , el a fost unul din co-semnatarii Jurnalului Consiliului de Mini?tri din 9 decembrie 1927 care a scos in afara legii grupul fascist ?Garda de Fier” ; ca r?zbunare, membrii G?rzii de Fier l-au asasinat pe primul ministru in 30 decembrie 1933. Lista func?iilor sale guvernamentale ?i parlamentare este prezentat? in tabela urm?toare. ^{[55] [56]}

Alexandru I. Lapedatu s-a inscris in Frontul Rena?terii Na?ionale infiin?at de regele Carol II prin Decretul Regal Nr. 4321 din 15 decembrie 1938 ca singura organiza?ie politic? legal? in ?ar?; Frontul Rena?terii Na?ionale a fost transformat in Partidul Na?iunii prin Decretul Regal Nr. 2056 din 22 iunie 1940, care a fost dizolvat de primul ministru Ion Antonescu la trei zile de la abdicarea lui Carol II prin Decretul din 9 September1940. ^[58]

Dup? lovitura de Stat a Regelui Mihai de la 23 august 1944 care l-a indep?rtat pe Ion Antonescu de la putere, partidele politice s-au preg?tit s? reintre in via?a politic?, iar Alexandru I. Lapedatu a preluat ini?ia?iva pentru Partidul National Liberal - Br?tianu in Transilvania (un efort paralel cu un obiectiv similar a fost demarat in acela?i timp de Gheorghe T?t?r?scu ). Alexandru I. Lapedatu a format in cateva circumscrip?ii din Transilvania un cartel electoral cu Partidul ??r?nesc , ob?inand o modest? ?i efemer? victorie electoral? in alegerile din 19 noiembrie 1946, in care, in ciuda intensei presiuni ?i falsific?rii buletinelor de vot perpetrate de Blocul Partidelor Democrate dominat de communi?ti, doi candida?i liberali au fost declara?i ale?i: Alexandru I. Lapedatu la Cluj ?i Vasile Netea la Satu Mare . El recunoa?te ins? repede c? represiunea comunist? se va impune inevitabil, dar i?i p?streaz? speran?a: in denun?ul inregistrat la Securitate pe 30 septembrie 1949 se raporteaz? c? Alexandru I. Lapedatu ?crede in viitorul neamului ?i in capitularea Rusiei ?i a comunismului”. Viziunea lui se va realiza peste mai mult de 50 de ani, la pr?bu?irea Zidului Berlinului . ^{[59] [60]}

In 1917, armatele Triplei Allian?e au ocupat Bucure?tiul ?i au inceput s? avanseze c?tre Ia?i. Guvernul Romaniei, refugiat la Ia?i, a decis s? evacueze Tezaurul de Stat in Rusia . Evacuarea a avut loc in dou? etape. Alexandru I. Lapedatu a fost delegat s? acompanieze al doilea transport care includea ?i bunuri culturale. El a plecat de la Ia?i c?tre Moscova pe 28 iulie 1917, unde a r?mas pan? pe 19 decembrie 1917, asistand la luarea in st?panire a ora?ului de c?tre revolu?ia bol?evic? . ^{[61] [62]}

Alexandru I. Lapedatu a fost numit membru al delega?iei romane la Conferin?a de pace de la Paris (1919) , participand la negocieri in trei randuri: decembrie 1918 - iunie 1919, intorcandu-se in ?ar? dup? ce asistase la ceremonia semn?rii Tratatului de la Versailles ; din nou in iulie-august 1919 luand parte la faza incipient? a negocierilor privind Basarabia ; ?i in fine decembrie 1919-martie 1920, contribuind la negocierule cu Ungaria concluzionate prin Tratatul de la Trianon . ^{[63] [64]}

Pe 31 martie 1922, el a fost numit consilier in delega?ia roman? la Conferin?a Economic? ?i Financiar? de la Genova (10 aprilie - 19 mai 1922) la care representan?i din 34 de na?iuni au discutat restaurarea Europei dup? primul r?zboi mondial . ^{[65] [66]}

Alexandru I. Lapedatu a condus delega?ia Romaniei la Conferin?ele Inter-Parlamentare de la Roma (1936) ?i de la Paris (1937) ?i a participat la a XXXV-a conferin?? de la Oslo (15-19 august 1939), unul dintre ultimele eforturi de a salvgarda pacea cu numai cateva zile inainte de izbucnirea celui de al doilea r?zboi mondial . ^[67]

Alexandru I. Lapedatu s-a angajat in lupta politic? pentru unitatea na?ional? a romanilor inc? din 1918, ca pre?edinte al Comitetului national al romanilor refugia?i din Austro-Ungaria format la Odesa pe 21 ianuarie 1918, in scurt? vreme mutat la Ia?i. Comitetul s-a anagajat in lupta pentru unitatea politic? a tuturor romanilor, inten?ionand ?i s?-i reprezinte in Asocia?ia Na?ionalit??ilor stabilit? de Thomas G. Masaryk la Kiev. Ca pre?edinte al acestui Comitet, Alexandru I. Lapedatu a intrat in contact cu personalit??ile politice de frunte ale Romaniei ?i, mul?umit? sprijinului ambasadorului Fran?ei , Contele de Saint-Aulaire, cu reprezentan?ii Triplei Antente . La 6/19 octombrie, Comitetul a emis o Declara?ie contestand manifestul Imp?ratului Carol I al Austriei care proclama federalizarea imperiului; declara?ia, distribuit? tuturor actorilor vie?ii politice din Ia?i, inclusiv regelui Ferdinand I , cerea unirea cu Romania a tuturor teritoriilor locuite de romani. Martor al instal?rii Misiunii Germane la Ia?i ca o consecin?? a Tratatului de la Bucure?ti (1918) , Alexandru I. Lapedatu a publicat articolul ?Chestiunea transilvan?” in ? Neamul Romanesc ” afirmand c? problema romanilor i?i va g?si solu?ia cand problema tuturor na?ionalit??ilor va fi luat? in considerare la tratativele de pace la sfar?itul r?zboiului care, potrivit convingerii sale, urmau s? aib? loc in viitorul apropiat. ^{[68] [69] [70]}

In scrisoarea sa din 28 iunie 1918 adresat? lui Ion I.C. Br?tianu , pre?edintele Partidului Na?ional Liberal, Alexandru I. Lapedatu subliniaz? nevoia urgent? a unui document concis con?inand pozi?ia pe care trebuie s? o adopte Romania in tratativele de pace cu privire la 1) situa?ia geografic?, etnic?, social?, cultural? ?i politic? a romanilor din Austro-Ungaria; 2) evolu?ia rela?iilor intre romani ?i unguri; 3) de-na?ionalizarea practicat? in Transilvania ?i Bucovina; ca ?i 4) necesitatea dezmembr?rii monarchiei austro-ungare ca premiz? necesar? pentru reconstruc?ia postbelic? a unor state na?ionale. Recunoscindu-i-se competen?a in materie, Alexandru I. Lapedatu a fost numit intre 1919 ?i 1922 ca expert in delega?ia roman? la Conferin?a de pace de la Paris (1918); documentele pe care le-a redactat au fost supuse Conferin?ei ?i au fost utilizate de delega?ia roman? ca baz? pentru negocieri. ^{[71] [72]}

Alexandru I. Lapedatu a desf??urat activit??i culturale in diferite asocia?ii ?i funda?ii, cum ar fi Asocia?ia Transilvan? pentru Literatura Roman? ?i Cultura Poporului Roman (ASTRA) care l-a proclamat membru de onoare (8/9 November 1924) ?i l-a ales membru activ in sec?ia demografic? ?i etnopolitic? (14/15 septembrie 1935). Pentru ASTRA el a acordat fonduri, a ?inut conferin?e, a sprijinit publicarea bibliotecii ASTRA ?i a donat Fondul ?Al. I. Lapedatu”. ^[73]

Alexandru I. Lapedatu a avut convingerea c? promovarea dezvolt?rii culturale este o misiune esen?ial? a Statului ?i a na?iunii ?i a propus ?i implementat m?suri culturale pentru prestigiul tuturor ora?elor din ?ar? ?i pentru prestigiul cultural ?i artistic al Romaniei intregite. El a formulat principiile conserv?rii ?i restaur?rii monumentelor inc? din 1911. Sub pre?edin?ia sa, Sec?ia pentru Transilvania a Comisiunii Monumentelor Istorice a executat intre 1929-1948 peste 240 de proiecte de conservare ?i restaurare a patrimoniului romanesc intre care vestigii dacice ?i romane , biserici ?i m?n?stiri medievale de piatr?, arhitectura lemnului, icoane pe sticl?, castelele Hunedoara ?i Bran , palatul Su?u ?i casa Filipescu din Bucure?ti etc. Dup? 1918, Comisiunea Monumentelor Istorice a efectuat importante lucr?ri de restaurare a monumentelor minorit??ilor maghiare ?i s?se?ti , cum ar fi biserici romano-catolice ?i evanghelice in Cluj-Napoca, Sibiu , Brasov, Alba Iulia , Sighi?oara etc. ^{[74] [75] [76] [77]}

Ca Ministru al Cultelor ?i Artelor pentru aproape ?apte ani, el a condus o intens? activitate in numeroase domenii:

• A ini?iat ?i/sau a sprijinit infiin?area de muzee la Bucure?i (Pinacoteca Na?ional?, Muzeele Theodor Aman , Kalinderu, Simu); la Cluj-Napoca (Muzeul Etnografic, Muzeul Limbii Romane, Muzeul de Istorie Na?ional?); la Vidra (Muzeul Avram Iancu); la Turnu Severin (ruinele podului lui Apolodor peste Dun?re construit pentru imp?ratul Traian ); la Alba Iulia (Muzeul Unirii); la Constan?a (Muzeul Dobrogei); ca ?i in numeroase alte ora?e intre care Turda , Sighi?oara, Oradea , Arad , Sighetu Marma?iei , Timi?oara , Dej , Herculane , Caransebe? , Targu Mure? , Sarmizegetusa , N?s?ud , Bistri?a , Bra?ov, F?g?ra? , Blaj , Sibiu , Zal?u , Satu Mare , Deva , Piatra Neam? etc. ^{[78] [79]}
• El a sprijinit financiar ?i a participat la dezvelirea monumentelor publice dedicate personalit??ilor istorice ?i culturale romane?ti intre care Gheorghe Laz?r (Cluj, 1924); Avram Iancu ( Baia de Cri? , 1924); Ion Creang? , Nicolae N. Beldiceanu , Dimitrie Anghel , Nicolae Gane ?i Barbu ?tef?nescu Delavrancea (Ia?i, 1924); Ioan Mihaly de Ap?a (Sighetu Marma?iei, 1925); ?tefan cel Mare (Chi?in?u, 1925); Mihai Viteazul (1926, Gurusl?u , demolat in 1940 de autorit??ile maghiare); B.P. Hasdeu (1927); D. Onciul (1927); Vasile Alecsandri (mausoleul de la Mirce?ti , 1928); Horia, Clo?ca ?i Cri?an (Alba Iulia 1929); Barbu ?tef?nescu Delavrancea (Oradea, 1934); Ecaterina Teodoroiu ( Targu Jiu , 1935); Vasile Lucaciu (Satu Mare, 1935); Spiru Haret (1940) etc. ^{[80] [81] [82]}
• Pentru a stimula dezvoltarea culturii na?ionale, Alexandru I. Lapedatu in func?ia sa de Ministru al Cultelor ?i Artelor a instituit in 1925 premiile na?ionale pentru literatur? ?i art?. Considerand c? infiin?area de institu?ii teatrale in limba na?ional? este o datorie moral? in noile provincii alipite Romaniei, o contribu?ie direct? la unificarea cultural?, el a colaborat cu autorii dramatici, actorii regizorii ?i directorii de teatru pentru a elabora o Lege pentru organizarea ?i administrarea teatrelor na?ionale ?i controlul spectacolelor in Romania pe care o supune Parlamentului. Legea teatrelor adoptat? la 21 martie 1926 stabile?te o protec?ie social? pentru arti?ti, incluzind condi?ii de plat?, de pensie, de rezolvare a litigiilor ?i alte drepturi, impunand in acela?i timp obliga?ia de a pune in scen? produc?ii originale in limba roman?, al?turi de care se pot reprezenta ?i opera interna?ionale completand repertoriul. ^{[83] [84]}

Prima ?i cea mai dificil? provocare cu care a fost confruntat Alexandru I. Lapedatu ca ministru a fost stabilirea unui cadru legal pentru culte in Romania unificat?. ^[85]

El a elaborat expunerea de motive, semnaland c? in Romania unit?, in afar? Biserica Ortodox? Roman? , urm?toarele culte fuseser? recunoscute de Stat: biserica roman? greco-catolic? (unit?); biserica catolic? (de rit latin, grec ?i armenesc); cultul reformat (calvinist) ; cultul evangelic luteran ; cultul Unitarian ; cultul mosaic ; cultul musulman ; ?i cultul baptist (recunoscut numai in Transilvania). Fiecare cult era guvernat de legisla?ii diferite in regiunile venind din Rusia, Austria , Ungaria , Bulgaria , respectiv din Regatul Romaniei . ^[86]

Cadrul legal era definit de Constitu?ia din 1923 care garanta o libertate de con?tiin?? absolut?, dar stipula c? Biserica Ortodox? era dominant? iar biserica Greco-catolic? era prioritar?. ^[87]

Alexandru I. Lapedatu recunoscut meritele istorice ale bisericilor men?ionate in Constitu?ie, dar a dezvoltat un proiect legislativ care s? consolideze suveranitatea ?i caracterul secular al Statului:

• El a inceput prin a propune o lege elevand statutul Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhat care a fost adoptat? de Parlament pe 25 februarie 1925 purtand semn?tura lui ca ministru de resort; ^[88]
• In al doilea rand, a colaborat cu Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pentru a defini Statutul acesteia, unificand specificit??ile regionale; la propunerea lui Alexandru I. Lapedatu, Statutul a fost adoptat de Parlament prin lege pe 6 mai 1925 purt?nd semn?tura lui ca ministru de resort; ^[89]
• In al treilea rand, a colaborat cu Ministerul de externe reluand negocierea unui Concordat cu Sfantul Scaun ?i concluzionand tratativele pe 15 ianuarie 1926, cand p?r?ile ?i-au confirmat accordul asupra textului oficial; Concordatul a fost semnat pe 10 mai 1926 de urma?ul s?u in scaunul de ministru ?i a fost ratificat pe 12 iunie 1929. ^{[90] [91]}

Intrucat cele dou? excep?ii men?ionate in Constitu?ie c?p?taser? o solu?ie satisf?c?toare, ele nu se mai aflau in pozi?ia de a pune in discu?ie prerogativele Statului, ceea ce i-a permis lui Alexandru I. Lapedatu s? introduc? in Parlament, dup? foarte animate consult?ri ?i dezbateri, un proiect de lege pentru regimul general al cultelor adoptat cu cvasi-unanimitatea voturilor atat in Camera Deputa?ilor cat ?i in Senat; legea a fost adoptat? pe 22 aprilie 1928 ?i a r?mas in vigoare pan? in 1948. A fost o contribu?ie esen?ial? pentru unificarea tan?rului Stat Roman. ^{[92] [85]}

In 1950, regimul comunist a anulat pensia lui of Alexandru I. Lapedatu, l?sandu-l f?r? nici un venit. El a fost arestat in noaptea de 5/6 mai 1950 in grupul ?demnitarilor”. A murit pe 30 august 1950 in inchisoarea din Sighetu Marma?iei ?i a fost ingropat in groapa comun? f?r? semn pe mormant. Cenotaful s?u se afl? in cimitirul ?Groaveri” din Bra?ov. ^[93]

Lui Alexandru I. Lapedatu i s-au decernat distinc?ii na?ionale ?i str?ine: ^[94]

• Medalia jubiliar? Carol I, Decret Regal Nr. 5384/28, Dec. 1905. Monitorul Oficial Nr. 218 / 1 ian. 1906 ? 10 mai 1906
• Medalia Bene Merenti a Casei regale, Grad: Ofi?er, sau cl. II, Decret Regal Nr. 885/24 mar. 1909
• Ordinul Steaua Romaniei, Grad: Comandor, Decret Regal din 21 oct. 1922
• Ordinul Coroana Romaniei, Grad: Marea Cruce, Decret Regal din 22 ian. 1926
• Ordinul Bene Merenti al Casei Regale, Grad: Comandor sau cl. I, Decret Regal Nr. 2749/ 3 nov. 1928 ?Pentru merite istorice, literare ?i didactice”
• Medalia ?R?splata muncii pentru inv???mant”, cl. I, Decret Regal Nr. 4102 / 17 nov. 1930 ?Pentru servicii aduse inv???mantului”
• Semnul onorific ?R?splata muncii pentru 25 de ani in serviciul Statului”, Decret Regal Nr. 3994 / 10 December 1931
• Ordinul ?Meritul cultural pentru litere ?i opere literare”, Grad: Ofi?er sau cl. I, Decret Regal din 22 September 1931 ?Pentru servicii aduse ?coalei, bisericii precum ?i pe t?ram literar, artistic, ?tiin?iific ?i social”
• Medalia “Pele?”, instituit? prin Decretul Regal Nr. 2305 / 16 aug. 1933; atribuit? prin Decretul Nr. 224 / 25 sep. 1933
• Semnul onorific “Vulturul Romaniei”, Grad: Comandor sau cl. II, Decret Regal Nr. 2762 / 11 nov. 1933
• Ordinul Ferdinand I, Grad: Ofi?er, Decret Regal din 15 mar. 1934
• Medalia centenarului regelui Carol I, Decret Regal Nr. 1915, 2036 / 1939 ?i Nr. 372 / 1940
• ?Pentru contribu?ii aduse inzestr?rii o?tirii”. Brevet dat de Ministerul inzestr?rii armatei, Nr. 6272 / p mar. 1940
• Ordinul ?i Medalia ?Meritul cultural”, Grad: Comandor, Decret Regal Nr. 248 / 1 February 1943 “Pentru litere”

• Crucea Meritului Sfantului mormant cu colan, Ierusalim, Decret Nr. 68 / 26 ian. 1924
• Ordinul ?Polonia Restituta”, Clasa: Mare Cruce, 1925
• Medalia Ordinului Na?ional al Legiunii de onoare, Grad: Comandor, Paris, Decret Nr. 56608 / 19 dec 1927
• Ordinul Coroana Italiei, Grad: Mare Cruce, Cancelaria Ordinelor nr. 1067 / 8 iun. 1928
• Ordinul St. Grigorie cel Mare, Grad: Mare Cruce (civil), Decret Pontifical al lui Pius XI / 10 sep. 1929
• Ordinul Leul Alb, Grad: Mare Cruce, Decret al Pre?edintelui Cehoslovaciei, 1937
• Ordinul Coroana Yugoslaviei, Grad: Mare Cruce, Decret Nr. 1116 / 20 feb. 1937

Str?zi din Romania purtand numele lui Alexandru I. Lapedatu:

• Aleea Alexandru Lapedatu, Cluj-Napoca ^[95]
• Strada Alexandru Ion Lapedatu, Bra?ov ^[96]
• Strada Alexandru Ion Lapedatu, S?cele ^[97]

Alexandru I. Lapedatu a donat biblioteca sa Bibliotecii Centrale Universitare ?Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; numele lui este men?ionat in Cartea de Aur a donatorilor iar Sala de lectur? a profesorilor ii poart? numele. ^[98]

Bustul lui a fost plasat in fa?a A?ez?mantului Cultural “Alexandru Lapedatu” din casa pe care a cronstruit-o in Cluj-Napoca, in care func?ioneaz? ?i Funda?ia Colegiul European. ^[99]

Numele lui se afl? pe pl?ci puse la Academia Roman?, in holul Colegiului Na?ional Andrei ?aguna ?i al Colegiului Na?ional Sfantul Savan ?i pe casa natal? din S?cele.

• Vlad-Vod? C?lug?rul. 1482?1496 , Atelierul grafic I. V. Socec?, Bucure?ti 1903
• Scurt? privire asupra cestiunii conserv?rii ?i restaur?rii monumentelor istorice in Romania , Inst. de Arte Grafice Carol Gobl, S-sor I. St. Rasidescu, Bucure?ti 1911
• Monumentele noastre istorice in lecturi ilustrate alese, oranduite ?i publicate pe seama tinerimei ?colare , Inst. de Edit. ?i Arte Grafice Flac?ra, Bucure?ti 1914
• Un m?nunchi de cercet?ri istorice , Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, Bucure?ti 1915
• La Roumanie devant le Congres de la Paix , Ed. Dubois et Bauer, Paris 1919
• Monsieur de Saint-Aulaire et les Roumaines refugies de l'Autriche-Hongrie pendent la grande guerre , Imprimerie SOCEC & Co S.A., Bucarest 1930
• Scrieri alese. Articole, cuvint?ri, amintiri , Editura Dacia, Cluj-Napoca 1985
• Amintiri , Editate de Ioan Opri?, Editura Albastr?, Cluj-Napoca 1998

•  
  Casa din Cluj in care a locuit Alexandru Lapedatu, ast?zi sediul A?ez?mantului Cultural ?Alexandru Lapedatu”
•  
  Bustul lui Alexandru Lapedatu
•  
  A?ez?mantul Cultural ?Alexandru Lapedatu”
•  
  Cenotaful lui Alexandru I. Lapedatu din Cimitirul Groaveri, Bra?ov, Romania
•  
  Casa ?i bustul lui Alexandru I. Lapedatu, Str. D. Bolintineanu Nr. 16, Cluj-Napoca , Romania

• Membrii Academiei Romane din 1866 pan? in prezent ? L
• http://basarabia-bucovina.info/2012/10/04/alexandru-lapedatu-omul-care-a-insotit-tezaurul-romaniei-la-moscova-foto-istorie/
•   Materiale media legate de Alexandru I. Lapedatu la Wikimedia Commons