UL
|
?ta pogina ?’ e ?-c?icc?a ‘n
ulmio?-cu
, s’cundu a g?afia d’ Marco Michelis
|
Bolchi
(
Barchi
in italian), ?e ina f?aziun d’l cumun d’
Ulmea
ch’ ?’o 27 (vintesette) abitonti (num’?i aggiulnoi a u
2019
- duimilladis?c?nove).
A f?aziun ?’e dape a
Tonno
, e ?’e pus?c?iziuno a ?a ?punda d?iccia r-?pettu a u lecciu d’ Tonno. A s’ t?ova ai pe da Colla d’l Priun, ch’ l’e d’lungu ?ta el pasoggiu velsu i
figui
(cumuna de
Nes?c?in
). El cunfin del bulgoi ulmio?che da f?aziun cun qualle garascine l’e u Rian d’ Bolchi, ch’ u nosce ‘nt’ el cumun d’
Gare??e
e u s’ compa ‘nt’ Tonno n’Bolchi B?eu e d’noi a Nasag?’.
[2]
A f?aziun d’Bolchi ?’e cump??ta da divelse bulgoi, t?a i cunfi di cumuu d’Ulmea e d’ Gare??e.
[3]
I fan polte d’l cumun ulmio?chu el bulgoi d’ B?eo, Geis?c?a e Moji; garascine i sun ‘nvece qualle di Cotui, Garelli, Villarattu e Zitta.
I p?immi balcai??lli j’ e?o ‘ncu p?imma d’ l’ arivu di sa?as?c?i, ch’ j’e?o arivoi ‘nt l’
800 (Occ?uzentu)
, quonde ch’ i duminovo i Franchi. I sa?as?c?i ‘nt’ u
IX seculu
j’ avevo pia a
Ture
ch’ a s’ vaghe ‘ncu ?oo aruco ‘ns in ?pe?un ‘d r?cca ch’ u d?mina Bolchi. S’cundu a legenda l’e?a ?ta in ?uvo da famia di Zitta a campo?i ?u’ da?a ture, e p’l l?’ u s s?eva merita u titulu d’Tulnatua (Tornatore).
[4]
D?ppu tuttu l?’ ch’zi a ?to?ia d’ Bolchi ?’e ?to ‘m’ qualla d’ Ulmea, fin a quonde ‘ntulnu al
1630
(milleses?c?’zentuetrenta) a bulgo a n’ ven m-nziuno int’ in ottu publicu lun’ che Gare??e u ciamova a p?up?ieta d’ divelse bulgoi da f?aziun. Quon’ che j’avevo focciu u deba, i garasci j’e?o r-sci a "?-ciancoa" a Ulmea el cunt?ollu d’ divelse bulgoi a est d’ Bolchi Geis?c?a, Ulmea p?imma ?’ arivova fin a u Rian d’ Vilolc??su.
[3]
D?ppu u di?toccu aminist?ativu i Balcai??lli j’ e?o r-?toi ‘nsemme ‘nsl’ pian religiusu, r-?tendu d’lungu da parocchia d’ Sen Maltin d’ Ulmea.
Cian cianin, cun u ?viluppu d’l p?imme f?ob?iche el bulgoi ‘n muntogna j’ han ch’munza a peldo el gente, ‘ncu ‘d c?u’ d?ppu a
S’cunda Guera Mundioa
. Difatti Bolchi Ge?s?c??a l’e ?ta abanduna t?a j’
oggni '50
e
'60
. El ca c?u’ veje i sun ca?oi e el gente i sun ‘ndoi a ?toa a B?eu.
[5]
Sulu ‘nt ultimi oggni el f?aziui Ge?s?c??a e Vila?attu i sun ?toi r-?chivelte dai tede?chi, ch’ j’ han cata el ca ‘n ruvina e j’ han ‘r-ngioi, lascend?e ‘m’ j’e?o, d’ fo?a.
[6]
Cumme p’l j’oto f?aziui d’ Ulmea el gente i vivevo d’ ag?icultu?a e d'alevamentu. A C?lla d’l P?iun ?’e?a ?to d’lungu el possu p’l a Val Pennavaire (velso
Nes?c?in
), e Bolchi l’era in p??tu ‘d su?ta p’l i f?u?tee.
[3]
'N pilun afra?-co (Bolchi)
? Ge?s?c??a da Mad?nna del Colmine
: a s’ t?ova nta bulgo Ge?s?c??a, edifico a paltia dal
1751
, e ?’o ‘n ?tile ch’ u funde l’alchitetu?a figuna cun qualla piemuntese.
?’e ?to ar’n’gio ina p?imma v?ta ‘ntl
1845
duppu el pasoggiu di f?anze?s?c?i. ‘Ntu
2017
g?azie a l'aiuttu di res?c?identi i sun ?toi ar’ng?oi el chiveltu e ‘l campanin, d?entu ?’e ben cun’selvo.
[5]
‘Ns’ l’autoa u j’e el quodd?u da Beata Velgine d’l Colmine c?u’ el quodd?u d’ l'Assunta del pitua ti?inese Carlo Morgari. Fin a j’
oggni ’60
del
1900
, quon’ che ?’e ?to foccia a nova ge?s?c??a a B?eu, ?’e?a d’lungu ?to duv?o.
A canugnia ?’e ?to foccia ‘nvece giuntendu a ?a paruchioa un'ot?a cap’latta dape ch’ ?’e?a d’ urigine du
‘700
.
? Ge?s?c??a nova d’ Bolchi-Nasago
, dedico a?a Mad?nna del Colmine, ?’e ?to foccia ‘nt ‘l
1961
‘n ?tile mudelnu.
? Cap’latta d’l Immaculo Cunceziun
, a s’ t?uvova nta Bulgo d’ Vila?attu, foccia ‘ntl
1807
a s’ e druco ‘n seguitu all'abandun da z?na, u s’ cunselva sulu el quodd?u del pitua ulmio?-cu
Eugenio Arduino
, ch’ u rafigu?a a Velgine Ma?ia e zoo cunselvo ‘n Bolchi Ge?s?c??a.
[6]
A Ture vi?ta da ?a str?, a dricia el ca ed Bolchi B?eu
A ture d'Bolchi (o Ture d'i Saras?c?i), ?e 'na fultificaziun a bose runda d’ urigine antica d’ p?ea d’ l’ p??tu tignua ‘nsemme da?a cauzina, au ?’e ‘ncu ota 9 met?i. tra a fin d’ l
VIII
e ‘l p’?’nzippi du
IX seculu
cunt?a i sa?as?c?i, cun u ?c?ppu d’ vago p’l tempu, da?a lun?i, l’arivu di sa?as?c?i ch’ i vignivo dal
Moa Ligure
.
[7]
El ca veje ch’ i fulmo el bulgoi d’l paise j’ han el li?tesse fatezze d’ qualle di figui e d’ j’ oto ca ch’ i s’ t?ovo asci ‘n bossu Piemunte, lunde che el ?tonzie da ca i sun atacoi a u s’cau d’lo ca?togne e ai masaghi.
El faciodde i n’han pa tonte f-ne?t?e s’ i dan velsu nord, ‘n-t-lment?e qualle ch’ i dan a sud j’han i pu?oi e d’l g??sse f-ne?t?e p’l pea ?f?utoa c?u’ ch’ u s’ p?’ a lu?s?c?e du sua.
[3]
El bulgoi (ulmio?che e gara??ine) i sun s’lvi da ?a via sulu da ?a polte del cumun d’ Ulmea, g?azie a ina via d’l cheru, ch’ a possa dape a u Rian d’ Bolchi.
[2]
- ↑
(
IT
)
Abitonti d' Bolchi B?eu (2019)
, in sce
italia.indettaglio.it
.
URL consultou o 2 novenbre 2021
.
- ↑
2,0
2,1
M. Pelazza, G. Mao, F.Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli,
VII (Le Frazioni)
, in
Guida di Ormea
, Ulmea, Le campane di San Martino,
1986
, pp. 42-43.
- ↑
3,0
3,1
3,2
3,3
(
IT
)
Bulgoi alpine: Bolchi Geis?c?a (Ulmea)
, in sce
borghialpini.it
.
URL consultou o 2 novenbre 2021
.
- ↑
M. Pelazza, G. Mao, F.Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli,
V (Grotte e Torri)
, in
Guida di Ormea
, Ulmea, Le campane di San Martino,
1986
, p. 35.
- ↑
5,0
5,1
(
IT
)
Nuovo Cinema Ormea, Bolchi Ge?s?c??a, ra restrutturaziun d'l 2017
, in sce
m.youtube.com
.
URL consultou l'8 novenbre 2021
.
- ↑
6,0
6,1
(
IT
)
Bolchi, ra bulgo d'Ulmea ai cunfi cun Garesce
, in sce
trucioli.it
.
URL consultou l'8 novenbre 2021
.
- ↑
(
IT
)
Cumuna d'Garesce, Ture d'Bolchi
, in sce
comune.garessio.cn.it
.
URL consultou l'8 novenbre 2021
.