A
Pasqua pifania
he una festa
cristiana
chi cilibreghja a prisintazioni di
Ghjesu
a i tre
Re Magi
. Si teni u
6 di ghjennaghju
.
Pifania
he una parola d'urighjina
greca
, ?πιφ?νεια
Epiphaneia
chi significheghja ≪ manifistazioni ≫(da u verbu φ?ινω
phaino
, ≪ manifista si ≫ ).
'Ssa festa cilibreghja a visita a
Ghjesu
fatta da i re magi: Baltazaru, Melchioru et Gasparu.
In certi paesi, a cilibrazioni liturgica di a festa he attimpata a a
dumenica
, par parmetta a la ghjenti d'anda a a messa di cilibrazionni. In
Francia
par asempiu, 'ssa festa he cilibrata a siconda dumenica dopu a
Natali
. In i
Spagna
, a cilibrazioni di a Pasqua pifania he impurtantissima :he una festa di famiglia, ancu piu ch'e
Natali
.
A festa cilibreghja u battezimu di Cristu in u
Ghjurdanu
.
In certi paesi di tradizioni bizantina, una croci he tirata in un fiumu o in mari et i ghjuvanotti a devini truva in acqua fresca e vulta la.
A festa he una di i piu grandi festi di l'annata, parchi Natali un he micca affistatu u
25 di dicembre
ma, sicondu un usus cristianu anticu, u
6 di ghjennaghju
.