U
Monte Everest
, u monte piu altu di u mondu
Una
muntagna
he un rilievu di a
superficia terrestra
chi si stende sopra a u terrenu circustante in un'aria limitata. Sicondu e
cunvinzione
europee a so
altezza
deve esse d'almenu 600 metri sopra a u livellu di u mare (
s.a/u.m.
) e u so aspettu deve esse almenu in parte d'accessu difficiule. Di manera analoga si parle di muntagna ancu quand'omu si rifererisce a i rilievi chi si scontrani annantu a l'altre
pianete
o annantu a i so
satelliti
.
A muntagna he furmata da un agglumeratu di
terra
e di
roccia
chi s'alza da a
superficia
di a
Terra
, righjunghjendu a volta ancu
altitudine altimetriche
assai elevate, e incu caratteristiche
geomorfologiche
diverse per ogni muntagna.
A
Bocca San Bernardu
(957 m s.a/u.m., a sinistra induv'elle ci so e pale eoliche), e u
Monte Galeru
(1.708 m s.a/u.m., a dritta), in e
Prealpe Ligure
Sicondu e varie necessita, ci so tre definizione di muntagna: cunvinziunale, tradiziunale e statistica.
Un inseme di muntagne vicine e culligate tra elle prende u nome di
gruppu muntosu
,
massicciu muntosu
o
catena muntosa
. Infine s'he solitu a distingue tra
bassa muntagna
e
alta muntagna
, pigliendu in generale cum'e quota di suddivisione i 1.500 m s.a/u.m.
U studiu di e muntagne, a tempu a quellu di l'altri rilievi terrestri, entre in a branca di a
geugrafia fisica
cunnisciuta cum'e
orugrafia
.
Furmazione di u
Cape Fold Belt
, in
Sudafrica
Una muntagna he di solitu produtta da u muvimentu di e
placche litosferiche
, tantu per
muvimentu orugeneticu
ch'e per
muvimentu epirogeneticu
. E forze cumpressive, u sullivamentu isustaticu e l'intrusione di
materiale igneu
, forzanu e
rocce
superficiale a l'insu, criendu una massa piu alta ch'e in u territoriu circustante. Sicondu l'altezza s'ottene una cullina o, s'ella he piu alta e ripida, una muntagna. L'altezza assuluta di muntagne e culline varieghja sicondu a
tupugrafia
di l'aria.
E muntagne piu alte tendenu a prisenta si in longhi archi liniari, indichendu attivita e cunfine di e placche tettuniche. A criazione di e muntagne tende a avvene in periodi di tempu definiti, detti
orogenie
. Duie tipi di muntagne so furmati sicondu cum'e e rocce riagiscenu a e forze tettoniche - per sullivamentu o per ripiigamentu.
Parechje muntagne isulate so produtte da
vulcani
, cumprese parechji
isule
, apparintamente chjuche, chi righjunghjenu una nutevule altezza rispettu a u fundale oceanicu.
E muntagne so criate per sullivamentu quandu larghe zone so strade di faglie chi creanu grandi dislucamenti verticale. I blocchi alzati custituiscenu e muntagne. I blocchi chi cadenu da quesse ponu esse chjuchi o furma stesi sistemi di fosse tettoniche. Stu tipu di paisaghju si po vede in
Africa
orientale, annantu a i
Vosgi
, in a valle di u
Renu
e in a zona di u
Basin and Range
in l'America nordu occidentale.
U sviluppu o menu d'una muntagna in altezza dipende unicamente da u bilanciu tra e forze d'orogenese e quelle d'erusione da parte di l'agenti atmusferichi (
precipitazione
,
ventu
,
cutrura
): s'e e prime prevalenu annantu a e seconde a muntagna cresce assai pianu in altezza. S'e invece so e seconde a prevale tandu a muntagna pianu pianu diminuisce altrettantu a so altezza. E muntagne vechje tendenu inoltre a apparisce piu dolce per effettu di l'erusione stessa, e viciversa muntagne piu ghjovane tendenu a esse piu aspre.
U
Monte John Laurie
in a
pruvincia canadese
di l'
Alberta
L'altezza o
quota altimetrica
d'una muntagna he definita cum'e a distanza verticale da a vetta di quella muntagna finu a righjunghje u
livellu mediu di u mare
. A piu alta muntagna di a
Terra
he u Monte
Everest
, di 8.850 m s.a/u.m. sicondu a misurazione fatta da satellitu in u 2002. Si trova in a piu impurtante catena muntosa di a pianeta, l'
Himalaya
chi sipara India, Nepal e Bhutan da a China.
In altirnativa a a definizione data si puderia impruda altre definizione: partendu da u centru di a terra oppuru da a
basa
di a muntagna stessa. Infatti per via di u
rigunfiamentu equaturiale
e muntagne chi si trovanu piu vicine a l'
equatore
anu una grande distanza da u centru di a terra. Inoltre una muntagna po alza si da un fundale oceanicu postu sottu u livellu di u mare.
In stu modu u Monte
Chimborazo
, in
Ecuador
, he 2.150 m piu luntanu ch'e l'Everest rispettu a u centru di a Terra ma incu 6.272 m un he micca nemmenu u piccu piu altu ch'e l'
Ande
. Inoltre u
Mauna Loa
he piu altu ch'e l'Everest s'eellu si misura a parte da a so basa annantu a u fundale oceanicu ma micca s'ellu si misura a so vetta a parte da u livellu di u mare.
Infine parlendu di e
muntagne straterrestre
a piu alta muntagna di u
sistemu sulariu
he l'
Olympus Mons
, chi si trova annantu a
Marte
, chi supereghja i 27 km d'altezza.
Per sottulinia l'
impurtanza
d'una muntagna he imprudatu u cuncettu di
pruminenza tupugrafica
. Sta definizione permette di di quantu una muntagna he
isulata
oppuru quant'ella
prevale
annantu a quelle ch'ella ha in i so cuntorri.
U
Chimborazu
vistu da u sudu
Ancu l'
isulamentu topugraficu
he un elementu chi cuncorre a ditermina l'
impurtanza
d'una muntagna. Si tratta in stu casu di a minima distanza orizuntale tra a muntagna stessa e u piu vicinu puntu d'altezza maiore.
Parechji muntagne so moltu difficiule da scalare e offrinu viste spittaculare. Per stu parechje persone apprizzieghjanu l'attivita di l'
alpinismu
, l'
arrampicata spurtiva
e u
trekking
.
E muntagne so ancu u locu induve si praticheghjanu parechji
sport invirnali
(
schi alpinu
,
schi alpinismu
,
schi nordicu
e cetera.) e destinazione di vacanze estive e invirnale, rivestendu dunque un'impurtanza micca sicundaria in u
turismu
e in l'attivita ecunomiche cunnesse.
Accade chi a muntagna fussi citata in a cultura e a litteratura corsa. Per esempiu in u pruverbiu:
- Cu a forza s'abbatenu ancu e muntagne
.