U
7 uttrovi
he u 280esimu ghjornu (u 281esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
A
Madonna di u Rusariu
. Santu
Sergiu
.
A celebrazione di a
Madonna di u Rusariu
ricolla a l'annu 1212, ma he stata pupularizata dopu a duie vittorie contru a u Turchi, quella di Lepante, a dumenica 7 uttobre 1571, e quella di Peterwardein, u 5 Agostu 1716. Dopu a a prima, Gregoriu XIII, papa da u 1572 a u 1585, a fisso a a prima dumenica di uttobre. Dopu a a seconda, Clemente XI, papa da u 1700 a u 1721, a stese a a Chjesa universale. Ava, a celebrazione si face u 7 uttobre, anniversariu di a battaglia di Lepante.
Paesi e cita: he festa patrunale in Castiglione. Numerose so e chjese duv'ellu ci he un altare dedicatu a a Madonna di u Rusariu.
Sergiu
serebbi un giovanu ufficiale di l'armata rumana, mortu marturiatu tra l'annu 286 e l'annu 305, in Rosaffa, in Siria, a 200 chilometri di Alep, versu l'Oriente.
Dopu a a so morte, a cita di Rosaffa piglio u nome di Sergiopolis e divento un paese di pelegrinaggiu rinumatu. A' u seculu sestu, facia un rettangulu di 500 metri nantu a 100. Per preserva i tesori purtati da i pelegrini, l'anu accintu cu un muru in alabastru largu 3 metri. Oghje, di issa cita, un ne resta che qualchi ruvina in u desertu di Siria.
In tuttu l'imperu bizantinu, avianu fattu chjese in l'onore di San Sergiu.
Etimolugia: da u lat. "Sergius" (nome di una famiglia rumana). U nome, sempre pupulare in Oriente e in Russia, si he spartu per via di u prestigiu di parechji santi e papa. In l'Italia suttana he statu assai purtatu da i duca d'Amalfi e di Napuli. Prestu he passatu in a Grecia e, da custi, in l'Europa orientale e in l'Asia anteriore.
Nomi: Goulia, Gounia, Serge, Sergej, Sergia, Sergina, Sergine, Sergio, Sergiu, Sergius, Sergoulia, Serguei, Serguiane, Serj.
[1]