L'
11 d'aprile
(o
d'aprili
) he u 101
esimu
ghjornu
di l'annu (u 102
esimu
si he
bisesta
) in u
calindariu grigurianu
. Restani 264 ghjorni a a fini di l'annu.
Santu
Stanislau
.
Stanislau he natu in Polonia, accantu a Craccovia, l'annu 1030. Ha studiatu in a cita belgica di Liegi.
A' 42 anni fu fattu vescu di Craccovia. Tandu, u re di a Polonia era Boleslas Secondu, un principe gattivu, crudele, chi pigliava i so piace fendu arruba donne e furzendule. Pe u piu, isse donne e pigliava in a povera ghjente ma, un ghjornu, furzo a moglia di un nobile e tandu i signori dumandonu a l'arcivescu, primatu di a Polonia, di scumunicallu. U primatu, un avendu u curaggiu di falla, fu Stanislau chi li ne fece a minaccia.
U re cuntrattacco accusendu u vescu d'ave arrubatu e terre di un certu Petru chi, cusi dicia, si ne era mortu da l'addisperu. Petru rinvivi e vense a u tribunale per testimunia chi Stanislau l'avia pagatu e terre a prezzu andente.
Stanislau fece scumunica u re. Quellu, malgradu l'interdettu di entre in chjesa, venia a sfida u vescu durante l'uffizii.
U corciu Stanislau ebbe a sbribba. Un ghjornu ch'ellu dicia a so messa in una cappella for di e porte di a cita, u re ghjunse e li sbaffo u capu di spada. Era in u 1079.
Dicenu chi Boleslas Secondu si cunverti e, dui anni dopu, morse frate cunversu di San Benedettu.
Oghje, Stanislau he, cu Casimiru, u Santu Patrone di a Polonia.
Etimolugia: da u slavu "stan" (alzassi) e "slaw" (gloria).
[1]