U
2 di dicembre
he u 336esimu
ghjornu
(u 337esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santa
Bibiana
. Santu
Ghjuvanni
Ruysbroeck.
Ghjulianu l'Apostatu, nipote di Custantinu, he statu imperatore mancu dui anni (361-363). U so cugnome vene da u fattu ch'ellu ha rinnegatu u so battezimu cristianu. Ha pruvatu a cumbatte u Cristianisimu a a sparghje una specia di duttrina politeista. Dava tutti l'impieghi, civili e militari, a i pagani, e scacciafughjava quelli chi praticavanu a religione di Ghjesu Cristu senza veradimente persecutalli. Cusi avia fattu nasce una certa odiosita e ci fu quantunque qualchi martiru.
Contanu chi, a Bibiana l'avianu messa in manu a una rofiana per ch'ella ne fessi una prustituta, ma un a ci fece. Ne mancu pobbe falli rinnega a so fede. Allora, l'anu liata a una culonna e l'anu tichjata di colpi cu un staffile piumbatu, sinu a ch'ella morghi.
Etimolugia: da u lat. "vivianus" (vivace).
Casate: Viviani.
Nomi: Bibian, Bibiana, Bibiane, Bibianu, Fithian, Vibien, Viv, Vivence, Vivencion, Viventiol, Vivia, Vivian, Viviana, Viviane, Vivianne, Viviano, Vivianu, Vivien, Vivienne, Vivine.
Prutezzione: preganu a Santa Bibiana pe a pena in capu e u malcaducu.
Ghjuvanni
Ruysbroeck, dettu Ruysbroeck l'Ammirabile, natu in u 1293, mortu in u 1381, he unu di i megliu scrittori mistichi. I so libri: "E Nozze spirituale", "E Stette Chjudende", "U Libru di a piu Alta Verita", e d'altri, tradutti in parechje lingua, so letti ancu ava.
Era natu a Ruysbroeck, accantu a Brusselle, e fu 26 anni cappellanu di a chjesa Santa Gudulla di issa cita. Dopu, ha creatu, a Groenendael, in u Brabante belgicu, una piccula cumunita di canonichi regulari ch'ellu ha guvernatu sinu a a so morte a 87 anni. Tutti u tenianu caru e un li truvavanu alcun difettu for di u frate giardinaru di u cunventu. Quellu li rimpruverava di un sape distingue un legume da una gattiva erba e suffria quand'ellu u vedia ghjunghje in l'ortu per zappitta i pustimi.
[1]