Santu
Ghjermanu
.
Ghjermanu he natu versu l'annu 496 in Augustudunu, l'attuale cita di Autun, in u dipartimentu di a Saone-et-Loire.
U so amicu San Furtunatu ha contu ch'ellu he natu e ha campatu per miraculu. A mamma si vulia scuncia ma un a ci fece. Una zia li avia preparatu un velenu ma he u figliolu di issa dunnaccia chi u s'ha betu.
Ghjermanu ha studiatu in Aballone, l'attuale Avalon, in u dipartimentu di l'Yonne. He statu parechji anni ind'un parente ch'ellu avia in Burgogna e po, a 35 anni, si he fattu prete.
A' 40 anni, l'anu datu a direzzione di l'abbazia di Sinfurianu, in a cita nativa, occupata da frati di San Basiliu. Ghjermanu, a quelli frati un li piacia, chi ghjera troppu severu, e si ne so sbarazzati.
Tandu, u figliolu di Clodoveu, re di Parigi, u si piglio cum'e vescu. Custi ha pruvatu a amenda i figliulini di Clodoveu. Quelli eranu cristiani, ma u so istintu era salvaticu, e un pobbe adestralli.
He San Ghjermanu chi ha creatu l'abbazia San Vincensiu, diventata celebre cu u nome di Saint-Germain-des-Pres.
He mortu u 28 maghju di l'annu 576. Avia una ottantina d'anni.
Etimolugia: da u lat; "germanus", (di listessu sangue, di listessa razza).
Casate: Germani.
Nomi, Garmon, Germain, Germaine, German, Germana, Germano, Germanus, Germentsje, Germina, Ghjermana, Ghjermanu, Guermana, Guermane, Guermoussia, Jermen.
[1]