Termeni vagi sau in?el?tori ?i expresii care ar trebui evitate

Exist? unele cuvinte ?i expresii pe care v? recomand?m s? le evita?i, fie din cauz? c? sunt ambigue, fie din cauz? c? exprim? opinii  cu care sper?m c? nu sunte?i de acord.

| ? Similar? BSD ” | ? Comercial ” | ? Managementul drepturilor digitale ” | ? Gratuit ” | ? Freeware ” | ? Software distribuit gratis ” | ? Proprietate intelectual? ” | ? Piraterie ” | ? Protec?ie ” | ? RAND (rezonabil? ?i nediscriminatorie) ” | ? Vanzarea de software ” | ? Furt ”

?Similar? BSD”

Expresia ?licen?? similar? BSD” conduce la confuzii deoarece amestec? laolalt? licen?e intre care exist? diferen?e importante . De exemplu, licen?a BSD ini?ial?, cu clauz? de publicitate, este incompatibil? cu GPL, dar licen?a BSD revizuit? este compatibil? cu GPL.

Pentru a evita confuzia, e preferabil s? specifica?i licen?a in cauz? ?i s? evita?i termenul vag ?similar? BSD”.

?Comercial”

V? rug?m s? nu folosi?i termenul de ?comercial” ca sinonim pentru ?non-liber”. Aceast? solu?ie confund? dou? concepte complet diferite.

Un program este comercial dac? este dezvoltat sub form? de activitate de afaceri. Un program comercial poate fi liber sau non-liber, in func?ie de termenii licen?ei sale de utilizare. In mod similar, ?i un program dezvoltat de o institu?ie educa?ional? sau de un individ poate fi liber sau non-liber, in func?ie de termenii licen?ei sale de utilizare. Cele dou? no?iuni ? felul entit??ii care a dezvoltat programul ?i libert??ile acordate utilizatorilor acestuia ? sunt independente una fa?? de cealalt?.

In primul deceniu de existen?? a Mi?c?rii pentru Software Liber, pachetele cu software liber erau aproape intotdeauna non-comerciale; componentele sistemului de operare GNU/Linux au fost dezvoltate de indivizi sau organiza?ii non-profit precum FSF sau universit??i. Din anii 1990 a inceput ins? s? apar? ?i software-ul comercial liber.

Software-ul comercial liber reprezint? o contribu?ie la comunitatea noastr?, a?a incat trebuie s? il incuraj?m. Cei care cred c? ?software comercial” inseamn? ?software non-liber” vor fi tenta?i s? cread? c? e vorba de o contradic?ie in termeni, ?i nu vor lua in seam? posibilitatea existen?ei software-ului comercial liber. Este deci indicat?  evitarea folosirii cuvantului ?comercial” in acest context.

?Managementul drepturilor digitale”

Software-ul destinat ?managementului drepturilor digitale” este creat in scopul impunerii de restric?ii in calea utilizatorilor de computere. Folosirea cuvantului ?drepturi” in aceast? expresie este doar o form? de propagand?, menit? s? ii fac? pe cei neaviza?i s? vad? problema din perspectiva celor pu?ini care impun restric?iile, ignorand, in acela?i timp, pe cei mul?i, c?rora restric?iile le sunt impuse.

Suger?m ca alternative la acest concept expresiile ?management al restric?iilor digitale” sau ?handcuffware” (joc de cuvinte; in englez?, ?handcuff” = c?tu?e.)

?Gratuit”

Dac? vre?i s? spune?i c? un program este software liber, v? rug?m s? nu spune?i c? e ?gratuit”. ?Gratuit” inseamn? ?pentru pre? zero”. Software-ul liber este caracterizat de libertate, nu de pre?.

Copii ale produselor software libere sunt adeseori disponibile gratuit ? de exemplu, pentru desc?rcare prin FTP. Dar copii ale produselor software libere pot fi ob?inute ?i contra unui pre', pe CD-ROM-uri; in acela;i timp, copii ale produselor software private sunt, uneori, disponibile gratuit in cadrul unor promo?ii, iar unele pachete software private sunt, ca regul? pentru unii utilizatori, disponibile gratuit.

Pentru evitarea confuziilor, se poate spune c? programul este disponibil ca ?software liber”.

?Freeware”

V? rug?m s? nu folosi?i termenul de ?freeware” ca sinonim pentru ?software liber”. Termenul ?freeware” era frecvent utilizat in anii '80 pentru programele lansate doar ca executabile, f?r? a fi inso?ite de codul-surs?. In prezent pentru ?freeware” nu exist? o defini?ie general admis?.

De asemenea, dac? folosi?i alte limbi decat engleza, incerca?i s? evita?i imprumuturile din englez? ca ?free software” sau ?freeware”. Incerca?i s? folosi?i termeni mai pu?in ambigui existen?i in aceste limbi .

Creand o expresie in limba d-voastr?, ar?ta?i c? v? referi?i in cuno?tin?? de cauz? la ideea de libertate ?i c? nu v? limita?i la copierea dintr-o limb? str?in? a unui concept exotic de marketing. Referin?a la libertate poate p?rea la inceput ciudat? sau deranjant? compatrio?ilor d-voastr?, dar odat? ce vor constata c? sensul termenului are acoperire in realitate, vor in?elege despre ce e vorba.

?Software distribuit gratis”

E derutant? utilizarea expresiei ?distribuit gratis” in loc de exprimarea ?distribuit ca software liber”. Aceast? expresie are aceea?i problem? ca ?i expresia ?software gratuit” ? in aceast? formulare se face trimitere la pre?, ?i nu la libertate. O solu?ie pentru evitarea confuziei este folosirea expresiei ?distribuit ca software liber”.

?Proprietate intelectual?”

Editorii si avoca?ii prefer? s? se refere la drepturile de autor (copyright) ca ?proprietate intelectual?”. Acest termen con?ine o prezum?ie ascuns? ? aceea c? cel mai firesc mod de a gandi despre problema copierii este bazat pe analogia cu obiectele fizice ?i cu normele juridice privind dreptul de proprietate asupra acestora.

Dar analogia pierde din vedere diferen?a crucial? dintre informa?ie ?i obiectele materiale: spre deosebire de obiectele materiale, informa?ia poate fi copiat? ?i partajat?, practic f?r? efort.  S? gande?ti pornind de la acea analogie inseamn? s? ignori aceast? diferen?? esen?ial?.

Nici m?car dreptul Statelor Unite nu accept? integral aceast? analogie, din moment ce nu reglementeaz? drepturile de autor identic cu dreptul de proprietate asupra obiectelor materiale.

Dac? nu dori?i s? v? limita?i la acest mod de gandire, e  preferabil s? evita?i termenul de ?proprietate intelectual?” atat in discu?ii cat ?i in ra?ionamente.

Mai exist? inc? o problem? cu expresia ?proprietate intelectual?”: formularea este generic?, in ea reg?sindu-se o intreag? serie de concepte juridice distincte, cum ar fi drepturile de autor, brevetele, m?rcile comerciale, ?i altele, care au foarte pu?ine in comun. Aceste concepte juridice au origini distincte, se refer? la activit??i separate, ?i conduc la probleme de drept distincte. De exemplu, cand lua?i in considerare un anumit aspect al legisla?iei drepturilor de autor, este bine s? presupune?i c? el nu este valabil in cazul reglement?rii patentelor ? fiindc? aceast? situa?ie este aproape intotdeauna adev?rat?.

Din moment ce legile sunt atat de diferite, termenul de ?proprietate intelectual?” e o invita?ie pentru generaliz?ri super-simpliste. Orice opinie despre ?proprietatea intelectual?” este aproape sigur eronat?. La modul generic, nu pot fi definite aspectele de drept ce au tangen?? cu drepturile de autor, fa?? de cele privind brevetele de inven?ii, sau oricare altele.

Termenul de ?proprietate intelectual?” ii determin? pe oameni s?-?i concentreze aten?ia pe aspectele minore pe care aceste legi distincte le au in comun, ?i anume diversele abstrac?iuni ce pot fi vandute sau cump?rate, ?i s? ignore esen?ialul, adic? restric?iile impuse publicului ?i efectele bune sau rele ale acestor restric?ii.

Dac? dori?i s? in?elege?i corect aspectele legate de brevete, drepturi de autor sau m?rci comerciale, sau s? inv??a?i ce stipuleaz? legile in aceste privin?e, primul pas este s? uita?i c? a?i auzit vreodat? de no?iunea de ?proprietate intelectual?” ?i s? le trata?i ca subiecte complet lipsite de leg?tur?, unul cu cel?lalt. Pentru a fi clari in exprimare ?i a asigura corecta in?elegere a realit??ii, nu scrie?i sau discuta?i despre ?proprietate intelectual?”, ci prezenta?i subiectul abordat ca privind, dup? caz, drepturile de autor, patentele, sau alt subiect pe care il are discu?ia.

Potrivit profesorului Mark Lemley, de la Facultatea de Drept a Universit??ii din Texas, utilizarea generalizat? a no?iunii de ?proprietate intelectual?” este o moda recent?, ap?rut? dup? crearea, in 1967, a WIPO ? Organiza?ia Mondial? a Propriet??ii Intelectuale ? vezi nota de subsol nr. 123 in recenzia sa din Revista de Drept din Texas, a volumului ?Romantismul drepturilor de autor ?i retorica propriet??ii” de James Boyle. WIPO reprezint? interesele titularilor drepturilor de autor, ale beneficiarilor brevetelor de inventii ?i m?rcilor comerciale, ?i face lobby pe lang? guvernele statelor pentru a spori prerogativele acestor titulari de drepturi. Unul din tratatele WIPO urmeaz? filosofia DMCA (Digital Millenium Copyright Act), lege federal? SUA utilizat? pentru cenzurarea unor produse software libere utile. Accesa?i wipout.net [arhivat] pentru o campanie anti-WIPO.

?Piraterie”

Editorii numesc adeseori copierea neautorizat? ?piraterie”. Astfel, ei insinueaz? c? fapta de a copia ilicit este, din punct de vedere etic, echivalent? atac?rii navelor in largul m?rii, r?pirii ?i uciderii echipajelor acestora.

Dac? nu crede?i c? reproducerea neautorizat? este similar? r?pirii ?i asasinatelor, a?i putea s? evita?i folosirea termenului de ?piraterie” pentru a v? referi la ea. Termeni neutri cum sunt ar fi ?copiere interzis?” sau ?copiere neautorizat?” sunt preferabili. Unii din noi ar putea chiar prefera folosirea unor termeni pozitivi cum ar fi ?partajarea informa?iei cu aproapele t?u”.

?Protec?ie”

Avoca?ii editurilor ador? s? foloseasc? termenul de ?protec?ie” cand se refer? la drepturile de autor (copyright). Acest cuvant sugereaz? prevenirea unor distrugeri sau suferin?e; astfel, publicul e incurajat s? se identifice cu proprietarul ?i cu editorul care beneficiaz? de pe urma drepturilor de autor, ?i nu cu utilizatorii care sunt ingr?di?i de acestea.

E u?or s? evita?i termenul de ?protec?ie” ?i s? folosi?i in schimb termeni neutri. Spre exemplu, in loc de formularea ?protec?ia drepturilor de autor dureaz? mult? vreme” pute?i spune ?drepturile de autor dureaz? mult? vreme”.

Daca dori?i s? critica?i drepturile de autor in loc s? le sprijini?i, pute?i folosi termenul de ?limit?rile impuse de drepturile de autor”.

?RAND (rezonabil? ?i nediscriminatorie)”

Institu?iile care reglementeaz? normele restric?ion?rii prin patente a libert??ii software-ului urmeaz? de regul? concep?ia eliber?rii licen?elorde utilizare in schimbul unei taxe fixe pentru fiecare copie a programului licen?iat. Adeseori aceste licen?e sunt numite ?RAND”, un acronim de la ?rezonabil? ?i nediscriminatorie”.

Aceast? formulare incearc? s? disimuleze adev?rata fa?? a unei categorii de licen?e de utilizare care de fapt nu sunt nici rezonabile ?i nici nediscriminatorii. E adev?rat c? aceste licen?e nu discrimineaz? persoane determinate, dar discrimineaz? in schimb intreaga comunitate a software-ului liber, ?i deci sunt nerezonabile. Astfel, jum?tate din no?iunea de ?RAND” este in?el?toare, iar cealalt? jum?tate e marcat? de prejudec??i.

Institu?iile care stabilesc standarde ar trebui s? admit? c? aceste licen?e sunt discriminatorii, ?i s? renun?e la utilizarea expresiei ?rezonabil? ?i nediscriminatorie” sau ?RAND” pentru a le descrie. Pan? cand se va ajunge acolo, creatorii de software care nu doresc s? perpetueze aceste mistificari ar trebui s? refuze utilizarea expresiei. Acceptarea ?i utilizarea ei doar pe motiv c? firmele care emit patente au f?cut-o notorie inseamn? s? l?sa?i aceste firme s? dicteze p?rerile pe care le exprima?i.

Suger?m folosirea expresiei ?taxa uniform? exclusiv?” (Uniform Fee Only, sau ?UFO”), in loc de ?RAND”. Aceast? expresie e mai precis? deoarece unica obliga?ie impus? utilizatorilor prin aceast? licen?? este plata unei taxe uniforme de utilizare.

?Vanzarea de software”

No?iunea de ?vanzare de software” este ambigu?. Stricto-sensu , vanzarea const? in remiterea unei copii a unui program liber in schimbul unei sume de bani; dar adesea oamenii asociaz? termenul de ?vanzare“ cu restric?iile impuse utiliz?rii programelor, dup? vanzare, de c?tre proprietarii programelor private. Pute?i fi mai preci?i in exprimare, ?i s? preveni?i confuziile, referindu-v? fie la ?distribuirea de copii ale unui program contra unui pret”, sau la ?impunerea de c?tre proprietar a unor restric?ii asupra utiliz?rii programului”, in func?ie de ceea ce dori?i s? spune?i.

Citi?i ?i articolul Vanzarea software-ului liber pentru alte considera?ii asupra acestui subiect.

?Furt”

Partizanii drepturilor de autor folosesc frecvent termeni ca ?furat” ?i ?furt” pentru a descrie inc?lcarea drepturilor de autor. In acela?i timp, ei ne cer s? privim legile in vigoare ca o autoritate moral? absolut?: dac? reproducerea e interzis?, atunci e imoral?.

E deci demn de amintit ca dreptul in vigoare ? cel pu?in in SUA ? respinge ideea c? inc?lcarea drepturilor de autor este ?furt”. Partizanii copyright-ului fac deci apel la autoritate… in timp ce deformeaz? opiniile acesteia.

E eronat? ideea c? legea decide ce e moral sau imoral. Legea e, cel mult, o modalitate de a realiza dreptatea; s? spui c? legea define?te dreptatea sau etica inseamn? s? intorci lucrurile pe dos.

---

Acest eseu a fost publicat in Free Software, Free Society: The Selected Essays of Richard M. Stallman .