Viitorul pre?edinte al Romaniei s-a n?scut la 23 ianuarie, dar a fost inre­gistrat trei zile mai tarziu, conform Registrului St?rii civile pentru na?teri, ca primul copil n?scut in 1918 la Scornice?ti.?

De ce Nicolae Ceau?escu ?i-a trecut in toate autobiografiile ziua de 26 ianuarie ca dat? a na?terii, greu sau imposibil de ?tiut. S-a spus, dup? moartea sa, c? "marele erou" s-ar fi fe­rit s?-i fie umbrite anivers?rile de s?r­b?­toarea apropiat? a Unirii Mol­dovei cu ?ara Romaneasc?. Ziua de 26 ia­nua­rie 1918 ?i-a declarat-o ins? ca dat? a na?terii sale mult inainte de-a b?­nui c-o va face s?rb?toare na­?ional?.

Greu de crezut ins? c? in Scorni­ce?ti, cea mai mare comun? din ju­de­?ul Olt, nu s-a n?scut nici un copil pa­n? la Ceau?escu la 23 ianuarie. Mai curand, programul slujba?ului Pri­m?­riei care inregistra nou-n?scu?ii ?i mor?ii depindea de starea vremii, dis­pozi?ia proprie ori intamplare de­cat de regulamentele institu?ionale. Nici ta?ii nu se gr?beau s?-?i inregis­treze pruncii. Cu al?ii mici ?i nevasta l?uz? acas?, prioritar intre grijile gospodarului n-avea cum fi mersul la Prim?rie. Gr?beau mai curand s?-i boteze: nou-n?scu?ii pl?panzi ori fe­me­ile cu na?teri dificile care f?ceau fa?? greu trecerii iernii. De altfel, pentru omi­siunea prezent?rii la Starea civil? nu se aplicau sanc?iuni in timpul ?i lo­cul acela. Dar de p?catul unui copil lu­at de Dumnezeu necre?tinat p?­ti­meau p?rin?ii. In credin?ele lumii ru­ra­le, ei i?i condamnaser? pruncul la ve?­nica a?teptare in fa?a Raiului, c?ci Sfan­tul Petru nu deschidea por?ile de­cat boteza?ilor intru Hristos. Dar un prunc botezat intra deindat?, pe l­u­mea cealalt?, in cetele de ingeri. Din inaltul cerurilor, i?i prive­ghea p?­rin?ii ?i fra?ii, ascultandu-le ru­g?­ciunile ?i necazurile. Intervenea apoi, f?­candu-le voia, la sfin?ii mai insemna?i pentru a-i ins?n?to?i, a le feri se­m?­n?­turile de inghe? ?i grindin? ori a-i feri de ispite ?i pizme.

In credin?e ?i supersti?ii ca acestea i?i mangaiau mamele sufletul, pus­tiit altfel de moartea prea multor prun­ci, Romania Mare fiind pe pri­mul loc in Europa dup? indicatorul mor­talit??ii infantile. Andru?? ?i Li­xan­dra Ceau?escu au fost ins? mai no­ro­co?i ca al?ii: din cei zece copii ai lor, unul singur a decedat ? ulti­mul nou-n?scut, Constantin ?, la varsta de 5 ani.

In credin?a ortodoxiei, prin nu­me­le dat, pruncul era h?r?zit cucerniciei ?i faptelor bune s?var?ite de sfan­tul pr?znuit in ziua na?terii lui. Nu­mele cuvio?ilor Xenofont ?i Amona ori al mucenicului Anania, po­meni?i la 26 ianuarie, ori ai sfin?ilor mu­cenici Clement ?i Agatanghel, tre­cu?i in calendarul cre?tin ortodox cu trei zile inainte, erau str?ine satului ro­ma­nesc. La modul tradi?ional, co­piii se botezau dup? tat?, dup? na? ori dup? voia acestora. Na?ul lui Ni­colae Ceau?escu a fost un anume Ni­co­lae Alexandru. Mai tarziu, pre­?e­dintele Romaniei s-a interesat de la nea­muri cum ii mai merge na?ului. Nu-l r?spl?tise ori cinstise ins? in vreun fel anume. Primea ?i acel pensionar ceapist Nicolae Alexandru cate un pachet de S?rb?tori.? Obiceiul fusese statornicit pentru fondatorii CAP "Via?a lui Lenin" din Scornice?ti de Lic? (Nicolae) B?rbulescu, b?rbatul surorii mai mici Lina (Elena), cat ii fusese pre?edinte.

De la numele na?ului s-au botezat ?i prima n?scut? a lui Andru??, Ni­cu­lina, ?i cel de-al ?aselea copil, Nicu. Rebotezat ins? Nicolae Andru??, dup? ce primul Nicolae ajunsese celebru, iar so?ia aceluia il alinta Nicu. Despre incalceala aceasta a numelor fiilor lui Andru?? s-au scris multe. Se putea s? fi fost exclusiv voia na?ului, in mintea c?ruia Nicu era cu totul altfel decat Nicolae. Dup? cum e ?i povestea Mariilor din cantecul gorjenesc al Mariei T?nase: dup? du­ra­te­le succesive ?i consistente ale circuitului intalnire-dragoste-desp?r?ire, intr-un tarziu abia, b?rbatul s-a dumirit c? totuna-s Maria, M?rioara, Ri?a ?i Mari?a. S-a impus ins? f?r? drept de apel in istoriografia ro­ma­neas­c? versiunea responsa­bi­li­t??ii in­tegrale a tat?lui in s?var?irea con­fuziei, din cauza tembelismului ori aburilor be?iei. Sau amandurora la­o­lalt?. Exist?, desigur, ?i samburele de adev?r pentru legenda viciului be?iei. In memoria colectiv? a satului, An­dru?? Ceau?escu nu s-a remarcat ins? deosebit prin aceasta de con­s?­te­nii lui. "Aici, oamenii s-au mul?umit mai cu pu?in, poveste?te Constantin Neac­?u, fost mul?i ani primar al Scornice?tiul ?i pe timpul lui Ceau?escu, ?i dup? aceea. Erau mai veseli, ca s? nu zic puturo?i sau be?ivi. Gos­po­d?­ri­i­le erau mai neingrijite. Casele erau f?­cute din chirpici. Imprejur garduri din scanduri. Cump?rau ?i in co­pi­l?­­ria mea b?utur? de la MAT. Pe vremuri, cand ?i Andru?? era tan?r, de la car­ciumari. Aceia vindeau rachiu cu ?o­iul, iar pe mese puneau vase de p?­mant cu mur?turi. Acre ?i s?rate, spo­reau intruna setea clientului. ?i-o stingeau tot cu rachiu. Veneau cu pof­t?, sorbeau ?oiul de rachiu, imbucau mu­r?­tura ?i mai cereau altul. B?­u­­t­ura ?inea, pe vremuri, ?i loc de bani. Pu­­tea fi cump?rat? la troc. Pentru un ou, dou? de g?in?, o litr? de ?uic?. F?­r? b?utur? nu se putea tr?i. B?utura era moned? de schimb. Aveai trei-pa­tru ari de vie pe lang? cas?. Dup? stor­sul strugurilor, din tescovina ace­ea se f?cea un fel de ?uic?. Doi ce­t?­?e­ni mai inst?ri?i aveau cazan de ?ui­c? in Scornice?ti. O f?ceau din tes­co­vi­n? ?i din zarz?re (dude). Cu ex­cep­?ia bisericii ?i ?colii, carciuma era cen­trul cultural, distractiv ?i politic al sa­tu­lui. Asta era iarna. Vara nu se mai cum­p?ra b?utur?. Carciumile vin­deau atunci chibrituri, ?ig?ri ?i gaz."

Documentul din Arhivele Prim?riei din Scornice?ti
Fi?a lui Nicolae Ceau?escu din Re­gistrul St?rii civile pentru na?teri din Scornice?ti are urm?torul con­?i­nut: "Act de na?tere din anul una mie nou? sute optsprezece luna Ianua­rie ziua Dou? zeci ?i ?ase, la orele Dou?sprezece amiazi. In ziua de Dou? zeci ?i trei ale curentei luni, la orele Dou?s­pre­ze­ce amiazi, s-a n?s­cut la casa P?­rin?ilor sei din Comuna Scor­ni­ce?ti Jude?ul Olt, un copil de sex b?rb?tesc c?ruia i s-a dat prenumele Nicolae, numele de familie fiind Andru?a Ceau?escu, fiu al Dlui Andru?a Ceau?escu de ani Dou? zeci ?i cinci de profesie Agri­cultor, domiciliat in comuna Scornice?ti ?i al Licsandra Cea­u­?es­cu n?scut? Florea D. Militaru de ani Dou? zeci ?i patru, de profesie Agri­cultore (sic!), domiciliat? in Comuna Scornice?ti. Na?­te­rea ne-a fost anun?at? de c?tre Tat?l copilului care ne-a inf??i?at copil. Prezenta declara?iune ne-a fost f?cut? in pre­zen?a martorilor Dl (indescifrabil) Nicolaie de ani cinci zeci de profesie Agricultor domiciliat in Comuna Scornice?ti jude?ul Olt Dl Andrei Ceau?escu de ani ?apte zeci de profesie Agricultor domiciliat in comuna Scornice?ti jude?ul Olt cari dup? ce li s-a cetit actul, l-au subscris im­pre­u­n? cu declarantul ?i cu noi Si­me­on P?lutescu Primar ?i ofi?erul de stare civil? din comuna Scorni­ce?ti jude?ul Olt ?i Dl Costea R?­du­les­cu notarul comunei Scornice?ti jude?ul Olt. Declarantele (?!) au sem­nat iar martori au subscris car­te sau subscris de noi". Urmeaz? pre­supusele semn?turi ale perso­na­jelor men?ionate. Doar sem­n?­tu­ra primarului ?i notarului sunt ins? cu scrisuri diferite celui cu care s-a completat formularul. O me­n­?i­u­ne-?tampil? cu num?rul de in­re­gis­tra­re 5420, datat? 1996 ?i semnat? in­descifrabil, consemneaz? de­­ce­­sul lui Nicolae Ceau?escu la 30.12.1989. Cu cinci zile mai tarziu dup? exe­cu?ie, de?i evenimentul a fost ?i este notoriu in toat? Romania.
Pe marginea paginii s-a con­sem­­nat ?i c?s?toria lui Nicolae Ceau?escu cu Elena Petrescu, la Bucure?ti, in ziua de 23 decembrie 1947.

Citi?i maine: Pasiunile lui Nea Andru?? ? p?mantul ?i b?u­tura ? ?i zestrea tan?rului Ceau?escu de la p?rin?i

Citi?i toate articolele din seria Biografia lui Nicolae Ceau?escu